Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric studiat


Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric studiat


Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric studiat.

Opera literara aleasa: In gradina Ghetsemani, de Vasile Voiculescu

TRADITIONALISM - Termenul provine din fr. traditionalisme si marcheaza un atasament, de regula necritic, excesiv, fata de valorile trecutului, vazute global si in opozitie cu cele noi. In arta si in literatura, traditionalismul semnifica negarea procedeelor, a tendintelor si a valorilor moderne si, cu atat mai mult, a celor moderniste. Cu radacini infipte adanc in istoria artei si a gandirii, atitudinile traditionalismului au fost alimentate substantial prin descoperirea folclorului si prin studierea culturilor primitive in care sustinatorii lor au vazut o summa a potentialului creator al omului, in fata careia orice inovatie nu s-ar mai justifica. (vezi Samanatorismul si Poporanismul)



Obiective

- sa apere romanismul, ceea ce este specific sufletului national ;

- istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului poporului impreuna cu componenta spirituala a sufletului taranesc: « constiinta religioasa ortodoxa » ;

absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului, primitivismului rural ;

Vasile Voiculescu a publicat in paginile revistei Gandirea" cautand sa surprinda particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a riturilor si credintelor stravechi. Textul "In gradina Ghetsemani" face parte din volumul "Parga", aparut in 1921, volum care marcheaza afirmarea originalitatii stilului lui Voiculescu. Poetul depaseste in acest volum traditionalismul samanatorist prin spiritualizarea imaginii si innoirea expresiei. Scenele si motivele biblice nu mai sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale nelinistilor omului in aspiratia catre Dumnezeu.

Titlul nu fixeaza doar cadrul fizic al rugaciunii, ci denumeste spatiul sacru cu semnificatie in plan spiritual: locul purificarii lui Isus de patimi, prin virtuti.

Textul "In gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa, coordonata a spiritualitatii romanesti

I. Isus lupta cu soarta si nu primea paharul.

Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una

Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul

Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

impotrivirea omului in fata destinului-incipitul.

Verbele exprima refuzul unui destin implacabil, in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu.

Prin contrast vizual se pun in opozitie omenescul si Divinul, sugerate pe de o parte de sangele care reprezinta viata terestra, pe de alta parte, albul, simbol al puritatii ceresti.

Intensitatea durerii capata proportii cosmice, intreaga natura fiind strabatuta de o jale metafizica (versul 4 )



II. O mana ne-ndurata, tinand grozava cupa,

Se cobora-mbiindu-l si i-o ducea la gura.

Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa.

Dar nu voia s-atinga infama bautura.

III. In apa ei verzuie jucau sterlici de miere

Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata.

Dar facliile-nclestandu-si, cu ultima putere

Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

- strofele II si III (a doua secventa poetica), dezvolta tragedia Omului inspaimantat de patimile crucificarii si depasirea acestui moment prin intelegerea sensului misiunii divine a lui Isus.

- dramatismul este sugerat de superlativul stilistic al epitetelor: "mana ne-ndurata", "grozava cupa". "Infama bautura", simbol al pacatelor omenirii ce trebuie rascumparate prin jertfa, se ascunde sub aparenta amagitoare a mierii; veninul se asociaza cu dulceata. Oximoronul releva interiorizarea, trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi, de la lupta cu lumea la lupta cu sinele.

IV. Deasupra fara tihna, se framantau maslinii,

Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.

Treceau batai de aripa prin vraistea gradinii

Si uliii de seara dau roade dupa prada.

¤ Strofa IV (ultima secventa poetica) completeaza cadrul traditional evanghelic din prima strofa. Imaginea terifianta a maslinilor amplifica tragismul viziunii

¤ Ultimul vers e incarcat de sugestii premonitorii.

¤ Predomina personificarea si hiperbola pentru descrierea cadrului natural.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate