Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Personalitati


Index » familie » Personalitati
» WILLIAM HARVEY (1578-1657)


WILLIAM HARVEY (1578-1657)


WILLIAM HARVEY

William Harvey, marele chirurg englez care a descoperit circulatia singelui si functia inimii, s-a nascut in 1578, in orasul Folkestone, din Anglia. Lucrarea lui Harvey, Tratat anatomic despre miscarea inimii si singelui la animale, publicata in 1628, a fost pe drept numita cea mai importanta carte din intreaga istorie a fiziologiei, in fapt, sta la temelia stiintei moderne a fiziologiei. Principala importanta a cartii consta nu in aplicatiile ei directe, ci in intelegerea principiilor fundamentale pe care se bazeaza functionarea corpului omenesc.



Din perspectiva generatiilor contemporane pentru care circulatia sin­gelui e ceva obisnuit, teoria lui Harvey pare evidenta. Nu acelasi lucru se poate spune si despre primii biologi. Acestia expuneau teorii de tipul:

a)         in inima mincarea se transforma in singe;

b)        inima incalzeste singele;

c)         arterele sint umplute cu aer;

d)        inima fabrica "spiritul vital';

e)         singele, atit din artere, cit si din vene, curge cind incolo, cind
incoace, uneori mergind spre inima, alteori dinspre inima.

Galenus, marele medic al lumii antice, care a efectuat multe disectii ale inimii si ale vaselor sanguine, nu a banuit niciodata ca singele ar circula. Nici Aristotel nu a intuit acest lucru, desi biologia era unul din domeniile lui predilecte. Chiar si dupa publicarea cartii lui Harvey, multi doctori respingeau ideea ca singele din corpul uman este constant recircu-lat printr-un sistem inchis de vase de singe, inima reprezentind forta mo­trice a organismului.

Harvey a recurs la un simplu calcul aritmetic inainte de a elabora notiunea de circulatie a singelui. El a estimat cantitatea de singe pompata de inima la fiecare bataie cam la un litru, in conditiile in care inima bate de saptezeci si doua de ori pe minut, o simpla inmultire conduce la con­cluzia ca in fiecare ora inima trimite in aorta o cantitate de 270 litri de singe. Dar aceasta cantitate depaseste de multe ori greutatea corpului omenesc normal, iar pe cea a singelui din acest corp de si mai multe ori.

Prin urmare, lui Harvey i s-a parut evident ca acelasi singe era recirculat si ajungea din nou la inima. Dupa formularea ipotezei, el a petrecut noua ani facind experiente si observatii atente pe marginea circulatiei singelui.

in cartea sa, Harvey arata clar ca arterele poarta singele care pleaca de la inima, iar venele pe cel care intra in inima, in lipsa unui microscop, Harvey nu a putut vedea capilarele, acele vase minuscule care transporta singele de la cele mai mici artere la vene, dar a dedus, corect, existenta lor. (Capilarele au fost descoperite de biologul italian Malpighi, la citiva ani dupa moartea lui Harvey.)

De asemenea, el a afirmat ca inima are rolul de a pompa sumele in artere. In aceasta privinta, teoria lui Harvey era corecta in esenta. Mai mult, el a prezentat foarte multe dovezi experimentale, cu argumente foarte pertinente in sprijinul teoriei sale. Desi la inceput aceasta a intimpinat o puternica opozitie, spre sfirsitul vietii lui, ea era deja acceptata pe scara larga.

Harvey a lucrat si in domeniul embriologiei. Desi mai putin impor­tante decit cercetarile legate de circulatia singelui, nici acestea din urma nu s-au dovedit lipsite de insemnatate. A fost un observator atent a carui

carte Despre nasterea animalelor, publicata in 1651, a marcat inceputul studiului modern al embri ologi ei. Ca si Aristotel, de care a fost puternic influentat, Harvey s-a opus teoriei preformarii - ipoteza potrivit careia embrionul, chiar in cele mai timpurii faze, prezinta structura exterioara a animalului adult, doar la o scara redusa. Harvey a presupus, corect, ca structura finala a embrionului se dezvolta treptat.

Harvey a avut o viata lunga, interesanta si plina de succese. Nici nu implinise douazeci de ani, cind a intrat la Caius College al Universitatii din Cambridge. In 1600 s-a dus in Italia sa studieze medicina la Univer­sitatea din Padova, la vremea aceea probabil cea mai buna scoala medi­cala din lume. (De remarcat ca, in timpul studiilor lui Harvey, la Padova era profesor Galilei, dar nu se stie daca cei doi s-au intilnit vreodata.) Harvey si-a luat diploma in medicina la Padova, in 1602. Apoi s-a intorsi in Anglia, unde a facut o lunga si foarte apreciata cariera de doctor. Printre j pacientii lui s-au numarat doi regi ai Angliei (lacob I si Carol I), precum;

si eminentul filozof Francis Bacon. i Harvey a predat anatomia la Colegiul!1 Medicilor din Londra, iar la un mo­ment dat a fost chiar ales presedinte al colegiului, dar a refuzat postul. Pe linga practica sa privata, timp de multi ani a fost medic-sef al spitalului Sfin-tul Bartolomeu din Londra. Publica­rea cartii sale despre circulatia singelui, in 1628, 1-a facut celebru in intreaga Europa. Harvey a fost casatorit, dar nu a avut copii. A murit in 1657, la Londra, in virsta de saptezeci si noua de ani.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate