Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» PE URMELE MARILOR SCRIITORI


PE URMELE MARILOR SCRIITORI




.. PE URMELE MARILOR SCRIITORI

„ Copilul- scria G. Calinescu- se naste curios de lume si nerabdator de a se orienta in ea. Literatura care ii satisface aceasta pornire il incanta Ca sa fie opere de arta, scrierile pentru copii si tineret trebuie sa intereseze si oamenii maturi.”

Literatura este mai mult decat o disciplina in cadrul ariei curriculare „Limba si comunicare”. Este o modalitate de a calatori in timpuri de demult apuse sau de a visa sa calatoresti in vremuri ce vor veni.

Literatura , in general, si literatura pentru copii in special, este o forma de cunoastere prin intermediul imaginii artistice, respingand schematismul de orice fel. Ca arta, literatura are trasaturi distincte, specifice. Ea „reflecta realitatea prin intermediul imaginilor concret-senzoriale, relevabile in constiita noastra cu ajutorul fortei expresive a cuvintelor. Limbajul in literarura nu este un simplu instrument sau vehicul, ci o structura in care scriitorul ingroapa atat propria sa conceptie cat si pe cea a lumii.” (I. Pascali- „Nuvele estetice”)




Reflectand realitatea prin transfigurarea artistica, si literatura destinata copiilor devine, implicit, o modalitate specifica de cunoastere, elementul de specificitate fiind dat de limbajul ei particular. A dezvolta dragostea pentru literatura, inca de la o varsta mica nu inseamna a renunta la exigentele esteticului, sub pretextul ca ne adresam celor mici, ci dimpotriva, reusita este asigurata daca educatorul sau invatatorul stie sa sensibilizeze pe micii ascultatori sau cititori, prin intermediul fortei expresive a limbajului artistic.

Se impune ca elevii sa fie permanent pusi in contact direct cu operele, sa fie stimulata, pe aceasta cale, sensibilitatea lor, ceea ce presupune abandonarea obiceiului de a transmite observatiile critice ale altora despre operele in cauza.

Invatatorul trebuie sa devina din transmitator de informatii (istorico-literare, critice etc.) un ghid priceput care sa conduca elevii in intelegerea limbajului literar. El nu trebuie sa uite niciodata ca literatura este unul din obiectele chemate sa contribuie la realizarea educatiei estetice a elevilor, alaturi de alte obiecte, precum muzica, desenul.

Literatura este reprezentata prin diverse opere (lirice, epice, dramatice), scrise de autori clasici si contemporani, accesibile gradului de receptivitate la care se afla elevii ciclului primar, prevazute a fi studiate, alternativ cu studierea problemelor de limba si in stransa legatura cu acestea.

Universul copilariei integreaza o varietate de teme, motive si continuturi reprezentand o zestre spirituala bogata, astfel incat copilul poate lua cunostinta de mirificul lumii inconjuratoare, in care copilul traieste si se formeaza ca entitate umana. Pentru a putea interveni constructiv in indrumarea si dirijarea lecturii elevilor, educatorul tine seama de cunoasterea treptelor de dezvoltare psihosomatica, de psihologia varstei, de trasaturile lor individuale, respectand mai ales principiul accesibilitatii.

Pregatirea elevilor pentru lectura trebuie sa inceapa cu trezirea interesului pentru lectura respectiva. Acest lucru se poate face si in cadrul orelor de citire cu ocazia studierii unui fragment dintr-o lectura mai mare. In orele de lectura elevul nu trebuie sa se situeze pe pozitia unui pasiv ascultator. Gustul pentru citit se insufla scolarilor prin perceperea frumusetii lecturii si acest lucru e facilitat in primul rand de o lectura cu adevarat expresiva.

Pentru scolarul mic, insa, cartea de citire reprezinta universul in care descopera tainele scrisului, frumusetea cuvantului, a crampeiului de natura, dragostea de patrie, respectul si stralucirea sensibilitatii omenesti.

Textul literar in complexitatea lui cuprinde mesajul caruia elevul trebuie sa-i raspunda, valenta valorii literar-artistice a cuvantului exprimat. Cartea de citire reprezinta „preparatorul „ pentru cunoasterea valorilor literare romanesti si universale.

Punand in valoare arta scrisului lor, clasicii condeiului romanesc: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu etc. reusesc ca prin farmecul operelor lor sa indemne micul cititor la lectura, sa-i imbogaseasca vocabularul, sa-i dezvolte imaginatia.

Prin textele literare, scolarul porneste pe urmele lui Nica in pitorescul lui Humulesti, cunoaste poezia lui Eminescu, porneste pe urmele lui Alecsandri prin feericul lui Mircesti sau urmeaza drumul Lizucai prin „Dumbrava minunata” a lui Sadoveanu.

Un destin ciudat a unit acum o suta de ani prin moarte pe cel mai mare poet , Mihai Eminescu, si pe cel mai mare povestitor roman, Ion Creanga, care alaturi de dramaturgul I.L.Caragiale si prozatorul Ioan Slavici, sunt marii nostri clasici, nu numai pentru ca sunt permanente ale literaturii, ci si pentru ca sunt scriitori moralisti, creatori de tipuri.

Pe cand era revizor scolar , Mihai Eminescu l-a cunoscut pe dascalul Ion Creanga din Sararia Iasului si, incantat de farmecul inegalabil al talentului sau de narator, l-a indemnat sa-si astearna pe hartie „taraniile” sale. Din acest imbold al marelui poet s-au nascut nemuritoarele povesti si povestiri, precum si „Amintiri din copilarie”.

Purtat de imprejurarile vietii pe alte meleaguri, Ion Creanga n-a putut uita niciodata locurile natale. Ori de cate ori avea prilejul, blajinul si jovialul invatator din Ticaul Iasilor vorbea cu mandrie, dar si cu nostalgie, despre frumusetea Humulestiului de odinioara, despre oamenii lui.



O va face si in „Amintiri din copilarie”, fiecare din cele patru parti ale operei deschinzandu-se cu emotionante evocari ale satului copilariei, ale locuitorilor acestuia. La inceputul partii intai, de pilda, este prezentata asezarea geografica a Humulestiului, „sat vechiu, razasasc, intemeiat in toata puterea cuvantului: cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre care stiau a invarti si hora, dar si suveica.”; la inceputul partii a doua este adusa in prim-planul rememorarii „casa parinteasca” din Humulesti, „jocurile si jucariile pline de hazul si farmecul copilaresc”, pentru ca, in cea de-a treia, sa fie creionate istoricul zonei si profilul moral al oamenilor care „nu stiu ce-i judecata”, desi „plugurile raman singurele pe brazda in tarina, cu saptamanile, prisacile fara prisacar, holdele fara jitar si nime nu se atinge de ele”.

Aspectele geografice , istorice si etnografice ale Humulestilor de altadata constituie esenta evocarii din „Amintiri”.

„Filmul” ispravilor lui Nica este insasi copilaria, traita aievea de fiecare din noi. Parca nu le citim si nu le ascultam povestite de cineva strain, ci le traim, vibram si simtim cum ne tresalta inima de emotia faptului personal. Continua pendulare intre ironie si umor, opera lui Creanga ne cucereste si ne duce cu sufletul inapoi, retraindu-ne, clipa cu clipa, copilaria. Identificarea cititorului cu Nica cel poznas isi are explicatia in inegalabilul talent cu care humulesteanul isi rememoreaza propria-i copilarie.

Parasindu-l pe Creanga, ne indreptam incet pasii catre Ipotestii Botosanilor de unde isi trage izvorul geniul literaturii romanesti, Mihai Eminescu. Prin poezia sa de o originalitate aparte, cititorul intra in contact direct cu istoria nationala in „Epigonii”, „Scrisoarea III” sau ”Decebal”, simte natura pe care Eminescu a prezentat-o ca pe simbolul frumusetii absolute a peisajului natal in „La Bucovina”, memoria trairii proprii „in zarea tineretii” in „Trecut-au anii”, replasmuirea copilariei in termenii basmelor din copilarie in „Povestea codrului”, dar mai ales reprezentarea lumii interioare a omului, a contopirii omului cu firea.

Codrul, marea, raurile, luna sunt metafore predilecte ale eternitatii in linia traditiilor romanesti stravechi. O data ce vor descoperi farmecul lecturii, micii cititori vor descoperi alte fatete ale naturii, asa cum apare in opera lui Alecsandri, „Bardul din Mircesti”.

Primavara, iarna, ger, cucoare, o intreaga explozie de viata    isi face loc in opera lui Alecsandri, unul din cei mai iubiti scriitori ai micilor cititori.

Se dezvolta astfel, se poate spune, un adevarat „sentiment al naturii”, care inseamna admiratie si iubire pentru natura, fratie cu un univers familiar. Iubite de copii sunt legendele, care-l fac pe Alecsandri mult mai usor de citit.

Recitind scrierile lui Sadoveanu, ne-am putea intreba cate din ele nu reprezinta sursa de informare pentru diferite domenii: istorie, geografie, stiinte. Calatorim impreuna cu scriitorul prin muntii Moldovei, prin campiile Moldovei, prin Delta si Baragan, prin „tarile „transilvane din jurul Fagarasului, Ciucului, Sebesului, calatorim in timp , pe vremea lui Stefan ce Mare sau Duca- Voda, sau o insotim pe Vitoria Lipan in cautarea sotului ei pe cararile din muntii Bucovinei.

Ce e deci literatura? O sursa de desfatare a sufletului, a spiritului, de cultivare a gustului pentru frumos.

Orele de literatura dese pot structura in diferite moduri. Sezatorile literare au un farmec aparte si se pot organiza cu elevii unei clase sau intre clase paralele. In aceste sezatori, elevii pot citi, pot povesti, spune ghicitori, prezenta dramatizari. Ghicitorile literare se pot referi la recunoasterea operelor citite si a autorilor. Expozitia de carti nou aparute face sa creasca interesul copiilor pentru lectura. In felul acesta copiii sunt pusi la curent cu noile aparitii. Diafilmele constituie alt mijloc de indrumare a lecturii in afara de clasa. Ele reprezinta opera in imagini, astfel ca elevii vin mai rapid in contact cu continutul lecturii. Discurile si benzile de magnetofon sunt des folosite la ilustrarea operelor literare studiate in clasa cat si in afara de clasa.

Asadar, lectura are ca scop sa-i faca pe copii sa iubeasca si sa respecte cartea care le satisface interesul pentru a cunoaste viata. Ideea pentru care se militeaza este transformarea lectiilor speciale de lectura, din lectii autentice de citire, in lectii de stimulare a interesului pentru citirea cartilor.

Inst. Perhinschi Viorica- Simona

Scoala cu cl. I-VIII „Niculae Popinceanu” Mihoveni







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate