Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Romanii in secolul al III-lea. Intre cruciata si Imperiul Mongol


Romanii in secolul al III-lea. Intre cruciata si Imperiul Mongol




Romanii in secolul al III-lea. Intre cruciata si Imperiul Mongol

a) Structura cartii :

Serban Papacostea s-a nascut pe 25 iunie 1928 la Bucuresti. In 1949 a absolvit Facultatea de Istorie si Geografie din Bucuresti. Din 1957 este cercetator stiintific la Institutul de Istorie al Academiei Romane. Doctor in istorie cu teza Oltenia sub stapanire austriaca(1718-1739), incununata cu premiul Academiei Romane in 1971. Sef al sectorului de istorie universala din cadrul Institutului de Istorie. Director al Institutului de istorie Nicolae Iorga din 1990, tot in acest an devine membru corespondent al Academiei Romane.

Principalele de cercetare imbratisate de cercetarile sale sunt : reformele fanariote, regimul dominatiei austriece in Oltenia, intemeierea statelor romane, cruciata tarzie si lumea romaneasca, istoria Marii Negre in evul mediu, cu speciala privire asupra rolului venetienilor si genovezilor in bazinul pontic.




Una din cele mai imprtante lucrari ale sale este Romanii in secolul al III-lea.Intre cruciata si Imperiul Mongol, publicata in 1993. Lucrarea cuprinde cinci mari capitole,acestea fiind urmate de un numar de subcapitole.

In primul capitol Serban Papacostea ne prezinta : destramarea Imperiului Bizantin si instaurarea Imperiului latin de Constantinopol in conditiile cruciadei a IV-a; aparitia statului vlaho-bulgar sprijinit puternic de cumani si conflictele pe care acesta le are cu noul imperiu; cumanii prezenti atat in primele cruciade ca aliati ai Imperiului Bizantin cat si ca aliatii statului vlaho-bulgar, ducand in prima jumatate a secolului al III-lea o politica antilatina; campania impotriva statului vlaho-bulgar initiata de Imperiul latin alaturi de Regatul ungar si aducerea Ordinului teutonic in Tara Barsei cu misiunea de a-i combate pe cumani, aliatii permanenti ai statului vlaho-bulgar, dar si de a largii granitele Regatului ungar; indeplinirea misiunii de catre acestia dar si alungarea lor din regat, pentru prevenirea constituirii unui stat propriu al Ordinului teutonic, sub autoritatea papala; presiunea exercitata de catre Regatul ungar si Imperiul latin asupra statului vlaho-bulgar aflat sub conducerea lui Boril, care este nevoit sa incheie pace si alianta cu cele 2 puteri catolice; incercarea papalitatii de a reintegra Biserica rasariteana sub autoritatea Romei.

In cel de-al II-lea capitol ne este prezentata societatea romaneasca care se confrunta cu o situatie dificila, aceea creata de noul val de expansiune al Regatului ungar. Formele traditionale de organizare politica a societatii romanesti erau in aceasta vreme cneztul si voievodatul. Informatii despre aceste forme de organizare politica aflam din documentele din acea vreme: "Cuvantul despre minunile Sfantului Dimitrie"(al clericului Ioan Stavrakios, care aminteste de rolul organismelor politice nord-dunarene pe care le numeste "micile domnii" sau "stapaniri"in luptele din Peninsula Balcanica), scrisoarea papei Inocentiu III catre episcopul din Calocea in care se vorbeste despre un cnezat-tara in cuprinsul Regatului ungar,el al "fiilor lui Bela cneazul", "Diploma cavalerilor ioaniti" ne indica existenta unor formatiuni prestatale alcatuite din cnezate si vioevodate. Actul aminteste de doua cnezate ale lui Ioan si Farcas, un voievodat cnezial al lui Litovoi, respectiv lui Seneslau.

Dupa cucerirea Constantinopolului o noua problema ii loveste pe romanii din spatiul de la nord de Dunare, si anume dorinta papalitatii de a supune toate popoarele fata de Biserica romana, pe care romanii vor incerca sa o respinga.

In cel de-al III-lea capitol autorul ne prezinta incercarea Imperiului latin de a-si subordona tarile Europei, cat si expansiunea lui catre Rasarit, expansiune oprita de campania Imperiului mongol care dorea crearea unui imperiu universal sub dominatia mongala. Dupa ce au reusit subordonarea teritoriilor din Asia, mongolii sub conducerea marelui han Ogodai isi continua campania de cucerire ajungand in Europa pe care o ataca pe mai multe fronturi, reusind sa ajunga in Ungaria pe care o si cuceresc. Moment in care Ogodai isi va pierde viata, astfel trupele mongole se vor retrage, punand capat campaniei in Apus. Dupa aceasta campanie a mongolilor, papalitatea va realiza o adevarata alianta catolica pentru a preveni o noua invazie mongola. Dupa cum se asteptau a urmat o noua invazie mongola, care de data aceasta a fost oprita de Regatul ungar. Spre sfarsitul secolului al III-lea Regatul ungar se va destrama progresiv sub presiunea a unor forte interne si externe.

Cel de-al IV-lea capitol ne prezinta situatia de dupa marea invazie mongola in care destinul politic al romanilor s-a dezvoltat pe doua cai : in afara lantului carpatic pe masura inlaturarii influentei Regatului ungar,autonomiile politice traditionale au evoluat spre statul de concentrare teritoriala si de sine statator , inauntrul arcului carpatic situatie este intrutotul diferita ultimele autonomii romanesti tind sa dispara ca urmare a evolutiei starilor de lucruri din voievodatul transilvanean si a politicii regalitatii ungare. Astfel frointiera de stat va deveni linia Carpatilor.

Tot in cadrul acestui capitol au loc revoltele fratilor Litovoi, ele marcand declinul la sud de Carpati a puterii ungare si fiind considerate una din etapele in care s-a format Tara Romaneasca.

In cel de-al V-lea capitol ne sunt prezentate diverse stiri cu privire la spatiul romanesc carpato-dunarean si la locuitorii sai, provenite din documente ungare, din actele curiei papale, din diverse texte istorice prin care valul milenar incepe sa se risipeasca, romanii intra in geografia si etnografia europeana. Astfel de stiri le aflam din: prvilegiul acordat in 1224 de Andrei II sasilor din aceasta parte a Transilvaniei care aduce la lumina documentatiei alte topice, indicative ale limitelor autonomiei sasesti in curs de consolidare(Orastie si Baraolt); in diploma cavalerilor ioanti din 1247 a regelui Bela IV in care se identifica Tara Hategului; in a doua jumatate a secolului XIII episcopia cumanilor reapare in scriptele papaale sub denumirea locului geografic unde isi avea sediul, pe raul Milcov.





Tot aici este prezentata evolutia situatiei internationale in Europa Rasariteana in secolul al XIII-lea care a expus masa romanitatii nord-balcanice si carpato-dunarene unor situatii noi care au obligat-o la adaptari decisive, determindand in cele din urma tranzitia de la formele ei traditionale de oraganizare, autonomiile locale, la stat.

b) Principalele afirmatii ale autorului si concluziile acestuia :

Anul 1204 a reprezentat anul caderii Imperiului Bizantin sub loviturile cavalerilor cruciadei a IV-a in colaborare cu venetenii incepand totodata procesul de dezintregare si eroziune a imperiului.

Astfel prin cele relatate de autor, remarcam ca prin evenimentele de la 1204,suntem martorii deschiderii uneia dintre cele mai grele incercari ale Europei Occidentale de a cucerii Rasaritul Continentului.

In aceasta perioada cruciada si spiritul ei isi mareste sfera din influenta in Europa Rasariteana si de sud-est. Observam din caracterizarile realizate de Serban Papacostea pe parcursul cartii sale desfasurarea cruciadelor si modul in care se va schimba raportul fortelor din armatele cruciade si armatele diferitelor formatiunilor balcanice precum si lipsa de fermitate militara si politica a apusenilor.

Politica papalitatii urmareste intergarea continentului sub indrumarea spirituala a acesteia. Ioncentiu al III-lea incearca sa aduca Biserica Rasariteana sub ascultarea Bisericii Romei. Astfel papa se foloseste de pretextul cruciadei pentru a introduce traditia romana in lumea ortodoxa.

In cartea sa, Serban Papacostea afirma ca expeditiile militare erau realizate cu scopul de a-i obliga pe ortodocsi sa se supuna scaunului Romei, capatand caracterul de cruciada.Extinderea Biserici Romei nu a ocolit nici spatiul romanesc.

Cucerirea Imperiului Bizantin de catre cruciati a deschis drumul maximei afirmari a universalismului papal atat in sud-estul Europei cat si pe teritoriul Europei Rasaritene. Ofensiva cruciata a fost intampinata de o miscare pendulara in sens invers a invaziei mongolilor, ce doreau crearea unui imperiu universal sub dominatie mongola.

Autorul ne demonstreaza insemnatatea numerica si militara a romanilor atat in teritoriile din arcul carpatic cat si din afara lui apeland la scrierea istorica persanului Rasid od-din cat si la cronica franciscanului Paulin de Venetia, lucru confirmat si de efortul regatului de a integra aceste teritorii in sistemul militar defensiv si ofensiv al regatului.

Cadrul geopolitic al spatiului carpato-dunarean a fost modificat considerabil in a doua jumatate a secolului al XIII-lea de catre invazia mongola si statornicia ei la gurile de varsare ale Dunarii si a influentat puternic evolutia situatie romanilor , atat a celor din afara arcului carpatic cat si, pe cale de consecinta, prin repercursiunile asupra Regatului ungar, pe cea a romanilor din Transilvania.

Autorul afirma ca in momentul in care Regatul ungar a pornit un noul val de cucerire atat catre spatiul nord-dunarean cat si catre cel sud-dunarean a prins cu totul nepregatita pentru a-i face fata. El considera ca de sub dominatia unui regat cuprins de o criza cumplita nu s-a putut salva decat romanii aflati in spatiul extracarpatic. In momentul in care dinastia deja obosita a Arpadienilor va fi inlocuita cu viguroasa a Angevinilor vor gasi un stat romanesc puternic, pregatit sa respinga atacurile venite din partea Regatului ungar, spre deosebire de romanii din Transilvania care au ramas prizonieri intr-un cadru statal strain.

El ne arata faptul ca din secolul al XIII-lea, datorita puternicei dorinte a papalitatii de a integra teritoriile Europei sub egida ei spirituala, a inceput si actiunea lenta de integrarea a lumii romanesti carpato-dunarene si a spatiului locuit de catre ea in sfera de cunostinte geografice si etnografice ale Apusului.



c) Concluzie:

Lucrarea lui Serban Papacostea "Romanii in secolul al XIII-lea.Intre cruciata si Imperiul mongol" are in vedere influenta unor mari puteri din centru, sudul si estul Europei care au influentat atat politica Europei cat si spatiul de la nord de Dunare.

Consider ca principala cauza ce a determinat schimbarea politici atat teritoriale si economice cat si administrative a Europei o reprezinta involutia Imperiului Bizantin si cucerirea lui de catre cruciada a IV-a.   

Pana la cucerirea sa de catre Imperiul latin, Bizantul reprezenta principala putere economica a Europei, iar Constantinopolul a fost timp de secole cel mai frumos oras al Europei.Totodata Bizantul a reprezentat pentru occident sursa unor influente fructoase pentru dezvoltarea culturii si a artei sale dupa anul 1000. Involutia imperiului a inceput odata cu disparitia lui Manuel Comneanul, moment in care o parte din popoare din Bizant se deprind de imperiu pentru a-si crea propriile state. Dupa ocuparea sa de catre Imperiul latin, Constantinopolul era ruinat, atat cartierele cat si frumoasele palate se gaseau in paragina, iar orasul isi revenea cu greu de pe urma celor intamplate in anul 1204.

Odata cu caderea Imperiului Bizantin s-a pierdut si echilibrul de putere in Europa, controlat in prima jumatate a secolului al XIII-lea de papalitate alaturi de Regatul ungar.Echilibrul de putere al Europei este redat dupa invazia mongola, cand papalitatea sufera pierderi teritoriale mari.

Secolul al XII-lea reprezinta unul dintre cele mai controversate momente pentru istoriografia Europeana, un secol plin de evenimente militare, dominat de dorinta papalitati de a crea un imperiu universal sub autoritatea papalitati. In acelasi timp reprezinta unul dintre cele mai importante secole pentru istoriografia romaneasca, oferind informatii importante despre desfasurarile teritoriale din Transilvania si permitand intemeiereaTarii Romanesti.

Voicu Alexandru-Gabriel








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate