Elemente de victimilogie

ELEMENTE DE VICTIMILOGIE

Toti suntem victime. Toata lumea se considera special, toata lumea se vaita ca este nedreptatita.

Suntem cate-odata propriile noastre victime, ale propriilor dorinte, ale riscurilor profesionale si uneori ne lasam excrocati.

Uneori ajungi la concluzia ca esti victima exact a celui care trebuia sa te ingrijeasca.

Exista o lege de sprijinire a victimelor.

Victimologia s-a nascut la 14 Septembrie 1934, cand un neamt – Hans Von Hentig a scris prima data un articol despre rolul victimei in infractiune intr-un ziar din Köln. In 1948 apare lucrarea « Criminalul si victima sa » semnata de Hans Von Hentig. Hans Von Hentig a fost inspirat de o nuvela ce spunea : « eu asasinul si el victima suntem amandoi vinovati dar el mai mult dacat mine ».

Clarificari terminologice :

(Bebe Stanciu – criminolog)

Definitie :Victimologia este o ramura a criminologiei care studiaza personalitatea victimei, interactiunea dintre agresor si victima si evolutia sociodinamica a situatiei ;este studiul victimei.

Victima in Antichitate – „ o fiinta vie sacrificata unei zeitati”; modern – „Acea persoana care sufera, careia i se distrug bunurile, onoarea, demnitatea, viata”. Nu toate persoanele care sufera sunt victime. Cei care se sacrifica nu sunt victime.

Factori victimogeni: stilul de viata, pericole profesionale, conditia fizica. Stilul de viata mai aventuros al unora, implicit duce ca persoana sa fie, sa devina victima. La extreme: 1. O persoana mai plapanda, fara forta fizica, este foarte posibil sa devina victima, sa fie jefuita de aur, bani. 2.Tipii foarte solizi, care se dau „baieti de baieti”, „macho”, ajung de cele mai multe ori la puscarie. Mai sunt indivizi al caror creier este foarte sensibil la alcool (si ei stiu asta si de aceea ar trebui sa nu mai bea) si atunci fac foarte urat.

Receptivitatea victimala – trasatura de personalitate care face vulnerabila victima; este o trasatura a personalitatii care creste vulnerabilitatea persoanelor. Ex. :persoanele uituce, distrate si mai exista si persoane conflictuale

Victima intamplatoare – victima prin eroare

Victima alaturata – copiii sau rudele adevaratei victime

Impresionabilitate victimala - este o trasatura a persoanelor de care profita infractorii cu guler alb. Gulere albe = oameni de decizie, Gulere albastre  = tehnicieni; este o trasatura a victimelor infractorilor cu guler alb - care sunt imbracati frumos, suscita increderea – escrocii pot atrage victima intr-o imprejurare fara iesire. Sunt persoane care in virtutea functiei pe care o au sunt frumosi, au maniere elegante, impresioneaza persoanele si pun persoana sa semneze tot felul de acte si o excrocheaza. Persoana astfel excrocata afirma ca „a mers pe incredere” sau „nici nu credea ca ”, „nici nu-i vine sa creada ca”. Sunt hoti de buzunare imbracati elegant. Ei opereaza in echipe si paseaza portofelul de la unul la altul pana la cel de la usa. Singura modalitate de a-i prinde este sa-i prinzi in flagrant – sa te plasezi langa individ, iar mana ta sa fie sub antebratul lui.

Victima latenta este atractia pe care unele personae o exercita asupra infractorului (persoane singure, varstnice, naive, cu un fatalism afisat)

Victima alaturata – este o falsa probllema. Se refera la copii persoanelor care executa pedeapsa inchisorii. – Mama, tata in puscarie, copilul ramane in saracie, fara supraveghere, etc. Totusi, de aici este prea mult ca sa faci din asta un personaj.

Victima intamplatoare – prin eroarea faptuitorului.

Tipologia victimelor - Tipologia lui Hans Von Hentig :

Tipologia lui Hans Von Hentig  are doua tipologii ( in « Criminalul si victima sa »)

I Tipologie -1948 – descrisa de Hans Von Hentig  are 5 tipuri de victime :

1)     victima izolata – din cauza izolarii atrage actiunea criminala

2)     victima apropierii socio-topografice – devin victime din cauza relatiilor care se stabilesc intre persoanele care impart un spatiu restrans = „victimele ingramadelii”, de supraaglomerare – este un raport dintre spatiu si numarul de persoanele care traiesc acolo. D.p.v. psihologic, persoanele traiesc un „sentiment de ingramadire”; d.p.v. institutional se numeste supraaglomerare

3)     victimele unei mari nelinisti vitale – pentru ca se expun datorita motivelor : le-a murit cineva, au fost abandonate, au pierdut ceva.

4)     victime agresive, nechibzuite, supuse unor capricii nestapanite

5)     victimele lipsite de rezistenta in fata unei vointe mai tari de care dau dovada infractorii – adolescentii si varstnicii.

II Tipologie descrisa de Hans Von Hentig :

1) victime tinere - care nu au experienta de viata, lipsite de experienta

2) femeile - din cauza problemelor de atractie sexuala sau a averii pe care o poseda

3) varstnicii din doua motive - slabiciune fizica si bani pentru « albi stransi pentru zile negre ».

Barbatii tineri sunt cel mai mult in postura de victime pentru ca se expun. Femeile si varstnicii se tem si stau in casa. Se feresc.

4) consumatorii de alcool sau de droguri – pentru ca ei se expun hotilor sau cartoforilor

5) emigranti – nu cunosc limba, sunt creduli

6) minoritati etnice

7) indivizi normali dar cu inteligenta redusa

8) indivizi temporar deprimati – devin atipici, supusi, neglijenti. O depresie tine cca. 3 saptamani.

9) indivizii achizitivi, doritori de castig, – indiferant de situatia lor materiala

10) indivizi desfranati si destrabalati – pentru ca ei dispretuiesc legea, conventiile, tabu-urile

11) indivizi singuratici si cu inima zbrobita – din cauza singuratatii, pentru ca suntcreduli in perioada de depresie, disperare

12) chinuitorii – cazuri de paricid ex : tata alcoolic ucis de proprii copii

13) indivizi « blocati »– persoane incurcate in datorii ce devin victime ale unor « binevoitori » care le ofera solutii

Mark Umbreiht – « Victimologie » - capit. – drama traversata de victime  -

« Docilitatea spaimei » interpretata ca: dorinta de colaborare, teroare, s-a simtit total sub puterea lui.

1.Faza de impact

- este comun majoritatii victimelor ; acestea se simt neajutorate

- apar noi sentimente de regret, manie, etc

-vulnerabilitate, confuzie, neajutorare, manie, vinovatie, regret

2.Faza de destindere

- apar oscilatii in dispozitie – depresie, furie, liniste

- apar cosmaruri,fantezii, stari de anxietate, sentimente de vinovatie

- sentimente de rusine si blamare

-frica, vulnerabilitate

-criza de credinta

- sentimente de manie fata de agresor, de Dumnezeu

- apare nevoia de oameni care sa-i cunoasca sentimentele

- nevoia de a nu blama

- sentimentul ca prietenii evita subiectul

3. Victimizare secundara

-prietenii o evita si ii atribuie un rol in agresiune

-prietenii sufera in mod diferentiat

-nu i se satisface dreptul de a plange

-sunt afectate toate sferele vietii : somn, apetit, performante profesionale, sexualitate

- sentimente de victimizare provoaca blamarea subiectului

- intervine afectarea somnului

4. Traumatizarea

- infractiunea constituie in esenta o violare

5. Procesul de recuperare

- parcurgerea de la a fi victime la a fi supravietuitori

De ce au nevoie victimele ?

1. nevoia de compensatie pentru pierderile suferite

2. nevoia de raspunsuri la :

- ce s-a intamplat ?

- de ce mi s-a intamplat mie ?

- de ce am reactionat asa cum am facut-o ?

- de ce fac ceea ce fac de atunci incoace?

- cum ar fi daca s-ar intampla din nou ?

- ce inseamna acest fapt pentru mine si pentru imaginea mea ? (viziunea mea despre lume, viitorul meu, credinta mea)

3. victimele au nevoie si de oportunitati pentru exprimarea si validarea emotiilor pe care le incearca (manie, frica, durere)

4. victimele au nevoie de a fi reintarite

5. victimele au nevoie de a simti ca siguranta - e un lucru important

6. nevoia de dreptate

7. nevoia de sens, nevoia de justitie.(comentarii in « Prevenirea criminalitatii » - Ghe. Florian, capit. 3, subcapit. – « Drama victimelor »)

Elvetienii au o lege care spune ca orice victima va fi sprijinita de catre elvetieni oriunde pe planeta. (adica din toate punctele de vedere – psihologic, juridic, medical, etc.)

La noi, a te plange nu este un lucru privit cu ochi buni, asa se explica de ce oamenii la noi sunt asa de incarcati si de ce oamenii se plang asa de rar la noi.