Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
TULBURARILE AFECTIVE (DE DISPOZITIE)


TULBURARILE AFECTIVE (DE DISPOZITIE)


TULBURARILE AFECTIVE (DE DISPOZITIE)

Cele doua sindroame afective, cel depresiv si cel maniacal, au in comun iritabilitatea, nervozitatea, insomnia, agitatia.

Tulburarile afective sunt tulburari de dispozitie(stare emotionala de durata constanta, cu origine interna).

Cauze generatoare de tulburari afective:

Boli somatice: tumori cerebrale, encefalite, epilepsie, boala Parkinson, Alzheimer, tumori maligne.



Medicatie: medicamente antiHTA, amfetamine, cocaina, halucinogene, opium, hormoni steroizi.

Factori psihosociali: stress-ul social dat de evenimente de viata, stres cronic, conflicte minore repetitive, dificultati familiale si financiare

Factori de vulnerabilitate:

- pierderea mamei inaintea varstei de 11 ani

- trei sau mai multi copii sub 14 ani in ingrijire

- lipsa unei relatii afective si de incredere cu o persoana se sex opus

- lipsa unei activitati profesionale.

Sistemul de suport social este un factor important e mentinere a echilibrului afectiv in cadrul sistemului psiho-social al individului. Principalele sale componente:

Reteaua sociala e formata din relatiile reale, virtuale sau potentiale cu alte persoane, relatii ce capata o semnificatie in procesul de adaptare si integrare sociala.

Interactiunea sociala: izolarea sociala, ca deficit de inter-actionare sociala ce plaseaza individul intr-o situatie cu risc crescut de imbolnavire.

Perceperea de catre individ a modului de functionare a sistemului sau de suport social; acesta are un rol protector sau un rol nociv, caz in care determina sentimentul de abandon, instrainare.

Sprijinul instrumental ce consta in efortul de sustinere a pacientului prin servicii care raspund nevoilor sale concrete.

Sindromul depresiv

Se manifesta pe plan afectiv, al activitatii psiho-motorii, in plan cognitiv si somato-vegetativ.

Depresia se defineste ca orice slabire trecatoare sau durabila a starii de dispozitie afectiva sau a tonusului psihic.

Depresia nu este in mod obligatoriu o stare patologica ci o stare de dispozitie afectiva, in raport cu circumstantele vietii sau cu variatiile ciclice ale naturii persoanei.

In unele forme, simptomele afective sunt inlocuite cu simptome somatice: dureri precordiale, abdominale, epigastrice, cefalalgii.

In plan psihomotor se remarca fie o stare de agitatie anxioasa fie o incetinire a activitatii. Pacientul nu isi mai poate indeplini indatoririle profesionale. Se poate ajunge pina la stupor, o inhibitie psihomotorie extrema si pierderea capacitatii de a se alimenta si ingriji.

In plan cognitiv, se ajunge la o incetinire a tuturor proceselor mentale-bradipsihie, cu hipomnezie si disproxesie. Sunt frecvente ideile de auto-depreciere, de pierdere a self-esteem-ului, frica de pierderi, idei de vinovatie, de disperare, de moarte si sinucidere.

Tulburarile somato-vegetative: scaderea considerabila in greutate, insomnie, trezire matinala precoce, rar hipersomnie, scaderea libido-ului.

Clasificarea starilor depresive:

  1. Tulburari afective primare:

a)      depresia unipolara care are un singur tip de manifestare clinica- depresia nevrotica si psihoza depresiva unipolara periodica

b)      depresia bipolara care are o alternanta de manifestari succesive de depresie si manie- psihoza maniaco-depresiva

  1. Tulburari afective secundare:

a)       sindromul depresiv din cursul evolutiei bolilor psihice: schizofrenie, alcoolism, etc.

b)       sindromul depresiv din cursul evolutiei unor boli cerebrale, endocrine sau somatice

Sindomul maniacal

Apar modificari clinice caracteristice in totala opozitie cu cele din sindromul depresiv.

Starile maniacale sunt tulburari afective complexe din categoria psihozelor endogene, caracterizate printr-o excitatie psiho-motorie simpla, ce poate atinge grade de manifestare violenta si dezordonata. Au o evolutie ciclica.

Tulburari specifice:

  1. Tulburari psihice caracterizate printr-o exaltare generala:

mimica mobila, privirea stralucitoare, expresie joviala si euforica, atitudine familiara



comportament ce denota o mare labilitate psiho-motorie, actiuni dezordonate ce pot ajunge la agitatie psiho-motorie cu manifestari violente, antisociale

limbaj caracterizat prin logoree, strigate, vociferari, expresii obscene

dispozitie euforica, buna dispozitie manifestata prin strigate, cintece, gesticulatie larga

tulburari intelectuale manifestata prin atentie distributiva cu o mare labilitate, exaltarea memoriei, fuga de idei, asociatii rapide dar superficiale, imaginatie bogata, dezinhibitie

  1. Tulburari somatice: insomnii, scaderea sau cresterea apetitului, scadere in greutate, tulburari endocrine

Forme clinice ale starilor maniacale

a)      Mania acuta, caracterizata prin o stare de excitatie psihomotorie generala cu debut brusc si durata scurta. Ea se poate repeta periodic intr-o forma simpla sau alternind cu crize depresiv-melancoliforme. Exista doua forme:

mania acuta tipica este o psihoza ce intereseaza atit sfera psihica cit si pe cea somatica

mania subacuta este o stare de excitatie maniacala moderata ca intensitate, hipomania. Tulburarile de limiteaza la o simpla stare de euforie cu exaltarea imaginatiei, hipemnezie, logoree.

b)      Mania cronica este tulburarea afectiva continua ce urmeaza maniei acute. Se caracterizeaza prin excitatie psihomotorie dezordonata, logoree, neliniste, instabilitate. Forme:

mania cronica simpla cu excitatie psihomotorie dezordonata, logoree, asociatii de idei superficiale pina la incoerenta si acte de violenta.

mania cronica deliranta care asociaza simptomelor si idei delirante difuze, nesistematizate. Uneori poate apare un delir sistematizat tematic ce seamana cu dezvoltarile paranoice.

Maniile secundare apar in tireotoxicoza, scleroza multipla, tumori cerebrale de ventricule 3 sau 4, sifilis, SIDA, substante psihoactive.

TULBURAREA BIPOLARA I

(PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA)

PMD este o psihoza endogena, de tip bipolar, caracterizata printr-o alternanta succesiva de accese depresiv melancoliforme si accese maniacale, intrerupte de faze de remisiune.

Debutul poate fi foarte derutant, cu o simptomatologie psihotica maniacala de aspect schizofreniform. Personalitatea premorbida poate avea cu mult inainte trasaturi ciclotimice sau distimice.

Succesiunea de faze depresive si maniacale nu respecta reguli la bolnavii bipolari, declansarea unui episod de boala fiind influentata de factorii de stres, stari fiziologice si etape biologice vulnerabile, evenimente de viata. Episoadele maniacale predomina la virsta tinara iar cele depresive la maturitate. Barbatii sunt predispusi la episoade maniacale iar femeile la cele depresive sau mixte.

Tulburarile sunt de natura afectiva si comportamentala.

Tipuri:

  1. Forma unipolara reprezentata de mania acuta simpla in care accesele maniacale se succed periodic la intervale regulate de timp si melancolia acuta simpla in care accesele de tip depresiv-melancoliform manifesta aceeasi periodicitate.
  2. Forma bipolara este mult mai complexa si prezinta 3 forme:

a)      manie-melancolie continua, in care accesele de manie sunt urmate de accese de melancolie, fara interval liber intre ele.

b)      manie-melancolie intermitenta, in care dupa un acces de manie-melancolie urmeaza un interval liber iar apoi procesul psihotic se repeta identic

c)      manie-melancolie alternanta in care accesle de manie sunt urmate de intervale libere apoi survin accesele melancoliforme urmate de interval liber si iar accese de manie, etc

Crizele maniacale se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de tulburari psihice:

dispozitie euforica, mimica mobila,

logoree, limbaj in versuri

agitatie psiho-motorie




fuga de idei

hipersexualitate

agresivitate

Crizele depresiv-melancoliforme se caracterizeaza prin:

dispozitie trista

izolare si inchidere in sine

plins

inactivitate

dezvoltarea unui delir melancolic de culpabilitate sau cu teme ipohondriace

anestezie morala dureroasa

idei sau tentative de suicid

bradipsihie, bradikinezie

limbaj sarac, voce soptita, mimica trista.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Trebuie diferentiate de:

  1. Abuzul de alcool si alte substante psihoactive. Tulburarile afective sunt adesea asociate cu abuzul de substante. Afectiunea primara este tulburarea afectiva de baza. Dupa tratarea toxicomaniei, terapeutul se confrunta cu depresia rebela la tratament si recidiva toxicomaniei.
  2. Tulburari de personalitate. Tratamentul corect al bolii afective poate influenta benefic si evolutia starii pacientului cu tulburare flagranta de personalitate. Multi copiii cu tulburari de comportament inadecvate varstei(promiscuitate sexuala, grandiozitate, copierea adultilor) ar prezenta de fapt tulburari bipolare cu crize explozive, stari maniacale mixte sau disforice sau ciclotimie cu reciclare rapida.
  3. Doliul normal. Are o serie de elemente de mentinere a contactului cu realitatea si a unei accesibilitati spre rezonabilitate. Doliul patologic este de fapt o depresie reactiva; sentimentele de vinovatie nejustificate, idei de inutilitate, de culpabilitate, suicidare.
  4. Bolile somatice. Acuzele somatice din tulburarile depresive sunt foarte frecvente si mascheaza depresia. Alte boli somatice se asociaza cu simptome depresive: boli de colagen, scleroza multipla, Parkinson, traumatisme craniene, tumori maligne. Persoanele in varsta cu boli cardiovasculare severe au o rata crescuta de mortalitate datorita netratarii componentei depresive a bolii lor.

TULBURAREA CICLOTIMICA

Este o forma atenuata de tulburare bipolara, caracterizata prin scurte perioade subsindromale de manie si depresie.

Evolutia este continua sau intermitenta cu perioade de eu-timie. Trecerile bruste de la o dispozitie la alta nu sunt provocate de factori externi. Pacientii sunt perceputi din afara ca persoane capricioase, excentrice, superficiale. Ei cauta mereu ceva nou, se plictisesc rapid, isi schimba rapid dispozitia. Este imposibil de realizat un comportament constant.

Ciclotimia este personalitatea premorbida a pacientilor bipolari.

OBIECTIVE TERAPEUTICE

  1. In faza initiala se urmareste remisiunea simptomelor.

Se hotaraste si locul de realizare a terapiei la spital sau la domiciliu, in functie de riscul suicidar, resursele psihosociale, gradul de afectare functionala.

Terapia: medicamentoasa, psihoterapie, mixta.

Terapia combinata incepe cu cea farmacologica si vizeaza:

  1. reducerea simptomelor depresive si aplicarea unor masuri simple de psihoterapie
  2. cresterea rolului psihoterapiei dupa ce medicamentele au realizat o anumita evolutie.
  3. Adecvarea dozelor dupa ce psihoterapia incepe sa obtina rezultate pozitive.

In depresiile severe nu se foloseste exclusiv psihoterapia.

Psihoterapiile curent folosite sunt: terapia cognitiv-comportamentala, interpersonala, terapiile de inspiratie psihanalitica.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate