PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI - JUDETUL MEHEDINTI

2. Industria

2.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Industria reprezinta sectorul economic cu cel mai mare impact asupra mediului. Ca urmare a exploatarii de catre acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de productie generatoare atat de poluanti cat si de deseuri, activitatile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului.

Activitatile industriale exercita, in mai mare sau mai mica masura, impacturi multiple asupra tuturor factorilor de mediu, afectand calitatea aerului, apelor, solului, generand deseuri de diverse tipuri si ocupand suprafete de teren pentru depozitarea deseurilor, consumand resurse naturale si energie, ceea ce face necesara reglementarea si controlul acestora de asa maniera incat sa se asigure respectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului si a principiilor dezvoltarii durabile.

Multe din noile tehnologii "curate" sau care produc o cantitate redusa de deseuri reduc substantial gradul de poluare, dar economisesc resursele de materii prime si energie conducand la micsorarea costurilor, astfel ca, desi initial costul investitiei poate fi important, costul pe unitatea de produs poate fi mai mic.

Interfata dintre politica industriala si mediu presupune elaborarea unui pachet de masuri care sa aiba in vedere urmatoarele elemente :

sa se previna poluarea, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

sa nu se produca nici o poluare semnificativa;

sa se evite producerea de deseuri iar in cazul in care se produc deseuri, ele sunt valorificate, iar daca acest lucru nu este posibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astel incat sa se evite sau sa se reduca orice impact asupra mediului;

sa se utilizeze eficient energia;

sa fie luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora;

sa fie luate masurile necesare pentru ca in cazul incetarii definitive a activitatii sa se evite orice risc de poluare si sa se readuca amplasamentul la o stare satisfacatoare.

Principalele activitati generatoare de poluanti care pot afecta semnificativ calitatea mediului in judetul Mehedinti sunt :

industria energetica pe baza de combustibili fosili (carbune, pacura)- contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de :SO2, NOx, CO, CO2, COV, CH4, N2O, NH3, PM  si metale grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn) ; emisiile de ape de racire cu temperaturi ridicate determina afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apa receptoare, iar depozitele de zgura si cenusa rezultate din ardere afecteaza calitatea solului si panzei freatice.

industria extractiva - solul reprezinta principalul factor ce sufera deteriorari semnificative in urma desfasurarii activitatilor de extractie a carbunelui, decopertarea si excavarea stratelor de steril si carbune, atat stratul de sol fertil cat si stratele de sub acesta, sufera si vor suferi si in viitor un impact puternic, prin transformarea totala a profilelor lor. De asemenea formarea haldelor de steril duce la crearea unei noi morfologii locale, cu un nou profil de sol, de tip antropic, total diferit de solul initial.

industria constructiilor navale si vagoane - emisii caracteristice : COV

industria chimica - apa grea si hartie, carton din semiceluloza - emisii caracteristice:H2S, SO2, COV, PM, NOx si CO;

activitatea de prelucrare lemn (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn emisii caracteristice : COV, SO2, NOx, PM ;

industria agroalimentara (fabrica de bere si spirt si fabrica de paine)-emisii caracteristice- COV ( etanol, acetaldehida, esteri, acizi) ;

trafic feroviar, rutier si naval - emisii caracteristice:SO2, NOx, CO, CO2, COV, N2O, PM  si Pb ; de gaze care provoaca efectul de sera (dioxidul de carbon, CO2, in special), cu un efect pe termen lung asupra climei planetei, antrenand extinderea deserturilor, cresterea nivelului oceanelor, importante pagube in agricultura si alte efecte negative asupra mediului natural si a sanatatii.

activitatea de transport, stocare si distributie gaze, combustibili si carburanti-emisii caracteristice : COV. Activitatile de transport sunt surse de zgomot, ce aduc diverse prejudicii persoanelor :disconfort fizic si psihic, stres, efecte grave asupra sanatatii.

depozite deseuri menajere : emisii caracteristice :NOx, CO, CO2, COV, CH4, NH3,

industrie usoara (textile)

In anul 2007 nu au fost cazuri de poluari accidentale.

2.1.1 Activitati industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale

v    Industria energetica: Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW : RAAN - Suc. ROMAG TERMO

v    Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza, cum ar fi compusi ai sulfului : RAAN - Suc. ROMAG PROD

v    Instalatii industriale pentru producerea de hartie si carton, avand o capacitate de productie mai mare de 20 de tone / zi : SC CELROM SA

2.1.2.Registrul EPER - instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului

Registrul European de Emisii de Poluanti (EPER) intentioneaza sa puna bazele unui registru European cu date compatibile cu privire la emisiile instalatiilor individuale cu activitati sub incidenta prevederilor Directivei Consiliului 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

EPER este un registru accesibil publicului care contine informatii privind nivelul emisiilor prin care se permite Secretariatului tehnic si guvernelor nationale sa monitorizeze tendintele anuale ale emisiilor provenite din activitatile industriale mari. De asemenea EPER va contribui la constentietizarea publicului de a influenta inbunatatirea activitatilor industriale.

Registrul in sine nu este un instrument de reducere a emisiilor, dar prin informatiile furnizate de acesta se impulsioneaza industria sa-si imbunatateasca performantele si sa actioneze responsabil.

Registrul face posibila monitorizarea reducerii emisiilor datorita imbunatatirii si schimbarii proceselor industriale.

Scopul general al Directivei IPPC este abordarea integrata a masurilor necesare privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii datorat activitatilor industriale . Aceste activitati privesc instalatiile industriale mari carora li se cere sa raporteze emisiile si evacuarile. Un Registru al Poluantilor Emisi este considerat un instrument pentru monitorizarea emisiilor provenite de la aceste instalatii si pentru compararea evacuarilor de la surse sau sectoare industriale similare.

Pentru elaborarea Raportului National de Poluanti Emisi de instalatiile IPPC au fost realizate urmatoarele etape principale :

Transmiterea electronica catre operatori a formularului de raportare conform Anexei A2 a ordinului 1144/2002, prin intermediul APM;

Completarea de catre titularii de activitati /operatori a formularului de raportare si transmiterea lor catre APM;

Transmiterea prin APM la ICIM a formularelor completate in scopul verificarii, prelucrarii, centralizarii si elaborarii Raportului National al Emisiilor de Poluanti, in conformitate cu recomandarile "Ghidului de Implemnetare";

Transmiterea raportului la MMDD;

Prezentarea raportului Comitetului interministerial.

Raportari in vederea intocmirii registrului EPER s-au facut incepand cu anul 2005 (pentru anul 2004), inregistradu-se depasiri ale valorilor de prag pentru factorul de mediu aer ( SO2, Nox, Pulberi, CO, CO2) in cazul Suc. ROMAG TERMO si pentru factorii de mediu aer (SO2) si apa (TOC) in cazul SC CELROM SA.

12.2.3        Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

Ca urmare a aderarii la Uniuniunea Europeana, Romania s-a angajat prin Capitolul de Mediu 22 sa intreprinda o multime de masuri in scopul reducerii poluarii industriale.

Prin autorizatiile integrate s-au impus marilor agenti economici masurile ce trebuiesc indeplinite pentru a putea functiona in continuare.

Statiile de distributie carburanti si depozitele care tranziteaza benzina de pe raza judetului Mehedinti au in vedere realizarea dispozitivelor de recuperare a emisiilor de COV rezultate la incarcarea-descarcarea benzinelor. O parte din ele au obtinut deja certificatul COV, care atesta realizarea masurilor de recuperare a emisiilor COV iar altele sunt in curs de obtinere a certificatului.

Instalatiile care intra sub incidenta Directivei COV-solventi privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii intocmesc anual Planul/Bilantul de gestionare a solventilor organici cu continut de compusi organici volatili in vederea urmaririi respectarii valorilor tinta de emisie stabilite in Planul/Schema de reducere a emisiilor de COV.

Agentii economici aflati sub incidenta Directivei SEVESO II au elaborat documentatiile prevazute in vederea prevenirii accidentelor majore generate de substantele periculoase prezente pe amplasament.

2.3.1 Stabilirea conditiilor din autorizatiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Centrala termica de la Halanga are un Plan de actiuni etapizat pana in 2011, referitor reducerea progresiva a emisiilor de SO2, NOx si pulberi, precum si de evacuare in slam dens a zgurii si cenusei.

Uzina de apa grea detine instalatii pentru sinteza produselor chimice, respectiv obtinerea apei grele. Ca masuri pentru supravegherea emisiilor in mediu are un sistem unificat de senzori pentru H2S si propan cu indicare in tabloul de comanda al instalatiei. Acestia monitorizeaza concentratiile de hidrogen sulfurat 24 de ore/zi, fiind amplasati pe utilaje, la diferite inaltimi. Sistemul de senzori contribuie la desfasurarea procesului tehnologic in conditii de siguranta pe de-o parte si monitorizeaza evolutia degajarilor de H2S in aer, dand posibilitatea de a analiza si a lua masuri in consecinta. Instalatia este conectata la un sistem etans de drenare si de golire rapida. Este conceput si realizat un sistem de urmarire si control al gradului de etanseitate al instalatiei, avand ca scop marirea sigurantei in exploatare, executat de echipa special constituita precum si de formatia de lucru. In situatia unei avarii controlabile, actiunile se desfasoara de catre echipele speciale , in cadrul Planului de alarma chimica : sectiunea avariata se izoleaza de restul instalatiei, iar o cantitate mica de H2S este distrusa la facle.

De asemenea este dotata cu analizoare de H2S in apa pe flux, sistem de automonitoring prin laboratoarele proprii, se fac masuratori lunare a calitatii si nivelului apelor freatice. S-a finalizat dispozitivul de difuzie din batal in sectiunea de evacuare in raul Topolnita, s-au realizat amenajari de urmarire a comportarii in timp a batalului cu ajutorul puturilor piezometrice si a bornelor topografice,

In vederea reducerii riscurilor tehnologice si a poluarilor accidentale se realizeza periodic expertiza tehnica a instalatiei de fabricare H2S, a instalatiei de epurare ape sulfatice, batal. In continuare se cauta solutii moderne de tratare a apelor uzate evacuate.

Fabrica de hartie, carton ondulat si confectii din carton ondulat este amplasata in partea de sud-est a municipiului Drobeta Turnu-Severin, pe malul stang al fluviului Dunarea la confluenta cu raul Topolnita.

Planul de implementare a Directivei IPPC, care tine cont de capabilitatea societatii de a asigura finantarea investitiilor aferente, prevede ca termen final anul 2009. Deci incepand cu anul 2010, S.C. CELROM S.A. se va conforma nivelelor de emisii asociate utilizarii celor mai bune tehnici disponibile (BAT-urilor). In acest sens sunt in derulare investitii pentru reducerea emisiilor in aer si in apa.

Obiectivele principale ale strategiei de implementare a BAT-urilor sunt urmatoarele:

• masuri pentru realizarea cojirii uscate a lemnului
• masuri pentru cresterea randamentului de fabricatie a semicelulozei
• masuri pentru cresterea eficientei de spalare a semicelulozei
• masuri pentru valorificarea lesiei negre
• masuri pentru reducerea consumului de apa proaspata
• masuri pentru recuperarea fibrelor din apele uzate
• masuri pentru conducerea apelor uzate in statia de epurare
• masuri pentru separarea apelor curate si dirijarea lor direct in emisar
• un nou cazan de ardere coaja, deseuri de lemn si a namolului de la statia de epurare ape uzate, pentru reducerea deseurilor solide
• o noua statie de epurare ape uzate care sa asigure:

un grad ridicat de reducere a CCOCr si CBO5

capacitate suficienta de egalizare a debitelor si a concentratiilor,

sensibilitate redusa la variatiile de debit, pH si incarcari in poluanti,

un consum redus de nutrienti,

un sistem eficient de colectare, stoarcere si vehicularea namolurilor.

2.3.2. Sprijin in aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinta BREF/BAT

Pentru a face cunoscute operatorilor responsabilitatile ce le revin in conformitate cu prevederile Directivei IPPC, au fost organizate work-shop-uri si seminarii.

In vederea elaborarii unei strategii de abordare si justificare a solicitarii unei perioade de tranzitie pentru fiecare activitate si instalatie care intra sub incidenta IPPC, s-au organizat intalniri cu reprezentanti ai operatorilor industriali.

Astfel au fost diseminate Documentele de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF), atat in versiune originala cat si traduse in limba romana.

In colaborare cu echipa de twinning din Franta, in cadrul proiectului PHARE 2000 au fost elaborate chesionare de evaluare a costurilor de conformare cu recomandarile documentelor BREF, pentru activitatile si instalatiile existente .

De asemenea, au fost organizate intalniri la nivel teritorial cu reprezentanti ai operatorilor si ai autoritatilor de mediu.

In scopul cresterii gradului de cunoastere si implicare a operatorilor industriali in activitatea de aplicare a prevederilor, precum si pentru sprijinirea si participarea acestora la evaluarile de costuri necesare implementarii celor mai bune tehnici disponibile (BAT) , cat si in elaborarea de strategii financiare care sa justifice perioadele de tranzitie solicitate.

Au fost organizate in cadrul ICIM Bucuresti , cursuri de instruire , pe categorii de activitati.

In paralel, impreuna cu expertii din proiectul Phare « Asistenta tehnica pentru evaluarea costurilor de mediu si a planului de investitii »- Europe Aid /114905/D/SV/RO/2 a continuat procesul de colectare a informatiilor privind evaluarile de costuri necesare conformarii.

Diseminarea chestionarelor catre operatorii industriali si colectarea datelor la nivel local s-a derulat cu sprijinul Agentiilor de Protectie a Mediului.

Autoritatea responsabila cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limita de emisie si masurile tehnice pe baza recomandarilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), in functie de conditiile locale, specifice, inclusiv a acelor masuri de minimizare a producerii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei.

3. Energia

3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generala)

Energia este esentiala pentru bunastarea economica si sociala, pentru bunul mers al majoritatii activitatilor industriale si comerciale, este simbol al dezvoltarii social-economice si al civilizatiei dar, in acelasi timp, reprezinta cauza unor prejudicii serioase asupra mediului.

Sectorul energetic din judetul Mehedinti cuprinde urmatoarele activitati: extractia si prepararea carbunelui, productia, transportul si distributia de energie electrica, termica si apa calda.

Unitatile de productie a energiei sunt centralele termoelectrice si hidrocentralele.

Aparent cele mai putin poluante sunt hidrocentralele. Cu toate acestea, astfel de constructii modifica substantial mediul natural, ecosistemele, peisajul, afecteaza numarul si tipul speciilor biologice caracteristice ecosistemelor acvatice si terestre din zona.

Centralele electrice si termoelectrice, prin arderea combustibililor fosili (carbuni, pacura, gaze naturale etc.) in scopul producerii energiei electrice si/sau termice, fac ca sectorul energetic sa contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan. Ele reprezinta de asemenea surse de emisie in aer a unor micropoluanti periculosi pentru sanatate umana si mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compusi organici volatili, printre care si hidrocarburi policiclice aromatice. Totodata, prin emisiile de ape de racire cu temperaturi ridicate determina afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apa receptoare, iar depozitele de zgura si cenusa rezultate din ardere afecteaza calitatea solului si pinzei freatice.

Dintre combustibilii utilizati, emisiile cele mai importante si in acelasi timp mai nocive sunt cele provenite din arderea carbunilor, indeosebi a carbunilor inferiori. Si arderea pacurii este o sursa importanta de emisii, in principal de acidifianti atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot).

Evolutia continua a sectorului energetic a determinat cresterea importanta in ultimul secol a emisiilor de gaze cu efect de sera, responsabile de fenomenul de incalzire globala, a gazelor acidifiante - cauza a precipitatiilor acide, a altor emisii cu efect daunator asupra mediului si sanatatii umane.

Sectorul energetic joaca deci un rol determinant in punerea in practica a conceptului de dezvoltare durabila. Problemele majore pe care le ridica productia si consumul de energie in implementarea acestui concept, se refera, pe de o parte, la utilizarea durabila a resurselor energetice neregenerabile (combustibilii fosili), iar pe de alta parte la presiunile considerabile exercitate asupra mediului, si anume:

● contributia la schimbarile climatice

●  deteriorarea ecosistemelor naturale

●  deteriorarea mediului urban, constructiilor etc.

●  efecte adverse asupra sanatatii umane

● ploi acide

Conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a resurselor energetice, utilizarea durabila a acestor resurse, reprezinta in ultimele decenii o preocupare majora pe plan mondial. Gasirea de solutii viabile pentru problemele cu care se confrunta omenirea in prezent in domeniul energetic, este imperios necesara datorita:

·epuizarii treptate a resurselor petroliere,

·cresterii in ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de sera,

·extinderii centralelor nucleare, cu consecinta cresterii volumului de deseuri radioactive.

Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solara, cea eoliana si hidroenergia ar trebui sa joace un rol esential in viitor.

Pe de alta parte, este necesar sa se faca eforturi pentru utilizarea mai eficienta a energiei, ca mijloc relativ usor de utilizat pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

In acest sens, enumeram cateva din directiile de actiune in sectorul energetic:

- promovarea investitiilor private in noi capacitati de productie, bazate pe cogenerare si resurse naturale nepoluante (hidro, solar, eolian), cu luarea in considerare a impactului social si protectia mediului;

- promovarea unei politici nerestrictive de readucere a localitatilor care au abandonat sistemul de incalzire centralizat inapoi la situatia incalzirii sigure si cu caldura ieftina.

Sectorul energetic poate sa beneficieze de oportunitatea creata de potentialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, prin mecanismele create de Protocolul de la Kyoto la Conventia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, ratificat de Romania prin Legea nr. 3/2001.

Valorificarea acestui potential prin proiecte tip "Joint Implementation" sau "comert cu emisii" reprezinta o importanta resursa de finantare a procesului de eficientizare si dezvoltare durabila a sectorului energetic.

 Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului, ca tara care urmeaza sa adere la Uniunea Europeana, Romania a transpus in legislatia romaneasca, din Aquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului, in anul 2003, directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere, prin HG 541/2003. Acest act normativ vizeaza limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi din instalatiile mari de ardere, si anume instalatiile care au putere termica mai mare de 50 MW termici.

Judetul Mehedinti reprezinta unul dintre primele judete in ceea ce priveste ponderea in productia de energie si mai ales de energie "curata " prin cele doua sisteme hidroelectrice Portile de Fier I si Portile de Fier II, cele mai mari din tara .

Tot in judetul nostru functioneza o uzina unicat in Europa pentru producerea apei grele, RAAN -Suc. ROMAG PROD - moderatorul de la reactorul nuclearo-electric din Cernavoda.

Prezentam schematic sub forma de tabel impactul sectorului energetic asupra mediului.

Tabel -Matricea evaluarii impactului sectorului energetic asupra mediului

Legenda:Pozitiv Negativ

+++ - - - efect foarte puternic

++ - -efect mediu

+ -efect mic

3.2. Consumul brut de energie

Resursele de energie primara sunt purtatorii de energie primara: carbune, titei, lemne de foc, energie hidroelectica. 

Consumul de energie primara se imparte in doua categorii importante, si anume:

consumul de energie electrica

consumul de energie termica.         

Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, populatia, alte activitati, cum ar fi iluminatul public etc.

Consumul de energie electrica in perioada 1999 - 2007 la nivelul judetului Mehedinti este de 3 682 037 MWh, iar consumul mediu de energie electrica / locuitor pe aceeasi perioada este de 0,696 MWh.

Consumul de energie termica in perioada 1999 - 2007 la nivelul judetului Mehedinti este de 16 776 466 Gcal iar consumul mediu de energie termica / locuitor pe aceeasi perioada este de 2,49 Gcal.

Tabel cu evolutia consumului de energie la nivelul judetului Mehedinti

Graficele evolutiei consumului de energie electrica si termica pe judet

Graficele evolutiei consumului de energie electrica si termica / abonat

Consumul de combustibili al Suc. ROMAG TERMO in vederea obtinerii energiei termice si electrice pentru perioada 1999-2007.

Graficele evolutiei consumului de carbune si pacura

3.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

In Drobeta Turnu-Severin unul din principalii producatori de energie este RAAN - Suc.ROMAG TERMO. Centrala Electrica de Termoficare produce:

-energie electrica

-energie termica (abur si apa fierbinte).

Activitatea principala (producerea de energie termica si electrica) se desfasoara in cladirea principala, in care sunt montate urmatoarele utilaje:

● 6 cazane de abur, C1-C6, de cate 420t/h, 140 ata, 540⁰C, ce functioneaza cu lignit si pacura pentru flacara suport;

● 4 turboagregate de 50MW fiecare, din care:

-3 turboagregate de tip DSL;

-1 turboagregat tip DKUL;

● 1 turboagregat tip SC de 25 MW;

● 1 turboagregat tip DKAR de 23 MW ( pus in functiune in august 2007 );

● Centrala termo-electrica are ca rezerva si :

-1 cazan de abur, C7, de 420t/h, 140 ata, 540⁰C, ce functioneza cu combustibil lichid -pacura, si este prevazut pentru marirea elasticitatii in functionare a centralei electrice;

- 2 cazane de abur, C8 si C9, de 105t/h, 16 ata, 280⁰C ce functioneaza cu pacura (combustibil de baza) si motorina pentru pornire, fiind prevazute pentru preluarea fluctuatiilor de debit ale cazanelor de 420t/an.

Energia electrica produsa se livreaza in Sistemul Energetic National (SEN), prin intermediul Statiei de conexiuni de 110 Kv.

Transportul energiei termice produse, spre consumatorul principal ROMAG-PROD si consumatorii industriali si urbani din municipiul Dr.Tr.Severin, se realizeaza prin retelele tehnologice si de termoficare , formate din estacade si conducte aeriene.

Retelele de termoficare sunt amplaste suprateran, pe estacade de beton la inaltimi variabile.

Gazele de ardere rezultate din arderea lignitului si a pacurii in focarele cazanelor de producere a aburului se evacueaza in atmosfera prin 2 cosuri de fum de 242 respectiv 280 m inaltime.

CET mai are o serie de obiecte, care asigura transportul si depozitarea materiilor prime, livrarea produselor finite, utilitatile necesare functionarii, activitatile de intretinere utilaje si conducerea procesului.

Municipiul Orsova a renuntat la producerea si furnizarea energiei termice si apei calde in sistem centralizat, incalzirea si prepararea apei calde fiind realizate individual, prin: centrale termice cvartal, de bloc sau apartament si sobe cu lemn, motorina etc.

In ultimii ani s-a manifestat fenomenul de debransare a populatiei sau a unor agenti economici (sedii administrative, comercianti etc.) de la sistemul centralizat de incalzire, acestia trecand la incalzirea in sistem individual, in marea lor majoritate utilizand centrale termice pe lemn.

Generarea de energie termica, pentru diverse activitati economice, se realizeaza prin arderea, in centralele termice proprii a diverse tipuri de combustibili fosili: pacura, CLU, mai putin carbuni, precum si, in mare masura, de deseuri lemnoase si rumegus.

Energia hidroelectrica este produsa pe teritoriul judetului de catre HIDROELECTRICA SA .

Sistemele hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I (SHEN PF I) si Portile de Fier II (SHEN PF II) totalizeaza o putere instalata de 2532 Mw si o productie medie anuala de energie la functionare cu sarcina zilnica variabila de 12 782 GWh/an, rezultand o durata medie de utilizare a puterii instalate de cca.5190 ore/an. Productia de energie reprezinta cca 10% din consumul actual de energie intern. Judetul Mehedinti consuma cca 0,6 % din productie. Din productia totala de energie a ansamblului celor doua uzine, in anul mediu, 23% reprezinta energia de varf, cca 42% energia de semivarf si numai 35 % este energia de baza. SHEN Portile de Fier I devine o uzina cu o elasticitate sporita in ceea ce priveste utilizarea stocului zilnic disponibil. Se reduc simtitor efectele nefavorabile pe care le are functionarea in regim variabil zilnic - orar a acestei uzine asupra navigatiei si exploatarii instalatiilor portuare in aval.

Disponibilul de putere SHEN Portile de Fier I creste considerabil (pana aproape de 4 ori) in perioadele deficitare de debit.

3.4. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului

Obiectivele principale de mediu care se regasesc in politica de energie se refera la minimizarea impactului de mediu si dezvoltarea unui sistem energetic durabil.

Minimizarea impactului de mediu are trei directii principale de actiune: inlocuirea energiilor poluante cu altele mai putin poluante, introducerea tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze si cresterea eficientei energetice.

In ce priveste impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se refera la ploile acide, calitatea aerului, schimbarile climatice, rezervele de resurse energetice sichestiunile legate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte. In domeniul schimbarilor climatice, strategia europeana se bazeaza pe tintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Instrumentele de lucru pentru atingerea tintelor sunt eficienta energetica, cresterea ponderii resurselor regenerabile, inovarea tehnologica si cercetarea.

In contextul extinderii UE, pentru tarile in curs de aderare si candidate s-au evidentiat urmatoarele directii de actiune:

dezvoltarea unor programe pe termen lung

integrarea problemelor de mediu in cele ale diferitelor sectoare

3.5. Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului nu este cazul

3.6. Energii neconventionale

Dezvoltarea durabila a sectorului energetic presupune:

reducerea emisiilor din acest sector

promovarea eficientei energetice, utilizarea combustibililor curati si a resurselor regenerabile de energie (energie neconventionala)

luarea in considerare la dezvoltarea acestui sector a impactului acestuia asupra mediului

promovarea si stimularea producerii de energie din surse neconentionale. regenerabile

luarea in considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice si termice in masura tot mai mare

valorificarea energetica a deseurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de energie electrica si/sau termica.

Referitor la utilizarea combustibililor curati si a resurselor regenerabile de energie, se considera ca cea mai promitatoare sursa de energie neconventionala este biomasa. Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconventionala, s-a constatat ca pentru Romania cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa, microcentralele, energia geotermala, energia eoliana si cea solara fotovoltaica.

3.7. Evolutia energiei in perioada 1995 - 2007 si tendintele generale in urmatorii ani

Tendinte generale de mediu:

- Implementarea, functionarea si mentinerea unui sistem de management de mediu

- Certificarea in domeniul sistemului de management de mediu

- Prevenirea poluarii mediului inconjurtor

- Reducerea impactului activitatilor sucursalei asupra mediului

- Cresterea transparentei si incurajarea dialogului cu toti factorii interesati si implicati in protectia mediului

- Asigurarea furnizarii energiei electrice si serviciilor la parametrii ceruti de D.E.N. intr-un mod care sa nu compromita integritatea mediului inconjurator

- Respectarea legislatiei nationale si comunitare referitoare la conformitatea cu protectia mediului

- Promovarea si dezvoltarea cooperarii intr-un spirit de parteneriat cu celelalte sucursale de hidrocentrale, precum si cu organizatii si organisme interesate in dezvoltarea sectorului hidroenergetic romanesc.

- La proiectele cu aplicare comuna intre Romania si Olanda privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto - S.H. Hidroelectrica a participat la Programul ERUPT2001 cu proiectul " Modernizarea a trei hidroagregate de la centrala Portile de Fier I" proiect care a fost selectat pentru contractare.

Relevanta este activitatea de la RAAN-Suc. ROMAG TERMO datorita aportului deosebit de poluanti emisi in atmosfera,informatiile colectate incepand cu anul 2002 in  scopul inventarieii emisiilor de poluanti la nivel judetean ne permit sa facem unele aprecieri pentru aceasta perioada.

Productia de energie in perioada 2002 - 2007 de catre RAAN-Suc. ROMAG TERMO

Graficele evolutive ale productiei de energie termica si electrica al

Suc. ROMAG TERMO

Productia de energie electrica produsa in perioada 1995-2007 de

SC HIROELECTRICA SA

Graficul evolutiv al productiei de energie electrica (Hidroelectrica)

Tendintele generale privind productia de energie depind de debitul mediu anual afluent al Dunarii, precum si de distributia acestuia. Deoarece nu exista o prognoza pentru urmatorii ani, valorile de proiect a energiei productibile pentru anul mediu hidrologic sunt :

la Portile de Fier I : 5120 GWh

la Portile de Fier II : 1290 GWh

Concluzii

● Productia de energie electrica, comparativ cu anul 2006, inregistreaza o tendinta de crestere in cazul celei produsa de CET ( in august 2007 s-a pus in functiune o turbina de 23 MW ) si de usoara scadere in cazul celei produse in hidrocentrale. Consumul la nivel de judet este in crestere, iar la nivel de abonat in usoara scadere.● In cazul energiei termice, se inregistreaza o usoara crestere a productiei, respectiv a consumului la nivel de abonat, in 2007 manifestandu-se fenomenul de racordare a populatiei sau a unor agenti economici (sedii administrative, comercianti etc.) la sistemul centralizat de incalzire.

4. Transporturile

4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din

Transport

4.2. Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul

reducerii emisiilor din transporturi

Comparativ cu anul 2006, in judetul Mehedinti s-a constat o scadere a emisiilor din transporturi desi parcul a inregistrat o usoara crestere crestere a parcului a parcului auto. Consideram ca aceasta se datoreaza introducerii in circulatie a unor autovehicule mai putin poluante

Ca actiuni privind reducerea emisiilor mentionam

-Construirea unei sosele de centura pentru oras

-Limitarea vitezei de rulare pana la construirea soselei de centura la 40km/h , mai ales pe timp de noapte, pana la construirea retelei de centura

-Implicarea expertilor in urbanism, transporturi si mediu in luarea deciziilor privind dezvoltarea orasului astfel incat sa se obtina un climat de viata cat mai sanatos

Control periodic al agentilor economici care desfasoara activitati de transport si aplicare de amenzi in cazul depasirii limitei admise

4.3. Situatia parcului auto

Tabel cu evolutia parcului auto inmatriculat intre anii 2001-2007

5. Turismul

5.1. Potentialul turistic al regiunii/ judetului

Potentialul turistic al judetului Mehedinti il formeaza grandiosul peisaj format de fluviul Dunarea si de defileul sau, de diversitatea reliefului din zona muntoasa, de existenta elementelor floristice si faunistice deosebite, multe dintre ele fiind inscrise in rezervatii stiintifice, la care se adauga impresionante marturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectura si arta, unele unice prin valoarea si ineditul lor.

Municipiul Drobeta Turnu Severin, prin pozitia sa, la iesirea Dunarii in defileu, dar si datorita numeroaselor sale obiective social-istorice si culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice mehedintene.

Principalele obiective turistice severinene sunt:

Ruinele podului lui Traian (pod construit in  perioada dintre razboaiele dacice purtate de imparatul Traian impotriva lui Decebal)

Castrul Drobeta (realizat in aceeasi perioada cu podul lui Traian)

Ruinele bisericii medievale

asezata langa castrul roman

In partea de sud a municipiului, pe malul Dunarii, se afla monumentala cladire a muzeului Portile de Fier, cu sectii de istorie, arheologie, etnografie, stiintele naturii si un deosebit acvariu.

Principalele zone turistice ale judetului, in afara municipiului Drobeta Turnu Severin sunt:

Zona Portile de Fier I, cu defileul Dunarii, clisura cu Cazanele Mari si Mici, lacurile de acumulare, sistemul hidroenergetic si de navigatie, numeroase viaducte inaltate deasupra unor vai salbatice, municipiul Orsova, desfasurat sub forma de amfiteatru pe malul golfului Cerna, iar deasupra acestuia, Manastirea Sfanta Ana.

Ostrovul Simian - insula situata in aval de Drobeta Turnu Severin, unde a fost stramutata cetatea de pe fosta insula Ada-Kaleh, aflata acum sub apele lacului de acumulare.

Zona de nord a judetului, caracterizata prin frumusetea peisajului. Aici se gaseste orasul Baia de Arama unde se poate vizita Biserica Sfintii Voievozi, ridicata in stil bizantin si pictata in sec. al XVII-lea. La circa 4 km nord-vest de Baia de Arama se gaseste complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare si Mic, pestera Ponoare si platoul de lapiezuri de deasupra pesterii). Tot in aceasta zona se afla pestera Topolnita, cu o lungime explorata de 10.330 m, fiind a doua ca marime din tara.

Nu departe de orasul Baia de Arama se afla statiunea balneo-climaterica Bala cu ape termo-minerale. Apele minerale de la statiunea Bala sunt la fel de bune ca si cele de la Herculane, iar in unele privinte chiar mai bune si mai puternice decat acestea, dar din pacate rezervele de ape minerale sunt insuficient exploatate.

Zona Strehaia, situata la circa 40 km de Drobeta Turnu Severin, cu cetatea Manastirii Strehaia, construita in jurul anului 1500, padurea de tei, iar catre est, Manastirea Gura Motrului.

Un loc distinct in cadrul judetului il ocupa rezervatiile naturale. Dintre acestea amintim:

Rezervatia botanica Cracul Gaioara

Colilia Portilor de Fier vegeteaza pe Cracul Gaioarei, singurul loc din lume unde a fost intalnita. Pajisti cu colilia Portilor de Fier, bine conservate, au fost identificate pe versantul dunarean al Cracului Gaioara.

Rezervatia botanica Valea Oglanicului este situata in aval de Gura Vaii, in dreptul Insulei Ostrovul Banului, avand o flora si fauna bogata in elemente specifice Portilor de Fier.

Rezervatia botanica Cracul Crucii se gaseste in dreptul barajului, deasupra tunelului Mosul si se intinde pana pe platoul denumit de localnici "Crucea Sfantu Petru". Aici se intalnesc pajisti de o rara valoare peisagistica.

Rezervatia botanica Gura Vaii- Varciorova este considerata un El Dorado floristic, aceasta zona se evidentiaza prin bogatia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentand raritati pentru flora tarii noastre si sunt prezente in toate etajele de vegetatie.

Rezervatia botanica Fata Virului se afla la 4,5 km de Varciorova spre Gura Vaii, in fata Portilor de Fier, intre apa Slatinicului si Creasta Virului. Relieful variat, foarte framantat, micile cascade si cheile dau un pitoresc aparte acestei zone. Aici se afla pajisti cu mararul Portilor de Fier, specie caracteristica Defileului Portile de Fier.

Rezervatia botanica Dealul Dohomnei este situata intre Valea Bahnei si Valea Voditei. Aici sunt protejate padurile de "osieci", dar si padurile seculare in care predomina alunul turcesc si gorunul.

Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna, la 4 km de soseaua nationala. Este unul dintre cele mai vechi si interesante puncte fosilifere din tara, de mare valoare stiintifica. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil. ani.

Rezervatia complexa Cazanele Mari si Cazanele Mici este situata intre Valea Ogradena si paraul Ogasul Turcului, unde Dunarea strabate doua chei grandioase Cazanele Mari si Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova.

Aici, la baza abruptului , apar intinse arborete de fag, carpinita, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creste laleaua de Cazane, stanjenelul de stanca, clopoteii Cazanelor, sapunarita rosie.Vipera cu corn, vulturul de mare, lastunul de stanca, broasca testoasa de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale.

In Cazanele Dunarii predomina un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri si pesteri. Pesterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic pana in sec.XVIII.

Rezervatia paleontologica Svinita situata pe vaile Saraorschi, Tiganilor si Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din Carpati. Calcarele rosii de la Svinita contin cea mai bogata fauna de amoniti din tara. Amonitii, acesti melci uriasi, contemporani cu dinozaurii, puteau sa ajunga la un diametru de 2 m. In aceasta arie de interes stiintific international, amonitii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 mil. ani).

Podul natural de la Ponoare este o arcada naturala de circa 25 m lungime, 8 m latime si 14 m inaltime. Format prin prabusirea tavanului unei pesteri, este un fenomen unic in tara.

Pestera de la Pod cu o lungime de 633 m, este originea Podului natural de la Ponoare.

Pestera Zaton, situata in zona ponorului Zaton, are o lungime de 105 m.

Lacul Zaton este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstica din tara.

Campurile de lapiezuri reprezinta cel mai valoros element al acestui complex, cel mai remarcabil camp de lapiezuri din tara. Acesta ofera un peisaj inedit prin ariditatea sa si prin sculptarea adanca a calcarului sub un invelis impermeabil pe o suprafata foarte mare.

Padurea de liliac de la Ponoare se afla in apropierea comunei Ponoarele cu o suprafata de 20 ha, din care cca. 10 ha este rezervatie forestiera si a fost declarata monument al naturii. Pe langa liliac si mojdrean care sunt speciile principale, mai apar gorunul, cornul, carpinita, visinul turcesc etc.

In aceasta padure, in prima parte a lunii mai, are loc cea mai mare sarbatoare a judetului Mehedinti - Sarbatoarea liliacului.

Pestera Topolnita una dintre cele mai mari pesteri din tara, are o lungime a galeriilor de 25 km. Pestera Topolnita reprezinta un complex de galerii si culoare dispuse pe mai multe etaje ce se intretaie si se suprapun in spirale, puturi si sifoane. Numeroase lacuri, sclipind ca gheata la lumina lanternelor, intrerup pe alocuri cursul subteran al apei, sporind frumusetea pesterii. Pe intreg parcursul pesterii se intalnesc galerii ornate cu stalactite si coloane, cu stalagmite-lumanari, cu ghirlande, draperii, baldachine si valuri translucide din calcit imaculat. O astfel de galerie este Galeria Racovita foarte bogata in formatiuni de calcit, in care unele zone, ca Padurea de Lumanari sau Lacul de Clestar fiind de o rara frumusete.

Pestera lui Epuran cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe doua etaje, unul superior fosil si altul inferior, activ. Pestera este un complex de sali si galerii, cu numeroase ramificatii, cu blocuri de calcar prabusite. In Sala Ursilor se gasesc numeroase schelete de urs de pestera, fixate in decursul timpului pe planseu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasa zona a pesterii este Galeria Comorilor, justificata prin bogatia si varietatea concretiunilor. Pestera lui Epuran reprezinta, de fapt, partea cea mai nordica a Pesterii Topolnitei.

Oferta de servicii existenta in judetul Mehedinti este urmatoarea:

Hoteluri

Moteluri

Vile

5.2. Impactul turismului asupra mediului

Experienta turistica a demonstrat, de-a lungul timpului, ca indiferent de forma de turism practicata, in general rezulta o serie de impacturi resimtite atat de societate, cat si la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului intr-o anumita zona nu trebuie insa sa afecteze interesele socio-economice ale populatiei rezidente, nici ale mediului si, mai cu seama, a resurselor naturale care constituie atractia principala, alaturi de sit-urile istorice si culturale.

Turismul este un important consumator de spatiu si resurse naturale si antropice, un generator de schimbari la nivelul mediul inconjurator si al economiei, determinand mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului vazut ca si cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, intereseaza deoarece se urmareste ca expansiunea turismului sa pastreze echilibrul ecologic, sa evite suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare dezvoltarea durabila a turismului se manifesta, in special, in urmatoarele trei domenii importante:

domeniul economic - dezvoltarea societatii in conditii de gestiune adecvata a resurselor cu obtinerea de efecte economice, atat pe termen scurt, cat si pe termen  lung;

domeniul ecologic - evitarea degradarii mediului si dezvoltare adecvata, in conditiile respectarii diversitatii biologice;

domeniul socio-cultural - cresterea locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei in practicarea turismului, precum si dezvoltarea si protejarea valorilor culturale.

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie sa fie durabila sub aspect ecologic, viabila si rentabila sub aspect economic si echitabila din punct de vedere etic si social pentru comunitatea locala. Pentru aceasta este nevoie ca turismul sa integreze mediul natural, cultural si uman si sa respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinatii turistice.

Desi la prima vedere activitatile turistice sunt poate cel mai putin poluante, in timp ele pot avea efecte nedorite, in special atunci cand in dezvoltarea turismului in ariile protejate nu se tine cont de doua conditii fundamentale: respectarea capacitatii de incarcare ecologica si particularitatile fiecarei zone protejate. Evaluarea impactului negativ presupune cunoasterea principalelor aspecte negative ale dezvoltarii turismului.

Impactul negativ al turismului asupra mediului

Cunoasterea dezavantajelor posibile ale activitatilor turistice asupra ariilor protejate este deosebit de importanta, cu atat mai mult cu cat constientizarea lor trebuie sa conduca la actiuni de diminuare a acestor efecte negative care sa sprijine dezvoltarea durabila a oricarei forme de turism.

Impactul economic, socio-cultural si ecologic negativ al turismului poate fi contracarat cu ajutorul unor mijloace specifice, precum valorificarea echilibrata a tuturor resurselor naturale, sistem de depozitare si reciclare a deseurilor corespunzator normelor ecologice, interzicerea activitatilor de exploatare a lemnului si a braconajului neautorizate, reorganizarea  activitatilor turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport non - poluare,  etc.

5.3. Tendinte de dezvoltare a judetului/ regiunii. Obiectve masuri

Avand in vedre potentialul turistic al judetului Mehedinti, acesta reprezentat o destinatie turistica importanta atat pentru Romania cat si pentru Europa.

Oferta turistica a judetului Mehedinti nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul timpului devenind necompetitiva in raport cu exigentele cererii turistice si ale produselor turistice similare de pe piata internationala.

Structurile turistice de primire si indeosebi oferta de agrement sunt invechite,

necompetitive, serviciile turistice si programele turistice sunt realizate stereotip si de calitate modica iar raportul calitate-pret este neconcludent.

Pentru a fi competitivi pe piata turistica este necesara modernizarea, relansarea si dezvoltarea turismului si crearea unor produse turistice moderne si competitive pe piata turistica. Se impun, astfel, pe langa modernizarea structurilor turistice, a statiunilor turistice, si crearea de produse turistice noi, programe originale, atractive si inedite ce ar putea, printr-o activitate sustinuta de promovare pe piata nationala si internationala, sa directioneze importante fluxuri turistice spre judetului Mehedinti.

Alaturi de modernizarea si dezvoltarea unei oferte turistice diversificate si competitive sunt necesare si masuri de imbunatatire si dezvoltare a activitatii de marketing si promovare, de integrare in turismul national si mondial, de asigurare a cadrului legislativ si mediului financiar-fiscal stimulativ si stabil, corespunzatoare.

6. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

Poluari accidentale in judetului Mehedinti

6.1. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

Nu s-au semnalat cazuri de poluari accidentale cu impact major asupra mediului.

6.2. Poluari cu efect transfrontier

Datorita amplasarii judetului Mehedinti, la granita cu doua state, Serbia si Bulgaria si avand ca vecinatate imediata fluviul Dunarea, exista posibilitatea producerii de poluari cu efect transfrontier.

Pe parcursul anului trecut se pot evidentia doar doua situatii in care poluarile au detertminat efect transfrontalier:

Poluarea din data de 2.10.2007 pe fluviul Dunarea - zona localitatii Gruia - Romania, port Radujevac - Serbia.

S-a procedat la intrunirea expertilor Comisiei Hidrotehnice Romano-Sarbe, care a stabilit cu certitudine ca:

"Din obiectivul SEPARATOR API al Terminalului Combinatului Petrochimic de la PRAHOVO - Serbia, pentru epurarea apelor uleioase din locul de incarcare/descarcare, a fost scapata in fluviul Dunarea, o cantitate nedeterminata de apa si materii uleioase"

Pe teritoriul judetului Mehedinti, s-a actionat cu substante biodegradabile de tip Spillsorb, pentru minimalizarea daunelor.

Pata poluanta insa a tranzitat si alte judete in drum spre varsare si a afectat in mod firesc si partea bulgareasca a fluviului in aval de producerea fenomenului.

Datorita amplorii fenomenului, finalizarea legala a situatiei s-a facut la nivel de guverne (Ministrii ai Mediului) ai tarilor implicate

Poluarea din data de 16.11. 2007, ca urmare a unei explozii produse la Combinatul Petrochimic Pancevo - Serbia.

Acest incident a fost urmat de eliberarea in atmosfera de gaze toxice provenite din evaporarea si arderea benzenului si a derivatilor acestuia.

A.P.M. Mehedinti a trecut imediat la monitorizarea continua a calitatii aerului in zona judetului, la indicatorii :TSC,amoniac,Nox,NO2, cu raportare la ANPM ( inclusiv pe perioada noptii). Nu au fost semnalate depasiri.

In acelasi timp s-a raspuns promt la solicitarea ANPM si s-a procedat la

deplarea autolaboratorului unitatii in zona judetelor Caras-Severin si Timis pt.monitorizarea calitatii aerului.

Din fericire directia vantului a favorizat situatia astfel incat ,pe teritoriul Romaniei nu s-au semnalat modificari semnificative ale calitatii aerului iar poluarea transfrontiera s-a semnalat pe teritoriul Ungariei.

Concluzii

Din fericire, poluarile accidentale survenite in decursul anului 2007, nu au avut un impact major asupra mediului.

Incidenta ridicata a poluarilor pe fluviul Dunarea, se datoreaza indisciplinei in traficul fluvial. Vasele care tranziteaza zona, deverseaza de cele mai multe ori apele de santina in fluviu, pentru a evita platirea taxelor in punctele speciale de preluare ale acestora.

Avand in vedere gradul mare de dilutie al Dunarii aceste incidente raman fara urmari asupra, ichtioflorei si a ichtiofaunei din zona.

Aceste actiuni se petrec de regula in timpul noptii, dupa care vasul paraseste zona, astfel in cursul diminetii sunt semnalate poluarile care raman fara "agent poluator" si fara "sanctiuni".