Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Realizarea Analizei Interpretative a Fenomenologiei


Realizarea Analizei Interpretative a Fenomenologiei


Realizarea Analizei Interpretative a Fenomenologiei

Acest capitol introduce o forma particulara de analiza calitativa, AIF si il duce pe cititor prin etapele realizarii de studii care implica AIF, cu ilustratii luate din cercetarile autorilor in psihologia clinica. Principalul scop este de a furniza cititorului descrieri detaliate ale procesului analitic si deci, materialul de orientare teoretica este tinut la minim. Cititorii interesati sa stie mai mult despre aspectele teoretice si rationale ale AIF pot citi Smith (1996). Dupa o scurta introducere, capitolul continua cu doua exemple extinse ale AIF in practica. In primul, este subliniata o abordare ideografica de studiu de caz, unde analiza se construieste treptat, plecand de la lectura cazurilor individuale pana la pretentii de grup. Aceasta procedura este ilustrata cu material dintr-un proiect asupra perceptiile pacientilor cu dureri lombare cronice. In sectiunea finala a capitolului, este evidentiata o metoda mai exloratorie; atentia se muta aici spre teoretizarea temelor la nivel de grup si este ilustrata cu date dintr-un proiect asupra experientele profesionistilor din domeniul sanatatii, care lucreaza cu pacienti care sufera de anorexie nervoasa.



Ce este AIF si de ce este utila pentru psihologia clinica?

Scopul AIF este de a explora in detaliu punctul de vedere particular a subiectului aflat sub investigatie. Astfel, abordarea este fenomenologica prin aceea ca se preocupa de o perceptie sau o apreciere personala a individului asupra unui obiect sau eveniment, in opozitie cu incercarea de a produce o sustinere obiectiva legata de obiectul sau evenimentul respectiv. Simultan, AIF recunoaste ca exercitiul cercetarii este un proces dinamic. Se incearca apropierea de lumea personala a participantului, cu alte cuvinte, dupa cum spune Conrad, "o perspectiva de interior", dar acest lucru nu poate fi realizat complet sau direct. Accesul depinde si este complicat de propriile conceptii ale cercetatorului, iar acestea sunt necesare pentru a da sens lumii acelei persoane printr-un proces de activitate interpretativa, Astfel, termenul de analiza interpretativa a fenomenologiei eutilizata pentru a semnala aceste doua fatete ale abordarii.

E important sa deosebim AIF de analiza discursului (ex; Potter si Wetherell, 1987). In timp ce AIF impartaseste cu analiza discursului (AD) un angajament fata de importanta limajului si analiza calitativa, modul in care cercetatorii AIF ar diferi de analistii discursului consta in perceptia lor fata de statusul de cognitie. Analiza discursului e sceptica fata de posibilitatea de a face o harta pentru raportarile verbale si este preocupata cu incercarea de a elucida sarcinile interactive care sunt realizate prin sustineri verbale si discursurile pre-existente care ii atrag pe cei care vorbesc in cadrul acestui proces. Astfel, analiza discursului lui Potter si Wetherell priveste raportari verbale cum ar fi comportamente, care ar trebui sa reprezinte focusarea asupra analizei functionale. In contrast, AIF este preocupata cu cognitia, care constituie ceea ce gandeste sau crede participantul despre subiectul investigatiei. Astfel, AIF, in timp ce recunoaste ca gandurile unei persoane nu sunt disponibile in mod transparent, de exemplu, din transcrierile interviului, se implica in procesul analitic pentru a fi speram, capabila sa spuna ceva despre acele ganduri.

De ce este AIF relevanta pentru psihologie clinica? Se poate sustine ca psihologia clinica pleaca in general de la premisa ca oamenii cred despre corpurile lor si ca discutiile lor despre corpurile lor in anumite cai se leaga de aceste ganduri. De exemplu, daca luam in considerare un chestionar completat de un pacient despre boala lui, un psiholog clinician de obicei presupune ca exista un lant de conexiuni intre raspunsul verbal, cognitie si problema fizica. Multe di presupunerile care evidentiaza aceast abordare deriva direct din paradigma cognitie sociale din psihologia sociala. (Smith, 1996).Astfel de exemplu, un cercetator AIF poate alege sa exploreze modul in care doi pacienti diagnosticati cu aceeasi boala pot vorbi foarte diferit despre boala lor, mai precis pentru ca acest lucru poate ajuta la evidentierea procesele perceptuale subiective implicate atunci cand un individ incearca sa dea sens bolii sale. Astfel, pare posibil un dialog intre AIF si psihologia clinica. In timp ce AIF poate vedea natura legaturilor intr-o anumita modalitate, impartaseste cu paradigma cognitiei sociale o credinta si o preocupare in lantul de conexiuni dintre raportul verbal, cognitie si starea fizica.

Scopul acestui capitol este de a oferi cititorului novice in acest domeniu de lucru,o prezentare detaliata a analizei interpretative a fenomenologiei. Smith (1995) overa o vedere de ansamblu asupra realizarii unui studiu in aceasta maniera, plecand de la costruirea unui plan de interviu prin scrierea lui. Oricu, acest capitol a avut un spatiu limitat pentru discutarea analizei. Astfel, am decis sa dedicam acest capitol realizarii analizei cu tot ceea ce implica acest lucru, odata ce sunt confruntate transcrierile interviurilor semi-structurate ale participantilor. Oferima detalii pentru fiecare etapa implicata in proces si le ilustram cu exemple luate din psihologia clinica. Simultan, trebuie recunoscut faptul ca nu exista o singura cale definitiva de a realiza analiza calitativa. Noi oferim sugestii, cai pe care le-am gasit a fi utile. Speram ca acestea sa fie de ajutor celor noi in domeniu , dar tineti in minte ca pe masura ce inaintatie posibil sa descoperiti ca adaptati metoda modului propriu de lucru. Mai mult, analiza calitativa este inevitabil un proces personal, iar analiza in sine este munca interpretativa pe care o face investigatorul in cadrul fiecarei etape.

O abordare ideografica de studiu de caz

Urmatoarea parte a capitolului va oferi evidentierea de baza a unei forme a acestei analize, cu utilizarea exemplelor din aplicarea sa in studiul asupra celor cu dureri cronice. Durerea cronica este potrivita in mod deosebit pentru studiul calitativ, devreme ce se recunoaste ca, constituie semnificatia experientei suferintei cea care mediaza relatia dintre durerea acestor oameni, suferinta si dizabilitatea lor (Skevington, 1995).

Un proiect poate lua forma unui caz singular sau poate implica un grup mai mare de participanti. Indiferent, e preferabil sa se inceapa privind in detaliu transcrierea interviului inainte de a incorpora si altele. Aceast lucru urmeaza o abordare ideografica a analizei, incepand cu exemple particulare si avansand incet catre categorisiri sau teorii mai generale (vezi Smith, Harre si Van Langenhove, 1995).

Cautarea temelor in priimul caz

Cititi transcrierea de cateva ori, folosind una din marginile ei pentru a nota orice va surprinde, orice e interesant sau semnificativ in legatura cu ce are participantul de spus. E important ca in prima etapa de analiza sa citesti si sa recitesti transcrierea pentru a deveni foarte familiar cu ea, cacai fiecare nopua lectura e posibil sa scoata la iveala noi aspecte. Unele dintre comentariile voastre pot fi incercari de a sumariza, altele pot fi asocieri sau conexiuni care vin in minte, iar altele pot fi interpretari preliminare. In urmatorul exemplu, care cuprinde notite in marginea stanga, se axeaza pe modul in care participantul -Linda, se straduieste sa inteleaga natura cronica a durerii ei si modul in care au inceput sa apara implicatiile aferente conceptului sau de sine:

vrea sa stie

lipsa de credinta

mirata nesigura

nevoie de un raspuns-dar nu are niciunul

durere -de neprevazut/neobisnuita/inexplicabila

autocritica

agesriva

frustrata

I. Stii de ce ai dureri?

L. Nu. Ma tot intrebam de ce e durerea acolo si nu am nici un raspuns. Nu stiu cum ar trebui sa ma simt, pur si simplu cred ca nu ar trebui sa ma aflu aici. De ce o am? M-am gandit ca dupa atata timp ar fi trebuit sa imi treaca, dar asta nu s-a intamplat.

I.Si cum te face asta sa te simti ?

L. Sunt cam suparata pe mine. Am inceput sa lovesc lucruri si am ajuns atat de satula de mine, ca nu pot face sa dispara acest lucru.

Cealalta margine este folosita pentru documentarea temelor care apar, lucru care consta in folosirea cuvintelor cheie pentru a cuprinde calitatea esentiala a ceea ce se descopera in text. In aceasta etapa preliminara, cuvintele cheie nu trebuie sa fie definitive, dar trebuie sa iti permita sa articulezi ceva despre concpetul pe care l-ai identificat. Au aparut urmatoarele teme din aprecierile facute de Linda si acestea au fost notate:

I. Stii de ce ai dureri?

L. Nu. Ma tot intrebam de ce e durerea acolo si nu am nici un raspuns. Nu stiu cum ar trebui sa ma simt, pur si simplu cred ca nu ar trebui sa ma aflu aici. De ce o am? M-am gandit ca dupa atata timp ar fi trebuit sa imi treaca, dar asta nu s-a intamplat.

I.Si cum te face asta sa te simti ?

L. Sunt cam suparata pe mine. Am inceput sa lovesc lucruri si am ajuns atat de satula de mine, ca nu pot face sa dispara acest lucru.

Nesiguranta

Incercarea de a da sens lucrurilor

Cautarea unei explicatie

Implicatiile sinelui

In general, se parcurge intreg interviul si se iau notite preliminare intai in marginea din partea stanga, iar apoi se merge mai departe pentru a abstractiza titlurile temelor dupa aceea. Pentru a ilustra mai departe modul in care se desfasoara acest proces, mai jos se afla o alta sectiune a transcrierii, care arata primele notite initiale, iar apoi temele care se ivesc:

lucruri care ar trebui facute, idealuri, asteptari, frustrari, alti oameni

restrictie de mobilitate

prinsa in capcana

comparata cu surorile

comparatia cu trecutul cand era puternica

trecutul ideal/indoieli

adaptare, soc

pierdere/schimbare

I.Cum este sa ai dureri?

L.Am doar 50 de ani si ar trebui sa fac asta si aia, pentru ca se spune ca viata incepe la 40 de ani, dar nu pot si cred ca ma deranjeaza acest lucru. E frustrant ca oamenii de varsta mea, ii poti vedea in toata puterea si tu simti ca nu poti fi la fel.

I.Nu poti

L. Nu, ceea ce e stupid. Cred ca sunt cea mai puternica, pentru cva suntem 3 fete (ea si surorile ei), iar eu sunt cea mijlocie si m-am gandit ca eu sunt cea mai puternica si obisnuiam sa lucrez ca un cal si credeam ca sunt cea mai puternica si apoi, dintr-o data s-a terminat totul si nu mai pot face nici macar jumatate din cat puteam.

Temele care au aparut sunt notate in marginea din dreapta:

I.Cum este sa ai dureri?

L.Am doar 50 de ani si ar trebui sa fac asta si aia, pentru ca se spune ca viata incepe la 40 de ani, dar nu pot si cred ca ma deranjeaza acest lucru. E frustrant ca oamenii de varsta mea, ii poti vedea in toata puterea si tu simti ca nu poti fi la fel.

I.Nu poti

L. Nu, ceea ce e stupid. Cred ca sunt cea mai puternica, pentru cva suntem 3 fete (ea si surorile ei), iar eu sunt cea mijlocie si m-am gandit ca eu sunt cea mai puternica si obisnuiam sa lucrez ca un cal si credeam ca sunt cea mai puternica si apoi, dintr-o data s-a terminat totul si nu mai pot face nici macar jumatate din cat puteam.

Pierdere

Comparatie sociala-cu altii

Comparatie sociala-cu familia

Nostalgie-amintiri selective

Simtul de sine

Desigur, pe masura ce ne deplasam pe transcriere, anumite notite vor reflecta conexiuni cu sectiuni anterioare ale interviului- aratand similaritati si deosebiri in spusele participantului. In aceasta etapa toata transcrierea este tratata ca date potentiale si nu se face nici o incercare de a omite sau selecta anumite pasaje care cer atentie speciala.

Cautarea conexiunilor

Pe o foaie separata, listati temele care apar si cautati conexiunile dintre ele. Astfel, s-ar putea sa descoperiti ca unele se aduna impreuna si ar putea fi privite ca si concepte supraordonate. Se comporta anumite teme ca un magnet, atragandu-le si pe altele dupa ele si facilitand explicarea primelor? In timpul acestui proces, vei veni cu o noua tema supraordonata care ajuta realizarea unui numar de categorii initiale pe care le-ai identificat.

Lista preliminara de teme a aparut din transcrierea Lindei si a fost notata in marginea din dreapta:

incercarea de a da sens

cautarea unei explicatii

nesiguranta

lipsa de intelegere

frustrare

confuzie si furie

implicatiile conceptului de sine

simtul de sine

autocritic

indoiala de sine

comparare sociala cu ceilalti

comparare sociala cu familia

comparare sociala cu sine inainte de durere

pierdere

soc, pierdere grea

mobilitate/restrictii fizice

adaptare

nostalgie/amintiri selective din trecut

planuirea de activitati

probleme sociale

retragere sociala

Acestea au fost adunate astfel:

incercarea de a da sens/cautarea de explicatie

nesiguranta/lipsa de intelegere

frustrare

confuzie si furie

implicatiile conceptului de sine

autocritica/indoiala de sine

pierdere/soc/adaptare

coparatie sociala - cu altii

- in cadrul familiei

- cu sine inainte de durere

- nostalgie/amintiri selective din trecut

- mobilitate/restrictii fizice/planuirea de activitati

- social/ probleme de identitate si retragere

Pe masura ce apare un nou manunchi de teme, verifica iar pe transcriere pentru a te asigura ca functioneaza conexiunile in cazul sursei de material primare- ceea ce spune de fapt persoana. Aceasta forma de analiza implica o interactiune apropiata intre tine si text, prin incercarea de a intelege ceea ce spune persoana dar, ca parte din proces, bazandu-te si pe propriile resurse interpretative. Acum incerci sa creezi o anumita ordine in seria de concepte si idei pe care le-ai extras din raspunsurile participantului.

Un tabel de teme

Urmatoarea etapa consta in producerea unei liste/unui tabel principal de teme, ordonate coerent. Astfel, prcesul evidentiat mai inainte probabil ca a identificat un anumit numar de teme majore care par sa cuprinda cel mai bine preocuparile participantului referitoare la subiectul respectiv. Este necesara grija in acest moment pentru a te asigura ca fiecare tema este reprezentata in transcriere si nu lasa ca tendintele/predilectia cercetatorului sa distorsioneze procesul selectiv. Lista principala va identifica si subtemele care merg impreuna cu fiecare tema supraordonata.

La acest moment, temele pot fi abandonate - de exemplu, tela legata de "planificarea de activitati" care a fost prezenta in prima lista de teme a fost stearsa pentru ca fie nu s-a potrivit bine in structura temelor si a subtemelor, fie nu a fost foarte bogata in dovezi in cadrul transcrierii. Ajuta sa adaugi un identificator pentru fiecare situatie. De-a lungul fiecarei teme, ar trebui sa indici unde poate fi aceasta gasita in transcriere. Acest lucru poate fi facut prin atribuirea de cuvinte cheie din extrasul respectiv si mentionarea paginii si a numarului randului din transcriere. Poate ajuta de asemenea si codificarea situatiilor in transcriere intr-o anumita modalitate. In cazul Lindei, tabelul final de teme devine urmatorul:

  1. Cautarea unei explicatii

lipsa de intelegere

frustrare

furie si autocritica/indoiala

  1. Autoevaluarea si comparatia sociala

cu altii

in cadrul familiei

amintire nostalgica despre propria persoana inainte de aparitia durerii

ca un index de pierderi/soc

  1. Probleme sociale

retragere

"nu am idee"

"nu pot s-o fac"

"suparata pe mine"

"altii oameni"

"cea mai puternica"

"ca un cal"

"eram"

"stau in casa"

Unele dintre temele pe care le-ai obtinut vor fi conduse si urmate indeaproape de intrebarile din planul tau de interviu, insa altele pot fi total noi. Participantul se poate sa fi redirectionat subiectul intr-o directie noua fata de cum ai anticipat. Alte teme se pot afla la un nivel mai inalt, actionand ca indicatori pentru convingerile mai generale sau modul de gandire sau de vorbire ale participantului. De exemplu, in studiul asupra durerii cronice, subiectul investigatiei a fost atitudinea participantului fata de durerea sa cronica. O tema care a aparut din transcriere si nu a fost anticipata foarte puternic a fost o explorare mai larga a utilitatii comparatiei sociale in cazul evaluari si autoevaluarii. Aceste teme care se ivesc te pot obliga sa te gandesti la esenta proiectului si sa il directionezi usor inspre alta directie. Nu uita ca analiza este un proces ciclic - fii pregatit sa parcurgi etapele de cateva ori, abandonand o tema supraordonata in cazul in care apare o alta mai utila.

Continuarea analizei cu alte cazuri

Transcrierea pentru un singur participant poate fi realizata ca un studiu de caz in sine sau poti continua sa analizezi interviuri cu mai multi indivizi. Daca ai transcrierile interviurilor mai multor indivizi de analizat, atunci poti proceda in mai multe modalitati.

Una din posibilitati ar fi sa folosesti lista principala de teme din primul interviu pentru a incepe analiza celui de-al doilea, observand temele pe care le-ai identificat in primul interviu, dar fiind pregatit sa le identifici pe cele noi care apr. Sau poti incepe procesul direct cu al doilea interviu, parcurgand etapele explicate mai devreme si realizand o lista principala pentr acest al doilea interviu. Daca se urmeaza aceasta cale alternativa, listele principale pentru fiecare interviu pot fi citite impreuna si produsa o lista consolidata de teme principale pentru tot grupul. Din nou, procesul este ciclic. Daca apar teme noi in interviurile subsecvente, ele trebuie testate cu transcrierile anterioare. Poate ca aceste teme noi pot ilumina, modifica sau deveni supraordonate sau subordonate fata de una descoperita anterior.

Acest sistem functioneaza bine in cazul studiilor care implica un esantion de dimensiuni reduse, pana la cel mult 10 participanti, cum este cel care a fost prezentat aici referitor la femeia cu durere cronica. Numarul participantilor e suficient de mic pentru a se putea retine mental "peisajul" pentru fiecare din aceste cazuri si locatia temelor din cadrul acestora.

In cazul acestui studiu, lista principala pentru aprecierile Lindei a fost folosita pentru a ajuta analiza altor transcrieri. Tinand cont de ce s-a intamplat inainte, a fost posibil sa se identifice ce a fost nou si diferit in transcrierile subsecvente si in acelasi timp, gasirea de raspunsuri care au articulat mai departe temele existente.

Dovezile pentru temele "cautarea unei explicatii" si "comparatia sociala" au aparat in fiecre dintre urmatoarele transcrieri intr-un sens care a ajutat evidentierea lor viitoare. De exemplu, alti participanti au au folosit si ei comparatia sociala, care a fost adesea utilizata in maniere diferite si din diverse motive. Unul dintre participanti, Dottie, s-a comparat cu cei despre care ea considera ca se afla intr-o situatie mai precara decat a ei si nu cu cei care se aflau intr-o situatie mai buna, cum a facut Linda:

Comparatie sociala

Nostalgie pentru compensare?

Comparatia in mai rau ca strategie de a face fata situatiei

Efect echivoc

teama

I. La ce fel de lucruri de gandesti?

D. Am facut mai multe lucruri decat au facut multi altii si ei bine, te gandesti ca sunt mult oameni care se afla intr-o situatie mult mai grava ca a ta, stii, asa ca incerci sa te gandesti la alti oameni care sunt in scaune cu rotile, iar acest lucru ar trebui sa te faca sa te simti mai bine, iar intr-un fel chiar te face. Dar in principiu, e inspaimantator.

Pe masura ce procesul analitic continua, apare o noua tema "a fi crezut", care desi a fost implicita in cazul raspunsurilor lui Linda, nu a fost atat de evidenta ca in cazul celorlalti participanti si a fost astfel adaugata listei principale a grupului. In timpul analizei aprecierilor lui Alice, dificultatile privind afirmatiile "a fi crezut" si "a fi judecat" au retinut atentia:

frustrare/furie/suparare

defensiva:

credibilitate

legitimitate

a nu fi crezuta

identitatea cu durerea

I. Cum te simti?

A. E ca si cum furia se cladeste in interiorul tau. E ca si cum, daca vorbesti cu oamenii, esti pentru totdeauna, e greu sa incerci sa ii convingi ca ceva nu e in regula cu tine, ca te darama. Te simti ca si cum nu te crede nimeni, cu exceptia celor care au dureri de spate, doar ei te cred.

Pe masura ce inaintezi in fiecare transcriere urmand procesul interpretativ, ar trebui sa apara o lista principala finala a temelor. Decizia referitoare la asupra caror teme sa te axezi necesita ca anlistul sa fie selectiv. Temele nu sunt selectate doar pe baza prevalentei lor in cadrul datelor. Alti factori sunt luati si ei in considerare, cum ar fi bogatia/amploarea anumitor pasaje care subliniaza aceste teme si modul in care tema ilumineaza alte aspecte ale aprecierii.In cazul acestei analize de grup pentru 9 femei cu dureri cronice, au aparut 4 teme supraordonate. Lista principala de mai jos arata aceste 4 teme cu identificatori in cazul primelor doua femei din studiu.Intreaga matrice a studiului a indicat situatiile pentru fiecare femeie, pentru a sprijini fiecare tema:

  1. Cautarea unei explicatii

raspuns la nesiguranta

modelele explicative ale participantilor

dominanta biomedicala

autocritica

  1. Compararea acestui sine cu alte euri

cu altii

cu eul din trecut

cu eul din viitor

amintirea nostalgica a eului

comparatie in bine si in rau

strategii echivoce de a face fata situatiei

index de pierderi si amenintari

  1. A nu fi crezut

invizibilitatea durerii cronice

presupuneri despre altii in legatura cu durerea

intelegri/asteptari ale altora

implicatii ale identitatii/rolurile durerii

judecarea din partea celorlalti

  1. Retragerea de langa ceilalti

experienta privata vs aparenta sociala

rusine si stinghereala

a nu fi bine inteles

teama de respingere

stigmatizare

conceptul de sine

Linda

Dottie

Scrierea

Aceasta sectiune se preocupa cu deplasarea de la temele principale, transcriere, in forma unui raport in vederea publicarii. Divizarea intre analiza si transcriere este una falsa, deoarece analiza continua in timpul fazei de transcriere.

Acum suntem preocupati cu traducerea/transformarea temelor intr-o apreciere narativa. Care sunt lucrurile interesante pentru audienta noastra despre ce spun participantii si cum putem prezenta acest lucru cat mai bine? Exista mai multa flexibilitate in a transcrie un studiu calitativ decat un experiment psihologic. Aceasta sectiune indica anumite optiuni din analiza/rezultate/seciunea de discutii.

Sectiunea de analiza a raportului este cea mai importanta parte. Aici veti incerca sa convingeti cititorul de importanta povestilor participantilor vostri si a analizei voastre interpretative. Aici folositi tabelul sau indexul de teme ca baza pentru aprecierea raspunsurilor participantilor care ar trebui sa ia forma argumentarii voastre presarate cu extrasele textuale din transcrieri, pentru a va sprijini cazul. O munca calitativa buna distinge clar intre ceea ce spune participantul si interpretarea analistului facuta asupra acestor spuse. Procesul este iterativ.

Sectiunea care cuprinde tipul de rezultate pe care le transcrii va fi evident influentata de nivelul de analiza pe care l-ai adoptat. Astfel rezultatele pot lua forma unei prezentari a unei tipologii de raspunsuri care apar in timpul analizei sau pot reprezenta incercarea ta de a teoretiza sau explica raspunsurile participantilor. Nivelul detaliului si al structurii rezultatelor sau sectiunii de analiza pot varia si ele. De obicei, aprecierile tematice sunt prioritizate si folosesc extrasele textuale pentru a elucida sau exemplifica fiecare tema, ca parte a unei naratiuni construite clar. Uneori, poti dori sa prezinti o lectura textuala mai atenta pentru anumite rezumate. Acest lucru este potrivit daca analiza este preocupata in general cu complexitatea sau ambiguitatea. In acest caz, extrasele cheie vor fi mai fundamentate in organizarea transcrierii si vor fi urmate de sectiuni de lectura interpretativa.

Raporturile calitative au o flexibilitate considerabila in relatia dintre rezultate si discutii. Unoeri, temele sunt prezentate impreuna intr-o singura sectiune de analiza, in timp ce o sectiune separata este devotata explorarii implicatiilor acestora in relatie cu literatura existenta. In alte cazuri, fiecare tema este intorsa si conexata cu lucrarile existente in acelasi timp.

S-a intentionat ca studiul asupra durerii cronice folosit ca exemplu in aceasta sectiune, sa reprezinte o recunoastere a ariei in cauza. Transcrierea finala a implicat osectiune de analiza discreta, urmata de o discutie legata de descoperirile din literatura existenta. In timpul analizei, un numar mare de teme au aparut si au subliniat natura multi-dimensionala a experientelor participantilor. Transcrierea s-a focusat pe relationarea cu diferitele tipologii de teme. Una dintre teme care nu a fost anticipata a fost varietatea enorma si natura contradictorie a utilizarii de catre partricipanti a comparatiei sociale.

Pentru a termina, aici se afla inceputul transcrierii de analiza din cadrul proiectului legat de durerea de spate, pentru a ilustra cum se desfasoara aprecierea narativa. Nu este spatiu decat pentru oferirea unui scurt pasaj. Vezi Osborn si Smith (1998) pentru intreaga apreciere:

Prima tema "Cautarea unei explicatii" aranjeaza decorul pentru cele care urmeaza , pe masura ce articuleaza incercarile participantilor de a intelege celi se intampla si constituie o conditie necesara pentru autoreflectarea subsecventa.

Participantilor nu li s-aupus in mod specific intrebari inchise, ci li s-a cerut doar sa isi descrie durerea si modurile diferite in care i-a afectat. Au aratat o motivatie puternica pentru a intelege si explica propria situatie, pentru a stii "de ce?":

"Ma tot intrebam de ce e durerea acolo si nu am nici un raspuns. Nu stiu cum ar trebui de fapt sa ma simt, dar nu cred ca ar trebui sa fie acolo. De ce sa o am? M-am gandit ca dupa tot acest timp ar fi trebuit sa nu ma mai doara si sa dispara, dar nu s-a intamplat asa (Linda)".

Participantii au spus cu totii ca nu pot "crede" ca nu se mai putea face nimic pentru a le alina durerea. A existat un contrast puternic intre preocuparea lor cu durerea si imposibilitatea de a descrie prezenta ei cronica. In ciuda isotriei lungi de durere pe care o aveau si de contact intens cu serviciile de sanatate, nu s-au simtit informati cu privire la boala lor si nici in stare sa o influenteze. Ei au simtit adesea ca durerea actioneaza dupa propria vointa. "Vine si pleaca atunci cand vrea (Alice)".

Aprecierea Lindei fata de situatia sa a sugerat ca in ciuda dorintei sale de a intelege de ce are dureri cronice, ea nu a putut face acest lucru; pentru ea, durerea este "incredibil de adevarata". Aceasta nu este o reactie de ignorare, ci o afirmatie profunda de consternare referitor la esecul ei consistent de a intelege de ce ar trebui sa sufere sau de ce e pedepsita fara sa fi facut ceva rau. Asa cum si altii au esuat la randul lor, ea a simtit ca nu se poate invinovati decat pe ea:

"Sunt cam suparata pe mine. Am inceput sa lovesc lucruri si sunt asa suparata ca durerea e acolo si ca nu pot sa o fac sa dispara".

Explorarea si teoretizarea experientelor impartasite

Urmatoarea parte a capitolului ilustreaza modul in care AIF a fost folosita intr-un studiu care examineaza experientele impartasite ale mai multor participanti, in acest caz fiind implicate 14 asistente medicale la pediatrie, care au tratat pacienti cu anorexie nervoasa (desi metoda se potriveste unui numar si mai mare de participanti). Acest exemplu e considerat foarte util, deorece se axeaza pe cei care ofera ingrijire (profesionisti), mai degraba decat pe clienti/pacienti, lucru destul de rar.

Spre deosebire de sectiunea precedenta, aceasta ofera o apreciere mai exploratorie si urmareste sa ilustreze o cale in care tehnicile AIF au fost folosite pentru a facilita identificarea experientelor impartasite in cadrul grupului de participanti.

Codificarea initiala

Cand se incearca identificarea experientelor impartasite in cazul unui numar mare de participanti, o examinare prea detaliata a aprecierii unei persoane nu ar fi benefica. De aceea, desi prima preoupare a fost tot in legatura cu perceptiile personale si intelegrile fenomenului, a existat o nevoie de a distinge una sau mai multe teme, reciproc relevante pentru toti participantii, intr-o etapa mai vremelnica, pentru ca acestea sa poata forma focalizarea unei analize subsecvente mai detaliate, unde experientele personale distincte pot apoi fi luate in considerare.

Retinand faptul ca preocuparea initiala a fost identificarea temelor impartasite in cadrul aprecierilor participantilor, primul pas al procesului analitic a implicat petrecerea de timp pentru analizarea fiecarei transcrieri individuale in schimb. Procedura a fost similara cu cea descrisa pentru metoda de studiu de caz ilustrata mai devreme.

  1. Prima transcriere a fost citita de un numar de ori, cu ganduri initiale, coduri posibile si orice alte lucruri de interes notate in marginea din partea stanga.
  2. Apoi, interviul a fost lucrat mai indeaproape, intervievatorul notand temele asa cum au aparut, in partea dreapta.

Aceasta codificare vremelnica a fost tinuta la un nivel mult mai larg decat in cadrul abordarii studiului de caz. Multe coduri s-au legat de parti mari ale extraselor din interviu, desi unele erau mai specifice, referindu-se la una sau doua propozitii. Mai jos este prezentat un exemplu de extras cu codificare specifica, dintr-un interviu cu o asistenta medicala pe care am numit-o Pam. Se poate vedea ca , in acest stadiu de inceput al analizei, codurile sunt la un nivel larg, nerafinat:

Ajungi sa te implici foarte mult. Ajungi sa cunosti copilul atat de intim, incat te apropii foarte mult de el sis tii ca disperi, esti frustrat. Te simti nervos- ma simt furioasa foarte mult timp

Relatie

Implicata

Emotii/sentimente

Dupa ce toata transcrierea a fost codificata in aceasta maniera, codurile au fost apoi examinate pentru a vedea daa exista cai in care acestea puteau fi grupate impreuna cu sens. Deorece acest proces avea sa fie repetat pentru un numar relativ mare de aprecieri, scopul nu a fost dezvoltarea temelor supraordonate, cum se face in cazul metodei de studiu de caz, ci de a identifica anumite grupari care au adunat laolalta codurile generate in modalitati semnificative. Temele care au aparut din analiza aprecierii lui Pam au fosat grupate in 5 manunchiuri, dupa cum urmeaza:

aspecte organizationale

sectie/echipa

cascada informationala

ierarhie

sprijin

incredere

responsabilitate

bariere

implicare

impact emotional

sentimente

furie

lipsa de incredere

frustrare

parteneriat

ocrotire

manipulare

lipsa de obedienta

Odata ce au fost realizate manunchiurile de teme pentru primul interviu, procesul de

codificare a fost apoi repetat pentru fiecare interviu in parte, pana cand manunchiurile de teme au fost generate pentru toti participantii. In timpul acestui proces au fost facute incercari de a privi fiecare interviu din nou. Natura secventiala a acestei etape a procesului analitic a insemnat ca atunci cand se examineaza ultimele transcrieri, cercetatorul este orientat catre anumite aspecte ale datelor.

Identificarea temelor impartasite

Cand acest proces s-a incheiat pentru fiecare transcriere in parte, urmatoarea etapa a analizei se muta catre cautarea de teme care sa reflecte aspecte impartasite/comune ale experientei tuturor participantilor, care apoi pot fi examinate intensiv. Nu exista o cale definitiva sau prescrisa prin care aceste teme sa fie obtinute. Ceea ce urmeaza este o evidentiere detaliata a procesului si tehnicilor folosite pentru identificarea si analizarea intensiva a temelor impartasite de participanti. Important de retinut este ca scopul AIF este de a dezvolta o intelegere a experientelor participantilor, cu temele identificate si considerata ca provin din interactiunea ta personala cu datele de interviu, indiferent de strategia particulara pe care alegi sa o folosesti.

Pentru a incepe cautarea temelor comune, toate manunchiurile de teme identificate anterior pentru fiecare participant au fost adunate impreuna si examinate pentru a vedea daca vreo categorie generala poate fi creata. Aceste categorii generale trebuiau sa fie relativ largi, deoarece era important ca ele sa fie relevante pentru toti participantii.

Dupa o oarecare reflectie, s-a determinat ca o proportie substantiala a temelor identificate au putut fi subsumate intr-o categorie generala de relatii. De exemplu, anumite teme s-au legat de tipuri de relatii (parteneriat; ocrotire) ; altele de procese ale relatiilor (impliare, incredere) sau de reactii emotionale fata de relatiile cu pacientii cu anorexie nervoasa (furie, frustrare). In aceasta situatie, tema "relatiilor" a fost considerata indeosebi importanta pentru ca, desi interviurile au acoperit aspecte diverse ale experientelor avute de asistentele medicale care au lucrat cu pacientul anorexic, subiectul relatiilor nu a constituit o arie predeterminata pentru un anumit tip de explorare. Mai degraba a fost identificat ca parte importanta din procesul analitic. S-ar putea ca in mod alternativ sa afli ca e posibil sa distingi cateva teme generale diferite. Daca identifici acest teme e cel mai bine sa selectezi una pentru analiza mai detaliata.

Analizarea temelor comune

Odata ce tema generala a "relatiilor" a fost selectata pentru analiza mai intensiva, urmatorul pas implica intoarcerea la transcriere pentru a te asigura ca un corpus complet de date legate de relatii este disponibil pentru analiza ulterioara.Multe extrase legate de relatii au fost deja identificate prin procesul anterior de codificare, dar afost posibil ca alte extrase sa fi fost examinate anterior. Astfel, transcrierile au fost examinate din nou mai atent, pentru a produce o colectie comprehensiva de extrase privind relatiile.

Pentru a facilita acest proces, a fost cautata pe computer un document pentru cuvintele procesate, iar segmentele legate de relatii au fost copiate intr-un alt document. Initial, transcrierea a fost examinata atent pentru a se asigura ca toate extrasele identificate ca fiind asociate cu categoria generala de relatii , au fost selectate prin procesul de codificare anterior.Apoi, textul care a mai ramas a fost examinat pentru a se incerca identificarea oricarui exemplu ulterior de extrase legate de relatii si care nu au fost selectate anterior. Cand se iau decizii daca un extras s-a referit sau nu la categoria generala a relatiilor, a fost important sa se tina cont de diversele concepte care s-au adunat pentru a produce relatii.

Odata ce toate transcrierile au fost examinate in aceasta maniera, a devenit apoi disponibil un nou corpus de date pentru examinare. Urmatoarele etape de analiza au fost directionate catre scopul central al determinarii a ceea ce a constituit exact aspectele comune ale experientelor participantilor in relatie cu aceasta tema generala.

Primul pas a implicat codificarea extraselor care au fost selectate in mai multe detalii. O versiune printata a textului a fost folosita in acest caz , dar aceasta procedura ar putea fi realizata alternativ pe monitorul calculatorului.Initial, textul scos la imprimanta a fost divizat in extrasele individuale si fiecare dintre acestea a fost etichetat cu numele participantului. Majoritatea extraselor au fost relativ scurte (de la una pana la doua propozitii), desi anumite extrase au fost mai lungi (pana la o pagina). Apoi, fiecare extras a fost examinat si pentrtu fiecare dintre acestea a fost generat un cod provizoriu, de exemplu:

Carol: Cred ca m-am simti frustrata. Mi-as fi dorit sa ii pot ajuta mai mult. M-as putea implica mai mult daca m-as lasa sa o fac.

Odata ce extrasele au fost examinate astfel, a fost produsa o lista a tuturor codificarilor provizorii care au fost generate. Aceasta lista a fost apoi examinata pentru a vedea daca aceste coduri pot fi grupate impreuna in sensuri semnificative (vezi tabelul 14.1).

Odata ce a fost creata aceasta schema de codificare, fiecare extras a fost apoi re-etichetat, fiindu-i atribuit un cod numeric. Majoritatea extraselor au tins sa isi retina codurile originale; oricum, multora li s-au dat coduri aditionale datorita asocierii lor cu mai mult de o singura categorie. De exemplu:

Carol: Cred ca m-am simti frustrata. Mi-as fi dorit sa ii pot ajuta mai mult. M-as putea implica mai mult daca m-as lasa sa o fac.

Sentimente 1.3.5.

Dorinta de a ajuta 1.2.5.

Implicare 1.3.3.

Rezistenta 1.3.2.

Urmatoarea etapa a anlizei a fost gruparea extraselor corespunzator acestor noi categorii de coduri pentru a produce colectii de extrase, legate toate de concepte similare. Acest lucru putea fi facut si el pe computer, ceea ce permite grupurilor de extrase sa fie adunate laolalta intr-o succesiune rapida. Deorece multe din extrase aveau mai multe etichete, a trebuit dezvoltat un sistem pentru a permite codificarea de-a lungul categoriilor. In aceasta situatie, a fost dezvoltat un sistem de grupare complexa, care a creat mai multe grupuri de categorii noi. O strategie alternativa ar fi fost realizarea de fotocopii ale extraselor cu mai multe etichete si apoi copii ale acelorasi extrase in diferite grupari.

Cautarea de modele, conexiuni si tensiuni

In timp ce ar fi posibila transcrierea unei aprecieri a manunchiurilor separate de teme si de subtemele care le constituie, abordarea prezenta este preocupata de explorarea modelelor si relatiilor dintre si din grupurile conceptuale, de modul in care temele diferite vin sa ne ajute sa intelegem mai departe experientele participantilor. Explorarea relatiilor, intre gruparile diferite conceptuale implica o interactiune sustinuta cu textul si un numar de tehnici asociate cu teoria fundamentata (Strauss si Corbin, 1990)si pot asista procesul de deplasare de la textul fragmentat la o perspectiva mai holistica asupra datelor.

Una din optiuni este folosirea diagramelor pentru a surprinde relatiile dintre temele care apar. Diagramele sunt utile pentru ca permit deplasarea temporara de date, catre o gandire mai abstracta si pentru ca ele faciliteaza identificarea de relatii noi, implicite sau nedezvoltate intre categorii tematice.

Tabel 14.1 - Schema de codificare pentru studiul nursing

1.1.Tipuri de relatii asistente-pacienti

1.2.Rolul nursing-ului

1.3.Aspecte ale relatiei

1.4. Procesul relatiei

1.5. Aspecte ale pacientului anorexic care afecteaza relatia

1.1.1.parental

1.1.2.parteneriat

1.1.3. supervisor

1.1.4.prietenie

1.2.1.grijuliu-iubitor

1.2.2.responsabilitate

1.2.3.uman-nursing

1.2.4.solicitand-ocrotitor

1.2.5.doritor sa ajute

1.3.1.incredere

1.3.2.rezistenta

1.3.3.implicare

1.3.4.distanta

1.3.5.sentimente

1.3.6.furie

1.4.1.formarea unei relatii

1.4.2.implicarea

1.4.3.schimbari in relatie in timp

1.4.4.sfarsirea relatiei

1.5.1.varsta

1.5.2.psihologic vs problema fizica

1.5.3.manipulant

1.5.4.neascultator

1.5.5.amagitor

1.5.6.secretos

1.5.7.destept

Alte tehnici ajutatoare includ pastrarea de notite sau mementouri legate de gandurile tale si de interpretarile facute datelor.Aceasta metoda ofera o cale facila de a inregistra modul in care analiza se dezvolta in timp. O alta strategie ajutatoare este discutarea ideilor tale analitice care apar cu un alt cercetator. Odata ce ai articulat verbal ideile pe care le ai legate de date, poate fi mai usor sa identifici relatia dintre diversele teme. Inregistrarea audio a conversatiei te poate ajuta sa ai o inregistrare completa a ideilor tale care pot fi scrise mai tarziu.

Inainte de a merge mai departe la reprezentarea in dagrame a relatiilor dintre concepte, a fost petrecut timp pentru explorarea inter-relationarilor dintre categoriile care au aparut in cadrul analizei. Aceast lucru a implicat un proces prin care s-au luat in considerare diferite categorii si prin care s-a reflectat asupra modului in care acestea au relationat cu alte categorii. Acest proces de comparare.a indicat un numar de relatii cele mai proeminente intre categorii, care au semnalat conflicte. Ex : temele implicare si dorinta de a ajuta au avut ambele conflict cu cele legate de distanta si rezistenta.

O examinare mai atenta a extraselor din cadrul categoriilor legate de conflict a fost realizata pentru a permite explorarea ulterioara dintre inter-relationarile dintre acestea. Ex: cele doua extrase de mai jos au ilustrat conflictele pe care asistentele le-au experimentat cu privire la dorinta lor de a avea incredere in pacientul cu anorexie si in legatura cu perceptia fata de acest pacient, care era vazut ca neonest si care nu are credibilitate. Urmatorul extras surprinde o conexiune intre categoriile incredere si lipsa de incredere si cele ale implicarii si distantei:

Anna: Si imi tot promitea lucruri si poate ca m-a dus de nas. Dar am vrut sa am incredere in ea, pentru ca nimeni nu avea. Poate sunt prea moale. Dar am zis "de ce ai slabit?" "Nu am facut ce ti-am promis" Le plangi de mila. Dar sunt manipulativi, nu-i asa. Dar desigur, vrei sa ii crezi nevinovati pana la proba contrarie.

Emma: E dificil pentru ca tu construiesti o relatie cu ei, pentru ca esti implicat, dar simultan stii ca nu poti sa te apropiii prea mult daca vrei.

Proeminenta acestor conflicte si a altora din cadrul datelor rezultate in "conflicte in cadrul relatiilor" a devenit constructul organizator central pentru realizarea analizei. Trei conflicte proeminente au fost identificate in aprecierile asistentelor, legate de:

    1. implicare emotionala versus distanta afectiva in cadrul relatiei asistenta-pacient;
    2. increderea versus lipsa de incredere in pacientul cu anorexie
    3. sentimentele de furie ale asistentelor fata de pacientul anorexic , care sunt vazute ca fiind fie potrivite, fie nepotrivite  

Fiecare conflict a facut legatura cu diferite categorii conceptuale care au fost

identificate mai devreme, iar diagramele au fost folosite pentru a ilustra aceste conflicte. Vezi figura 14.1 ca exemplu.

Examinarea ulterioara a acestor conflicte a sugerat ca ele au fost sustinute de o tensiune a mentinerii conexiunii si separarii simultane in cadrul relatiei asistenta-pacient. Conflictele conexiunii si separarii au devenit supraordonate, un dispozitiv organizatoric al analizei. Acest lucru a fost ilustrat in diagrama finala (figura 14.2).

Transcrierea

Dupa ce au au fost create diafragmele, pasul final a fost transformarea temelor analitice intr-o apreciere narativa. Desi accesntul a fost pus pe exprimarea experientelor impartasite de participanti, in aceasta etapa, s-a evidentiat natura unica a experientei fiecarui participant. Temele impartasite au devenit structura transcrierii, impreuna cu sumarizarea conflictelor in diagrame, care au format cele trei sectiuni ale rezultatelor; experientele diferite ale participantilor in legatura cu aceste teme au format baza aprecierii narative.

Aceasta sectiune de mai jos deriva din transcriere si se axeaza pe conflictele pe care asistentele le experimenteaza in relatie cu aspecte cum ar fi increderea si lipsa acesteia in cadrul relatiei lor cu pacientii anorexici, ilustrand legatura dintre acest conflict si tensiunea din jurul aspectelor privind separarea si conexiunea in cadrul relatiei asistenta-pacient. Intreaga aprecieri poate fi vazuta in Jarman, Smith si Walsh, de unde este luat acest extras.

Aprecierea lui Neil a indicat conflictul trait de acesta in legatura cu aspectele legate de incredere si lipsa acesteia, in cazul intalnirilor sale cu pacienti anorexici. Neil a stabilit o relatie apropiata cu un baietel anorexic (Stuart) in timpul in care se afla de garda, insa dupa un timp a aparut un incident care a provocat perceptia lui Neil fata de relatia p-e care o facuse cu Stuart:

"A avut loc un incident. Pana la acest punct am fost tare apropiat de el, chiar am avut incredere in el, sau asa credeam".

Neil relateaza cum a destabilizat increderea pe care o avea, faptul ca Stuart a incercat sa ascunda un servatel de hartie in care vomitase. Desi comportamentul lui Stuart putea fi vazut ca fiind un aspect al afectiunii sale, Neil a luat acest lucru mai personal, interpretandu-l in conditii de lipsa de apropiere si incredere din partea lui Stuart.

Neil a aratat centralitatea increderii pentru a mentine o relatie stransa cu pacientul anorexic si continua sa descrie modul in care l-a afectat pierderea acestei increderi:

M-am asezat si inca ma gandeam la acest lucru. Asa ca am baut ceva si am telefonat=-o pe asistenta care fusese cu mine,care a venit. SI mi-a spus "ma bucur ca m-ai sunat", pentru ca nu putea sa isi ia gandul de la faptul ca am fost pacalit. Am spus"Cum a putut face asta, cum m-a putut pacali asa". Si te gandesti la lucruri negative, dar asta e, m-a daramat total, nu mai am nevoie de nici o incredere. Vreau sa imi vad mai departe de serviciu. Dar e foarte dificil cand te intorci la lucru.'

Neil continua sa se gandeasca la ce s-a intamplat in acea seara, contacteaza o alta colega pentru a discuta incidentul si se gandeste sa fie mai detasat in aceasta relatie, in ciuda faptului ca vede separarea ca pe un lucru rau. Aceste spuse ilustreaza cum il determina pe Neil tradarea increderii, sa reconsidere aspectele intime ale relatiei si sa se gandeasca la o relatie mai distanta, in ciuda parerii sale conform careia, acesta ar fi un lucru greu de facut.

Concluzii

Numarul crescand de psihologi clinicieni este interesat de abordarile calitative. Ade aceea, e importanta oferirea de ghiduri care sa ii incurajeze sa transforme interesul in actiune, realizand studii de cercetare calitative. In acest capitol am evidentiat o anumita abordare calitativa, AIF si am oferit o descriere detaliata a modului in care aceasta functioneaza in practica. Speram ca acest lucru sa ii incurajeze pe cititorii entuziasti dar novici in aceatsa abordare, sa porneasca in realizarea de proiecte, folosind aceasta metoda. Speram ca e evident ca aceasta nu este o metodologie prescriptiva. Este prezentata sistematic o metoda calitativa, iar partea cruciala a analizei ramane analiza interpretativa particulara pe care o aduce analistul textului. Acest lucru face ca cercetarea calitativa sa fie dificila si solicitanta. Dar tot acest lucru o face creativa, incitanta si capabila sa aduca o contributie distincta si semnificativa in psihologia clinica.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate