Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Eseu pe baza lucrarii 'Interpretari romanesti' de P. P. Panaitescu


Eseu pe baza lucrarii 'Interpretari romanesti' de P. P. Panaitescu




Universitatea Bucuresti

Facultatea de istorie

Specializarea istorie

Eseu pe baza lucrarii 
'Interpretari romanesti' de P. P. Panaitescu

Structura cartii




Eseul de fata este intocmit pe baza lucrarii domnului profesor P. P. Panaitescu, Interpretari romanesti. P. P. Panaitescu (1900 - 1967) este un distins istoric roman cu competente remarcabile de slavist. In aceasta calitate a contribuit la ampla lucrare Documenta Romaniae Historica (seria B - Tara Romaneasca ). De altfel, calitatile sale in aceasta directie se intrevad si in cartea mentionata mai sus.

Dupa insasi marturia autorului, Interpretari romanesti este o colectie de noua studii publicate pe la mijlocul secolului XX. Desi la prima vedere temele tratate sunt diverse, totusi in ele transpar doua directii fundamentale pentru interpretarea evenimentelor sau situatiilor in care Tarile Romane s-au aflat de-a lungul vremii: interpretarea, din punct de vedere economic, a istoriei romanilor ca metoda de cercetare si convingerea ferma ca institutiile statale romanesti se inscriu in tiparul institutiilor Apusene.

In primul caz, Panaitescu se arata indignat de istoricii romani care, aproape unanim, inflacarati de o latinitate excesiva, discrediteaza cultura slava (barbaria slava) care a insemnat si influentat atat de mult cultura romaneasca. Astfel, acestia se departeaza de adevarul istoric care trebuie sa fie dincolo de toate sentimentele pe care cineva le poate avea fata de patria sa: "Daca as fi avut convingerea ca, facand istorie, trebuie sa slujesc cauza romanismului, mi-ar fi fost teama sa fac istorie."

Cat priveste institutiile istorice, ele nu sunt nici o imitatie, nici o monstruozitate creata de poporul nostru, ci ele se incadreaza in contextual istorico-economic care impune dezvoltarea intr-un anume fel a unei societati.

Prefera eticheta de Europa agricola si sateasca celei de Europa rasariteana si sud-estica. In aceeasi situatie s-ar fi aflat si statele occidentale daca ar fi trebuit sa faca fata unei asemenea evolutii a istoriei sau ar fi avut o asezare geografica asemanatoare. De aici rezulta numaidecat ca starea de fapt a natiunii nu se datoreaza oamenilor sai inferiori occidentalilor, fiindca este alcatuita din oameni gospodari, ci conditiilor speciale in care a fost nevoita sa creasca si sa se dezvolte.

Temele studiilor care alcatuiesc lucrarea sunt:

I.            Perioada slavona la romani si ruperea de cultura Apusului;

II.         Problema originii clasei boieresti;

III.       Numele neamului si al tarii noastre;

IV.      Drumul comercial al Poloniei la Marea Neagra in Evul Mediu;

V.         De ce au fost Tara Romaneasca si Moldova tari separate?

VI.      De ce n-au cucerit turcii Tarile Romane;

VII.            Comunele Medievale in Principatele Romane;

VIII.         Cum au ajuns Bucurestii capitala tarii?

IX.      Inceputurile literaturii in limba romana;





Din Nota asupra editiei aflam ca la acestea s-a mai adaugat si un al zecelea studiu intitulat Renasterea si Romanii, publicat in 1945, care, in conceptia ingrijitorilor editiei, se incadreaza evident in structura si conceptia lui Panaitescu.

Afirmatii si concluzii

Cartea debuteaza cu studiul Perioada slavona la romani si ruperea de cultura Apusului. In primul rand nu exita culturi superioare si culturi inferioare, ci doar un stadiu de avansare intr-o anumita cultura. Apoi, cultura bizantina, profund ortodoxa, care cultiva smerenia si ascultarea, se potrivea perfect societatii romanesti predominant agrara. Un rol mare l-a avut si patrunderea limbii si a liturghiei slavone in Tarile Romane. Cultura noastra este bizantina, primita pe filiera slavona medio-bulgara. Concluzia este ca, la noi, cultura a fost rezultatul unei situatii politico-economice diverse care nu a permis evolutia notabila a culturii.

In problema originii clasei boieresti se arata ca primii boieri au fost de origine slava, descendenti ai cuceritorilor din secolul VI. In sprijinul acestei afirmatii sunt aduse argumente istorice si lingvistice - onomastica si toponimia. Cu timpul aceasta casta a fost asimilata de marea masa autohtona.

In Numele neamului si al tarii noastre autorul aduce argumente pentru care romanii sunt singurul stat care a pastrat numele romanitatii: erau tineri deci entuziasti vizavi de romanitate la momentul retragerii aureliene, nu au intrat in componenta unui stat barbar, contactele cu bizantinii , iar neamul s-a format inainte de organizarile statale. Se explica, de asemenea, denumirile de Muntenia si Moldova, precum si termenul vlah.

Drumul comercial al Poloniei la Marea Neagra in Evul Mediu arata castigurile pe care le-au adus acestea pe teritoriul Moldovei, castiguri care i-au permis lui Stefan cel Mare sa realizeze expeditii militare impresionante. Comertul a luat sfarsit odata cu cucerirea Cetatii Albe, Chiliei si Caffei la sfarsit de secol XV de catre turci, care au transformat astfel Marea Neagra in lac turcesc.

De ce au fost Tara Romaneasca si Moldova tari separate? Motivele sunt diverse:

Influente politice si interese comerciale diferite, ca si diverse rute comerciale. Crearea unei dinastii i-a facut pe oameni sa fie refractari ideii de unire, iar in epoca constituirii marilor state Tarile Romane erau profound dezbinate de puterea crescanda a boierilor din ce in ce mai putin dispusi de a asculta de domn, care nu se bucura de sprijinul financiar al comertului, neinsemnat atunci. Chiar si imaginea cetatii naturale a lui Balcescu nu este valabila atunci cand Transilvania este sub dominatie straina.

De ce n-au cucerit turcii Tarile Romane? In primul rand era lipsa de pricepere a turcilor in a exploata durabil un teritoriu. Ei erau cuceritori, nu agricultori, si lasandu-i pe romani sa-si lucreze pamantul, aveau mai mult de castigat. In al doilea rand se puteau manifesta tendinte de razvratire de catre reprezentantul Portii, cu atat mai mult cu cat era o zona periferica a imperiului. In sfarsit, axa de cucerire a turcilor era Constantinopol- Adrianopole - Belgrad - Buda - Viena. Asadar, Tarile Romane nu intrau in acest periplu pe care turcii trebuiau sa-l faca.

Comunele medievale in principatele romane aveau organizarea oraselor apusene, insa aproape nimic din splendoarea si bogatia acestora. Erau formate din agricultori care-si vindeau produsele aici, si negustori care veneau cu marfuri pentru aprovizionarea acelor tinuturi. Mestesugurile au fost multa vreme inexistente, latura industriala, de productie, a breslelor specifice oraselor apusene lipsind cu desavarsire. Orasele erau dreptul exclusiv al domnului care percepea asupra marfurilor o taxa de trecere si se folosea de trupele militare ale acestora. In schimb, orasele beneficiau de autonomie, privilegii, si de un numar de sate in stapanire.

Cum au ajuns Bucurestii capitala tarii? Argumentele sunt de ordin economic (comertul cu turcii), strategic, (pozitionarea pe coline), si geografic.



In inceputurile literaturii in limba romana autorul ne introduce in contextul istoric, cand limbile clasice erau de neatins din cultura si cancelariile domnesti. Marele merit il au boierii, care au fost primii care au folosit limba romana in cronici. De asemenea, Biserica a raspuns unei nevoi acute de a avea slujbe pe intelesul tuturor. Aceste evenimente s-au petrecut pe fondul scaderii tot mai mult a puterii domnesti, fidele in cronicile si actele emise limbii slavone.

Renasterea si romanii. Renasterea s-a manifestat si in Tarile Romane. O seama de personalitati ilustre atesta acest fapt istoric. Ea insa a intrat in atentia romanilor prin faza ei tarzie, sub forma dogmatismului scolastic iezuit si apoi prin dascalii greci. A influentat si politica domneasca, cultivand cu predilectie tema aventurii si a gloriei. Arhitectura si arta laica au lipsit insa, datorita situatiei financiare mult inferioara burgheziei occidentale.

Bucuresti - o alegere fericita

Orasul Bucuresti a fost ales ca si capitala Romaniei in 1859. Vechea capitala a Tarii Romanesti, care s-a aflat pentru prima data in aceasta postura in 1459, in timpul lui Vlad Tepes, a fost preferata celeilalte capitale a Moldovei, Iasi, si poate altor propuneri venite atunci. In acest capitol vom incerca sa vedem care au fost argumentele acestei alegeri aduse de contemporani si daca alegerea lor s-a dovedit a fi una inspirata sau dimpotriva, neinteleapta.

1. Pozitia sa il face sa nu fie departe de niciuna dintre caile comerciale ale celor doua tari care s-au unit. Este situat la mica distanta de Mare si Dunare, principalul fluviu ca importanta comerciala al Europei. Desigur, Dunarea era inutilizabila de-a lungul ei datorita stancilor de pe fundul ei de la Portile de Fier care nu permiteau traversarea acestui punct. Dar probabil, oamenii politici de atunci au intrevazut posibilitatea rezolvarii acestor probleme pe viitor.

2. Din perspectiva cailor ferate si rutiere ce urmau a fi construite, Bucurestiul era ideal. Era usor accesibil fiind pozitionat intr-o zona de campie care ar fi permis dezvoltarea acestor rute pe toate directiile. Era normal ca romani sa-si doreasca si ei un sistem feroviar dezvoltat, iar din Bucuresti acesta se putea face in orice directie cu usurinta.

3. Argumentul strategic ne arata ca Bucurestiul nu era foarte aproape de granita de la Dunare, aproximativ 50 de km. Aceasta distanta il facea sa aiba o linie defensiva in fata, atat naturala cat si militara. Oferea, astfel, un timp de reactie, de repliere, de mobilizare impotriva unui inamic. Istoria ne-a aratat ca orasele de la granita, indeosebi de la cea de pe Dunare erau vulnerabile - cazul Giurgiu in 1877 - putand fi bombardate de pe teritoriul unei alte tari.

4. Secolul XIX este secolul boom-ului industrial. Dezvoltarea industriala se realizeaza cu o repeziciune de necrezut in tarile occidentale. Este de presupus ca multi dintre cei de atunci care au studiat in Apus si au vazut aceste lucruri, si-au dorit si ei o dezvoltare similara care sa aduca ulterior bunastare tarii. Orasul Bucuresti, fiind situat in Campia Romana, avea un spatiu suficient pentru a se dezvolta industrial fara dificultati create de relief. Aici modelul industrial putea fi pus in practica cu succes.

5. Orientare culturala. Presupunera noastra este ca la momentul 1859, cand Bucurestiul a fost ales drept capitala Romaniei, alegerea a trebuit sa se faca intre cele doua vechi capitale: Iasi si Bucuresti. In atare conditii, Bucuresti era orientat spre modelele noastre occidentale, cu predilectie cel francez ca frate intru latinitate, fiind mult mai aproape de acestea. Era actul prin care Romania renunta inca odata la orientarea si influentele slave pentru adoptarea culturii apusene.

6. Bucurestiul arata simbolic renuntarea totala la unele strategii militare vechi datorata evolutiei istoriei. Cetatile vechi erau construite in locuri greu accesibile, care sa-i puna in reale dificultati pe adversari si in notabil avantaj de aparare pe autohtoni. Nu a mai fost nevoie de orase bine delimitate si aparate de ziduri inalte de piatra. Orasul se putea dezvolta in voie in orice directie. In plus, oamenii nu mai aveau de ce sa se ascunda in munti si in paduri de teama jefuitorilor straini. Conflictele militare vor fi de acum mult mai rare dar de anvergura. Acest gen de stabilitate pe perioade din ce in ce mai lungi a permis dezvoltarea comunitatilor de la campie.

Din cele afirmate mai sus consideram ca alegerea este una inteleapta.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate