Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Podiceps cristatus cristatus - corcodelul mare


Podiceps cristatus cristatus - corcodelul mare


Podiceps cristatus cristatus - corcodelul mare

Descrierea. Este cel mai frecvent corcodel din cele patru specii care clocesc in tara. Caracterele distinctive sunt in penajul nuptial motul de pene negre, bipartit, precum si favoritii brun roscati, ambii erectili. Fata, gatul anterior, pieptul si partea ventrala sunt albe, iar gatul posterior, partea dorsala si aripile   sunt brun roscate, vara, si brune-cenusii, iarna (exceptional remigele secundare sunt albe).

Biotopul. Dintre corcodei are exigentele cele mai mari privind intinderea luciului de apa care, de regula, nu coboara in perioada de reproducere sub 10 ha, cu toate ca s-au gasit si cuiburi pe lacuri de cca 1 ha. In aceste situatii intra in concurenta cu Podiceps grisegena.



Prefera ape dulci, statatoare sau lin curgatoare, cu adancimi intre 2-5 m si brau de stuf, cu toate ca a clocit si pe ape mai superficiale, fara brau de stuf si chiar pe ape sarate sau pe mare. In afara perioadei de reproducere prefera ape intinse, chiar marea, putand fi gasit la distante mai mari de mal.

Hrana. Este cautata in parte de pe suprafata apei chiar si de pe plante si din aer, fara a parasi apa. In cea mai mare parte insa hrana este vanata sub apa, cel mai adesea, scufundat sau cu capul tinut pana dupa ochi sub apa. Durata unei scufundari este cuprinsa intre 12-56 s., in caz de pericol si mai mult. Vaneaza frecvent si la adancimi de 6 m; incidental se poate scufunda pana la 6-40 m adancime.

Pestii constituie partea preponderenta a hranei si sunt apucati de sau imediat dupa cap. Prefera pestii vii, de suprafata, in special Cyprinidae (Alburnus lucidus, Leuciscus rutilus, Alburnus alburnus, Squalius leuciscus, Gobio gobio s.a.) si Percidae (Perca fluviatilis s.a.). Dimensiunile ciprinidelor consumate variaza intre 10-21,5 cm, in medie 15 cm, iar cele ale percidelor intre 5 si 10 cm; in medie 6,5 cm. Cele din urma sunt oferite preponderent puilor. Consuma regulat si insecte, proportia lor este insa insemnata doar in primele zile de viata a puilor (coleoptere acvatice, larvele unor libelule s.a.). Consuma ocazional raci mici, proaspat naparliti si moluste. Ocazional s-au gasit in stomac vegetale (alge, seminte etc.) si gastroliti. Consuma regulat pene de pe suprafata apei; se crede ca au un rol in digestie.

Reproducerea. Maturitatea sexuala este atinsa dupa 1 an (uneori 2 ani). Perechile sosesc la locul de cuibarire frecvent imperecheate si sunt monogame pe perioada de reproducere. Perechile delimiteaza la mal, in jurul cuibului, un teritoriu aparat de ambii parteneri. Luciul de apa este folosit in comun cu alte perechi. Lacuri mai mici sunt populate, de regula, de o singura pereche; pe lacuri mai mari nu conteaza marimea luciului ci lungimea malului cu stuf. In situatii favorabile s-au observat densitati de 6-10 perechi pe 100 m mal, uneori chiar mici colectivitati de clocire.

Teritoriul, care este doar un teritoriu de reproducere, cuprinde in medie cca 50 m liniari de mal cu vegetatie. Frecvent apar abateri in sensul ca uneori masculii construiesc unul sau mai multe cuiburi suplimentare (in care nu sunt depuse oua) aparate la fel. Perechile venite de timpuriu au, de regula, teritorii mai mari, ultimile avand teritorii care se rezuma la imediata vecinatate a cuibului.



Cuibul este construit in vegetatia de mal, la distanta de cativa metrii de luciul apei, astfel incat adultii sa se poata apropia inot la cuib (conditie realizata cel mai bine in asociatii vegetale cu Typha sp. mai rar Phragmites sp.). Prin constructie cuibul este plutitor, ancorat de fundul baltii. Adancimea medie a apei sub cuib este de 0,5 m. Cuibul este construit din fragmente vegetale proaspete si in putrefactie si din namol si se ridica 15-35 cm deasupra apei, constructia continuand si dupa depunerea oualor.

Ouale in numar de 2-6 (frecvent 4-5) sunt albe, alungite, si sunt depuse la intervale de cca 48 ore incepand, de regula, din a doua jumatate a lunii mai si pana in iunie. Ambele sexe clocesc in medie de 25-29 de zile acoperind la plecare ouale. In timpul clocirii datorita contactului cu penajul unsuros al adultilor si a materialului in descompunere din cuib, ouale capata o tenta bruna, lucioasa; puii eclozeaza la intervale de 2-3 zile intrucat clocirea incepe imediat dupa depunerea primului ou si sunt precociali, putand sa inoate si sa se scufunde din prima zi; au insa frecvent nevoie de caldura si uscare. De regula se adapostesc cca 3 saptamani in penajul adultilor sau pe spatele lor. Cloceste o singura data pe an; exceptional de doua sau chiar trei ori. Reusita cuibaritului este modesta - rareori ajung toti puii la maturitate. Aceasta se datoreaza mortalitatii mari a puilor (pesti rapitori, deranjamente la cuib, parasirea oualor dupa eclozarea primilor pui s.a.). Puii sunt ingrijiti 9-11 saptamani; s-a observat ca uneori parintii isi impart puii si ii cresc separat. Dupa cca 3 saptamani puii se pot hrani si singuri.

Deplasari sezoniere. Perechile care inregistreaza un esec in reproducere parasesc baltile prin iunie. Celelalte perechi termina cresterea puilor prin august-septembrie cand parasesc de asemenea locurile de reproducere. Este o specie migratoare, insa in sudul tarii si in Delta Dunarii poate fi, in functie de inghetarea apelor, chiar sedentara. Ierneaza in tinuturile limitrofe Mediteranei. Se intoarce in luna martie, iar plecarea, in special a tineretului, poate incepe din august si se intinde pana la inghetarea apelor.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate