Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Modele de interventie pe care consilierul le poate dezvolta în sesiunile de consiliere în grup


Modele de interventie pe care consilierul le poate dezvolta în sesiunile de consiliere în grup


MODELE DE INTERVENTIE PE CARE CONSILIERUL LE POATE DEZVOLTA ÎN SESIUNILE DE CONSILIERE În GRUP

AutocunoaSterea si dezvoltarea personala

SESIUNEA 1 - EU SUNT .



Obiectiv prioritar

Constientizarea aspectelor legate de propria identitate

Obiective de referinta

La sfarsitul activitatii participantii/beneficiarii vor fi capabili sa:

Identifice pentru sine cat mai multe paliere de autocaracterizare;

Înteleaga    modul in care se formeaza si se dezvolta identitatea personala;

Manifeste interes pentru exercitiile de autocunoastere si comunicare.

Durata

35-40 de minute

Materiale

Fisa de lucru Eu sunt

Minge, creioane colorate, coli, flipchart

Spatiul de lucru

Participantii/beneficiarii vor fi asezati pe scaune, in semicerc, pentru a avea acces la flipchart.

Desfasurarea sesiunii

1.Exercitiu intoductiv de autocunoastere si comunicare despre sine: ,,Fiecare participant se va prezenta, la primirea mingii aruncate de consilier, spunandu-si prenumele si asociindu-l cu o calitate a carei denumire va incepe cu initiala prenumelui. Ex. Eu sunt George si sunt generos.

2. Eu pe biletel: Fiecare biletel va contine raspunsurile beneficarilor la intrebarea "Cine sunt?". Astfel, fiecare biletel va contine aspecte legate de gen: barbat/femeie; de statut: fiu, fiica, nepot, tata, sot; de caracteristici de personalitate: vesel, constiincios, optimist, muncitor, ambitios; de preocupari si preferinte precum: sportul, muzica, activitati casnice etc.

Nota: consilierul care va modera activitatea va contribui la gruparea raspunsurilor, notandu-le pe coala de flipchart. În functie de categoriile identificate se completeaza impreuna cu beneficiarii lista caracteristicilor care descriu identitatea unei persoane.

3. Se impart fisele de lucru: Fiecare beneficiar va primi o fita de lucru. Se solicita completarea acesteia cu cat mai multe caracteristici personale, cu precizarea ca acestea ne definesc propria identitate. Timpul de lucru estimat: 10 minute.

4. Prezentarea raspunsurilor. Fiecare participant isi va prezenta fisa de lucru.

5. Discutii. Consilierul va explica ce inseamna dezvoltarea propriei identitatti: ,,Propria noastra identitate se dezvolta prin interactiuni cu ceilalti in situatii distincte. Ex: familia are un rol principal in configurarea propriei identitati, alaturi de celelalte medii in care ne integram pe parcursul vietii."

6. Extindere: Actele mele de identitate ti alte documente importante pentru mine in identificarea unui loc de munca.

Tehnici de lucru

Prezentarea, exercitiul, dezbaterea.

Rezultate

Evaluarea sesiunii se va face prin aprecierea rezultatelor obtinute de beneficiari, a mijloacelor de autocunoastere identificate de acestia, a manierei de prezentare a propriei identitati, a interesului pentru activitate, dar si a prestatiei consilierului.

SESIUNEA 2 - EU SI CEILALTI

Obiectiv prioritar

Identificarea caracteristicilor personale pozitive

Sa identifice si sa comunice cu usurinta calitati personale;

Sa inteleaga in ce masura imaginea noastra de sine este influentata de ceilalti;

Sa manifeste interes pentru activitate.

Durata

35-40 de minute

Materiale

Fisa de lucru "Ce imi place la mine, ce apreciaza ceilalti?"

Pixuri, coli, flipchart.

Spatiul de lucru

Beneficiarii vor fi asezati pe scaune, in semicerc, pentru a avea acces la flipchart.

Desfasurarea sesiunii

1. "Ce imi place la mine?" - consilierul noteaza intrebarea pe coala de flipchart. Beneficiarii vor lucra pe foaia de raspuns scriind 5 atribute pozitive personale numerotate de la 1 la 5, in functie de importanta acordata lor.

2." Acestea sunt calitatile mele!" - exercitiu de pozitivare a imaginii de sine. Consilierul solicita ca unul dintre participanti sa issi prezinte atributele personale pozitive intr-o maniera care sa ii sporeasca increderea in sine. Astfel, acesta va arata cum aseaza pe fiecare deget o calitate, iar, la sfarsit, va strange pumnul si il va lipi de piept spunand: "Acestea sunt calitatile mele!" În functie de disponibilitatea beneficiarilor, acest mod de prezentare va fi exersat de ctt mai multi dintre acestia.

3. "Ce apreciaza ceilalti?" - se vor nota pe spatele aceleeasi coli atributele personale apreciate de cunoscuti/persoanele de referinta ale beneficiarului (familie, prieteni etc.)

4. Prezentarea raspunsurilor. Fiecare participant isi va prezenta fisa de lucru.

5. Discutii

Teme - În ce masura imaginea noastra de sine este influentata de ceilalti si de aprecierile lor?

Ce caracteristici personale pozitive sunt mai evidente pentru ceilalti?

Ce apreciem noi la persoanele din grupurile din care facem parte?

Tehnici de lucru

Prezentarea, exercitiul, conversatia, dezbaterea.

Rezultate

Fisa de evaluare a sesiunii.

Comunicare si relaTionare interpersonalA



SESIUNEA 3 - CE TRANSMIT PRIN COMPORTAMENTUL MEU: PASIVITATE, ASERTIVITATE, AGRESIVITATE

Obiectiv prioritar

Intelegerea caracteristicilor si a consecintelor comportamentelor noastre

Obiective de referinta

Sa distinga intre cele trei tipuri de comportament: pasiv, agresiv, asertiv;

Sa identifice consecintele negative sau pozitive specifice celor trei tipuri de comportament;

Sa isi integreze drepturile asertive;

Sa participe activ pe parcursul sesiunii de consiliere.

Durata

50 de minute

Materiale

Fisa de lucru: "Pasivitate, agresivitate, asertivitate"

Pixuri, coli, flipchart

Spatiul de lucru

Beneficiarii vor fi asezati pe scaune, in semicerc, pentru a avea acces la flipchart.

Desfasurarea sesiunii

1. "Cele trei fatete ale comportamentelor": Pe coala de flipchart, consilierul va desena cele trei emotii specifice comportamentelor pasiv, agresiv, asertiv, in incercarea de a-i familiariza pe beneficiari cu notiunile specifice temei.

2. Joc de rol - in cadrul caruia beneficiarii vor invata sa distinga comportamentele pasiv, agresiv, asertiv, precum si relatiile dintre ele. (Ex. În cercul tau de cunoscuti, o persoana apropiata iti face un mare deserviciu, vorbind lucruri nedevarate si compromitatoare la adresa ta.)

Care ar fi reactiile voastre intr-o astfel de situatie?

3. Fisa de lucru - se desprind caracteristicile comportamentelor si consecintelor acestora.

4. "Drepturile mele asertive" - Se prezinta o lista a drepturilor asertive, ca punct de plecare pentru dezbatere/discutie.

5. Discutii

În prima etapa se discuta fisa de lucru.

În a doua etapa, beneficiarii se impart in gupe de cate 5. Fiecare grup va avea de analizat 2 sau 3 drepturi asertive. Concluziile vor fi prezentate in fata intregului grup de catre un reprezentant ales.

Tehnici de lucru

Prezentarea, problematizarea, exercitiul, conversatia, brainstorming, joc de rol.

Rezultate

Fisa de evaluare a sesiunii de consiliere.

Managementul informatiei

SESIUNEA 4 - CUM ACCESEZ INFORMATII DE INTERES?/CUM MA INFORMEZ CORECT?

Obiectiv prioritar

Identificarea si utilizarea surselor de informare in interes personal si professional

Obiective de referinta

Sa cunoasca diverse surse de informare;

Sa inteleaga ce inseamna informarea eficienta iin concordanta cu nevoile personale si profesionale;

Sa isi formeze atitudini pro-explorare si pro-investigare in functie de propriile interese.

Durata

50 de minute

Materiale

Pixuri, coli, flipchart

Spatiul de lucru

Beneficiarii vor fi asezati pe scaune, in semicerc, pentru a avea acces la flipchart.

Desfasurarea sesiunii

1. "Cosul cu idei" - Consilierul va solicita beneficiarilor sa noteze pe un biletel toate sursele de informare pe care le utilizeaza in viata de zi cu zi, dar si natura informatiilor de care sunt interesati. Consilierul va nota pe coala de flipchart, pe doua coloane, atat sursele de informare, cat si natura informatiilor de care sunt interesati participantii.

2. Informare pentu alegerea unui loc de munca - brainstorming. Beneficiarii sunt impartiti pe grupe de cate 4 membri. Fiecare grupa va primi sarcina de a analiza un anumit loc de munca (specific, locatie, aptitudini si studii necesare etc), precum si modalitatile eficiente de informare cu privire la acesta.

3. Prezentare - Fiecare echipa va prezenta, printr-un membru desemnat, continutul sesiunii de brainstorming si rezultatele acesteia.

5. Discutii

"Cum clasificam sursele de informare in functie de importanta lor pentru planificarea personala si profesionala?"

"Cum ne putem apropia de sursele de informare?"

"Care sunt cele mai noi surse de informare si cum le putem accesa?"

Tehnici de lucru

Prezentarea, problematizarea, exercitiul, conversatia, brainstorming.

Rezultate

Fisa de evaluare a sesiunii de consiliere.

PanificareA personalA Si profesionala

SESIUNEA 5 - INTERESE SI VALORI PERSONALE ÎN ALEGEREA PROFESIEI

Obiectiv prioritar




Identificarea relatiei dintre propriile interese, valori si alegerea parcursului profesional

Obiective de referinta

Sa recunoasca interesele si valorile personale in diverse alegeri si decizii;

Sa isi configureze un parcurs profesional in functie de propriile interese;

Sa manifeste interes pentru activitatile propuse.

Durata

50 de minute

Materiale

Pixuri, coli, flipchart

Spatiul de lucru

Beneficiarii vor fi asezati pe scaune, in semicerc, pentru a avea acces la flipchart.

Desfasurarea sesiunii

1. "Colajul meu" - Consilierul va pune la dispozitia beneficiarilor mai multe imagini decupate din diferite ziare si reviste. Fiecare beneficiar va alege imaginile dorite si le va asambla intr-un colaj personal.

2. Descrierea - Beneficiarii vor prezenta colajul descriind elementele alese si motivatia pentu selectarea acestora.

3. Fisa de lucru - "Interesele mele".     Consilierul prezinta fisa de lucru si modalitatea de completare a acesteia, precum si beneficiile pe care le aduce cunoasterea intereselor personale in alegerea profesiei.

4. Prezentarea: beneficiarii vor prezenta fisa de lucru.

5. Discutii:

1. "Cum pot influenta valorile personale propriul mod de viata?"

2." De ce este important sa ne cunoastem propriile valori si interese?"

3. "Cum pot influenta interesele unei persoane alegerea unor anumite activitati. Dar alegerea parcursului profesional?"

4. "Care sunt modalitatile de dezvoltare a propriilor interese pentru anumite activitati?"

Tehnici de lucru

Prezentarea, problematizarea, exercitiul, conversatia, colajul, dezbaterea.

Rezultate

Fisa de evaluare a sesiunii de consiliere.

SESIUNEA 6 - MOTIVATIA PENTRU SCHIMBARE

Obiectiv prioritar

Construirea relatiei terapeutice pentru momentul in care subiectul va fi pregatit pentru schimbare si pentru atingerea punctului decizional

Obiective de referinta

cresterea constientizarii si stimularii conflictului motivational pana la atingerea unui punct decizional;

realizarea balantei decizionale;

intarirea deciziei luate

Obiective cadru

Beneficiarul va descoperi modalitat le de punere in practica a deciziei;

Oferire de suport beneficiarului pentru a avea incredere in sine si in capacitatea de a finaliza schimbarea.

Consolidarea comportamentul de schimbare in vederea prevenirii recaderilor

Durata

60 de minute

Materiale

Pixuri, coli, flipchart, acuarela, esarfe

Spatiul de lucru

Beneficiarii    vor fi asezati pe scaune, in semicerc, pentru a avea acces la flipchart.

Desfasurarea sesiunii

1. Cresterea constientizarii - intensificarea procesului de informare cu privire la problematica asociata comportamentului adictiv si cu privire la beneficiile care apar in urma modificarii acestuia.

2. Joc de rol - Punere in act a sedintei de consiliere pe urmatoarea structura:

Timpul disponibil.

Explicarea rolului consilierului si a obiectivelor sale.

Descrierea rolului clientului/beneficiarului.

Un comentariu asupra aspectelor care vor fi tratate.

O intrebare deschisa.

3. Emotiile in culori - Profilul dramatic: Consta in experimentarea si exprimarea reactiilor emotionale rezultate din observarea aspectelor negative - in principal consecintele asupra sanatatii - asociate comportamentului adictiv. Aceasta exprimare se face prin pictura. Tehnica face referire la efectele pozitive ale catharsis-ului sau exprimarii/exteriorizarii starilor emotionale negative.

4. Joc de rol - Autoeliberarea. Procesul de eliberare se va pune in act cu ajutorul unei esarfe - tehnica imprumutata din teatru. Participantii voluntari vor experimanta adictia fiind legati cu o esarfa, astfel incat actiunile lor se vor limita considerabil. În acesta etapa, clientul/beneficiarul constientizeaza treptat pierderea libertatii personale pe care o presupune dependenta si posibilitatea de a alege liber cu privire la propria viata. Ei vor impartassi grupului felul in care s-au simtit, ce au gandit in timpul jocului. inainte si dupa eliberare. Aceasta posibilitate creste gradul de motivatie in vederea schimbarii.

5. Discutii: invatarea de noi strategii sau abilitati, gestionarea posibilitatilor, managementul unui stil de viata eficient si satisfacator.

Tehnici de lucru

Prezentarea, problematizarea, conversatia, brainstorming, joc de rol, tehnica esarfei.

Rezultate

Fisa de evaluare a sesiunii de consiliere.



GLOSAR DE TERMENI

INCLUZIUNE SOCIALA - actiune de raspuns, in planul politicilor sociale, la situatiile de excluziune sociala; un set de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii si comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.

Masurile pentru sprijinirea incluziunii sociale privesc: educatia prescolara, educatia cetateneasca activa, prevenirea esecului si a abandonului scolar, acordarea unei a doua sanse de scolarizare adultilor, eliminarea discriminarii de gen, sprijin pentru organizatiile societatii civile etc.

EXCLUZIUNEA SOCIALA - circumstantele in care oamenii sunt impiedicati sa participe deplin la viata sociala, economica si civila (JRSI, 2001). Excluși sociali sunt indivizi ai caror venit sau alte resurse (personale, familiale, sociale, culturale) sunt atat de inadecvate incat ii exclud de la un standard de viata si o calitate a vietii considerate acceptabile la nivelul societatii in care acestia traiesc (JRSI, 2005)

SNAS SISTEMUL NATIONAL DE ASISTENTA SOCIALA (Legea 47/2006) - Ansamblul de institutii si masuri prin care statul, colectivitatea si societatea civila intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor, comunitatilor (art. 2).

MARGINALIZAREA SOCIALA - pozitia sociala periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educationale si de comunicare ale colectivitatii.

INTEGRAREA SOCIALA - procesul de interactiune dintre individ sau grup si mediul social prin intermediul caruia se realizeaza un echilibru functional al partilor;

CATEGORII SOCIALE VULNERABILE sunt: copilul in situatie de risc ridicat, tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinsi in sistemul de ocrotire a copiilor fara familie, persoane cu handicap, persoane apartinand populatiei de etnie roma aflate in situatii de risc ridicat (definite in JIM).

ÎNVATAREA PERMANENTA este o politica pentru dezvoltarea cetateniei active, a coeziunii sociale si a ocuparii fortei de munca, are la baza principiul participarii active prin invatarea, realizata continuu, cu scopul imbunatatirii cunostintelor, deprinderilor si competentelor. Introdusa ca instrument de combatere a excluziunii sociale, invatarea permanenta presupune adaptarea sistemelor la nevoile si cerintele individului, depasind sistemul traditional al ocuparii in functie de nivelul de scolaritate.

VIOLENTA ÎN FAMILIE este orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul dintre membriiacesteia si care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice sau libertatii altui membru al acelei familii, si pericliteaza in mod serios dezvoltareapersonalitatii acestuia. Legea nr. 217/2003, art.2, defineste violenta in familie: "orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.

MANAGEMENTUL DE CAZ este o metoda de coordonare a tuturor serviciilor de asistenþa medicala, psihologica si sociala si consta in activitatea de identificare a necesitatilor victimei violentei in familie/agresorului familial, planificarea, coordonarea si monitorizarea implementarii masurilor din planul individualizat de asistenta a acesteia/acestuia, in functie de resursele disponibile.

DIRECTIA GENERALÃ DE ASISTENTÃ SOCIALÃ SI PROTECTIA COPILULUI (DGASPC) este institutia publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin comasarea serviciului public de asistenþa sociala si a serviciului public specializat pentru protectia copilului de la nivelul judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti, prin preluarea atributiilor si funcþiilor acestora.

Rolul acestei instituþii este de a asigura la nivel judetean, respectiv la nivelul sectorului municipiului Bucuresti, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie, inclusiv a persoanelor care se confrunta cu probleme de violenta in familie; DGASPC are responsabilitatea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale specializate, functie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a mentine functionalitatea sociala a persoanei, urmarind reintegrarea in mediul propriu de viata, familial si comunitar al celor in dificultate.

MANAGERUL DE CAZ (asistentul social/psihologul/psihopedagogul si alte specializari in domeniul socio-uman, cu competente in domeniul violentei in familie, prevazute legal), este profesionistul specializat in servicii sociale (din administraþia de stat sau organizatii neguvernamentale) care stabileste, impreuna cu furnizorul de servicii sociale in domeniul VF, criteriile de eligibilitate pentru accesul clientului la servicii, colaboreaza cu responsabilul de caz, faciliteaza interactiunea intre specialistii din institutii diferite, implicate in procesul asistarii victimei VF - guvernamentale sau neguvernamentale.

BIBLIOGRAFIE:

  1. ABRAHAM, P. (coordonator) (2005), Dictionar de droguri, toxicomanii si dependente, Ed. Stiintelor Medicale, Bucuresti
  2. ABRAHAM, P.(coord), CICU, G., PODARU, D., MOLDOVAN, A. M., (2004) Prevenire si consiliere antidrog, Editura Ministerului Administratiei si Internelor
  3. ABRAHAM, P., GEORGESCU, D., MOLDOVAN, A. M., CICU, G., (2007) Ghid de prevenire a consumului de droguri in randul adolescentilor si tinerilor, Editura Detectiv
  4. AGENTIA NATIONALA ANTIDROG: Raport National Privind Situatia Drogurilor 2011, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2011
  5. AGENTIA NATIONALA ANTIDROG: Raport National Privind Situatia Drogurilor 2010, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2010.
  6. AGENTIA NATIONALA ANTIDROG: Raport National Privind Situatia Drogurilor 2009, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2009.
  7. AGENTIA NATIONALA ANTIDROG: Raport National Privind Situatia Drogurilor 2008, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2008.
  8. AGENTIA NATIONALA ANTIDROG: Raport National Privind Situatia Drogurilor 2007, Bucuresti, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2007.
  9. AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION: Practice Guidelines for the Treatment of Psychiatric Disorders, Compedium 2002.
  10. EMCDDA: Standards and quality assurance in treatment related to illegal drugs and social reintegration in EU Member States and Norway. European Union Strategy 2005-2012.
  11. LORENZO, P.; LADERO, J.M.; LEZA, J.C.; LIZASOAIN, I. (2003) Drogodependencias. Farmacologia. Patologia. Legislacion. 2a Edicion. Ed. Medica Panamedicana, Madrid.
  12. NATIONAL TREATMENT AGENCY FOR SUBSTANCE MISUSE, Department of Health: Models of Care for Treatment of Drug misusers, Promoting quality, efficiency and effectiveness in drug misusers treatment services in England, 2002.
  13. VANDERPLASSCHEN, W.: Implementation and Evaluation of Case Management for Substance Abusers with Complex and Multiple Problems, 2004.






Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate