Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
TULBURARI IN FORMA GINDIRII


TULBURARI IN FORMA GINDIRII




TULBURARI IN FORMA GINDIRII

Tulburari generale in forma sau procesele gandirii

Gandire ilogica: este o gindire al carui continut se caracterizeaza prin concluzii eronate sau contradictii interne. Este considerata patologica atunci cind nu este cauzata de valori culturale sau deficit intelectual.

Gandire autistica sau dereista: consta ,,dintr-o desprindere a gindirii de realitatea general recunoscuta, asociata cu preponderenta absoluta sau relativa a vietii psihice interioare". ,,Lumea autista" este pentru pacient de o realitate strict individuala si diferita de a celorlalti oameni, neconcordanta cu logica sau experienta (Bleuler).




Gandire magica: (descrisa ca fiind normala la copil) este o gindire caracterizata prin convingerea eronata ca propriile ganduri, cuvinte sau actiuni au puterea de a cauza sau preveni anumite evenimente (consecinte) specifice in asa fel incat sa desfida legile cauzei si efectului.

Aceste tulburari se intilnesc in schizofrenie, in tulburarea de personalitate de tip schizotipal.

Tulburarile specifice in forma gindirii

Au fost impartite didactic in tulburari de ritm si tulburari de coerenta.

Tulburari in ritmul gindirii

Accelerarea ritmului ideativ poarta denumirea de fuga de idei. Asociatiile se fac la intimplare dupa rima, asonanta, criterii facile (loc, timp). Pacientii vorbesc mult, de obicei cu voce tare, fiind dificil sau imposibil de intrerupt. Frecvent persoana vorbeste fara nici o stimulare sociala si poate continua sa vorbeasca chiar daca n-o asculta nimeni, pina raguseste, chiar si in soapta. Pacientul trece rapid de la un subiect la altul, face nenumarate digresiuni, jocuri de cuvinte, din cauza carora pierde adesea firul principal al ideilor. In formele severe, asociatiile pierd aproape total legaturile logice, ajungindu-se la incoerenta gindirii. Fuga de idei este intilnita in :

Episodul manical

Tulburari de dispozitie cu simptome maniacale determinate de o conditie medicala generala sau induse de o substanta psiho-activa

Schizofrenie

Alte tulburari psihotice

Ocazional in reactii acute de stress.

Mentismul este o alta forma de accelerare a ritmului ideativ. Se caracterizeaza prin depanarea rapida, incoercibila a reprezentarilor si ideilor, traita penibil de pacient care ramine in pozitie de spectator al propriilor idei. Se intilneste in :

Stari de mare tensiune nervoasa

Stari de oboseala accentuata

Intoxicatii cu cofeina, alcool, tutun, substante psihotone sau psihodisleptice

Schizofrenie, unde apare de obicei in cadrul sindromului de automatism mental, cind pacientul are convingerea deliranta ca acest fenomen este provocat de cineva.

In practica psihiatrica, accelerarea ritmului ideativ nu se intilneste niciodata izolat ci asociata cu :

cresterea fortei imaginative

cresterea mobilitatii prosexice

cresterea fortei mnezice

cresterea tonusului afectiv

accelerarea debitului verbal (logoree)

Toate acestea realizeaza accelerarea cvasiglobala a vietii psihice, fenomen denumit tahipsihie.

Incetinirea ritmului ideativ se traduce clinic printr-o exprimare in ritm lent, prin raspunsuri intirziate, cu o voce de intensitate scazuta. Pentru obtinerea raspunsurilor este necesar ca intrebarea sa fie repetata sau pusa cu voce mai tare. Ca si accelerarea ritmului ideativ, incetinirea ritmului ideativ nu se intilneste in practica niciodata izolata ci asociata cu :

scaderea fortei imaginative

scaderea mobilitatii prosexice

scaderea fortei mnezice

scaderea tonusului afectiv

scaderea debitului verbal (bradilalie)

Toate acestea realizeaza scaderea cvasiglobala a vietii psihice, fenomen denumit bradipsihie.

Incetinirea ritmului ideativ se intilneste in :

Stari de epuizare fizica si psihica

Perioade de convalescenta a unor boli somatice, infectioase



Afectiuni neurologice cu interesare extrapiramidala ca boala Parkinson, epilepsie (viscozitatea psihica)

Episodul depresiv major

Tulburari de dispozitie cu simptome depresive determinate de o conditie medicala generala sau induse de o substanta psihoactiva

Tulburari cognitive

Schizofrenie

Retardarea mentala

Fadingul mental este un fenomen care consta in accentuarea progresiva a lentorii ideative pina la oprirea fluxului ideativ. Se intilneste in schizofrenie.

Barajul ideativ consta in oprirea brusca a ritmului ideativ pentru citeva secunde, minute, exprimata clinic prin oprirea brusca a cursului vorbirii. Dupa perioada de liniste, pacientul afirma ca nu-si poate aminti ce spunea sau intentiona sa spuna. Se intilneste in schizofrenie.

Anideatia sau disparitia fluxului ideativ, desi descrisa in oligofreniile profunde si crizele epileptice, nu este sigura decit in comele profunde.

Tulburari in coerenta gindirii

Incoerenta gindirii este exprimata printr-un limbaj incomprehensibil (sau care nu este inteles) in cea mai mare parte, datorat urmatoarelor posibile cauze :

lipsa de conexiune logica intre cuvinte, propozitii, fraze, sau

uz excesiv de propozitii incomplete, sau

schimbari bruste in subiectul discutiei, sau

distorsiuni gramaticale (altele decit cele datorate lipsei de educatie sau inteligentei reduse).

Termenul nu se aplica atunci cind tulburarea de limbaj se datoreste unei afazii. Incoerenta ideo-verbala se intilneste in :

Schizofrenie

Alte tulburari psihotice : tulburarea schizofreniforma (sau tulburarea psihotica acuta), tulburarea schizoafectiva,

Tulburari psihotice determinate de o conditie medicala generala sau induse de o substanta psihoactiva.

Incoerenta ideo-verbala este semn de schizofrenie (dupa DSM-IV) daca se asociaza cu cel putin unul din urmatoarele simptome psihotice :

Delir sau halucinatii,

Comportament flagrant dezorganizat sau catatonic.

De asemenea caracteristic schizofreniei este faptul ca incoerenta ideo-verbala :

-apare pe fondul de claritate a cunostientei, se insoteste de tocire, inadecvare afectiva

-poate oscila de la un moment la altul, intre formulari total incoerente pina la absenta oricarei tulburari asociative.

Salata de cuvinte este o forma extrema a incoerentei ideo-verbale care consta intr-un amestec de cuvinte lipsit total de inteligibilitate. Se intilneste in schizofrenie.

Verbigeratia este un alt aspect al incoerentei ideo-verbale care consta in repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte, propozitii, fraze lipsite de inteles (verbigerare in latina inseamna a trancani).

Relaxarea asociatiilor se refera la un curs al gindirii in care ideile sar de la un subiect la altul in mod complet fara legatura. Pacientul poate sa treaca fara logica dintr-un cadru de referinta intr-altul, abandoneaza o idee pentru alta cu care are o legatura indepartata, vaga, sau nici una cu ideea de la care s-a pornit. Discursul are un aspect dezlinat. Cel mai adesea are loc o relaxare lenta, progresiva a asociatiilor, fara o ruptura abrupta in cursul vorbirii, astfel incit vorbitorul se indeparteaza din ce in ce mai mult de subiectul sau, si da un raspuns care nu mai are nici o legatura cu intrebarea pusa.

Circumstantialitatea (sau gindirea digresiva consta intr-o maniera indirecta de exprimare caracterizata printr-o supraincludere de detalii inutile si plicticoase, remarci parantetice. Pacientul da raspunsuri detaliate care dureaza mai multe minute daca nu este intrerupt si presat sa ajunga la esential. Se distinge de relaxarea asociatiilor prin faptul ca detaliile ramin strins legate de ideea de baza de la care s-a pornit.

Tangentialitatea (sau raspunsul alaturi se caracterizeaza prin imposibilitatea directionarii asociatiilor gindirii intr-un scop. Pacientul raspunde la o intrebare de o maniera nepotrivita. Raspunsul poate avea o legatura indepartata cu intrebarea, alteori este total alaturi, neavind nici o legatura cu intrebarea. Tangentialitatea se aplica numai raspunsurilor la intrebari si nu la discursul spontan.

Raspunsul irelevant este un raspuns care nu este in armonie cu intrebarea pusa (pacientul pare sa ignore intrebarea sau pare ca nu a receptionat-o).








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate