Mediul urban - judetul arges

MEDIUL URBAN - JUDETUL ARGES

1. Asezarile urbane

Fig.1.

1.1 Amenajare teritoriala

Pe teritoriul judetului Arges se afla 7 localitati urbane, respectiv trei municipii si patru orase. Sintetic, situatia amenajarii teritoriale a acestora se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel 1.1

1.2. Spatii verzi si zone de agrement

Fig.2

Pe teritoriul amenajarilor urbane din judetul Arges sunt inventariate spatiile verzi si zonele de agrement existente la nivelul anului 2007.

Sintetic situatia se prezinta astfel:

Situatia spatiilor verzi la nivelul judetului Arges in anul 2007

Tabel 1.2

Trebuie precizat faptul ca in Planul local de Actiune pentru Mediu finalizat in primavara anului 2007, au fost prevazute actiuni legate de inventarierea si reabilitarea spatiilor verzi. Acestea sunt deficitare in raport cu numarul de locuitori (25-30 m²/locuitor) si in raport cu natura constructiilor (in medie 10% din suprafata construita).

1.2.1.Parcuri

Situatia parcurilor din judetul Arges, se prezinta astfel: -Suprafata totala reprezinta 66,84 ha; din care:

Pitesti

Suprafata totala este de 34,8 ha. distribuita dupa cum urmeaza :

Parcul Tineretului :1 ha;

Razboieni : 1,5 ha;

Valea cu Tei : 1,7 ha;

Scuar Balcescu : 0,1 ha

Arges Strand :14 ha;

Prundu : 3ha;

Central : 2 ha;

Gradina Publica -0,5 ha;

Fortuna :1,0 ha;

Trivale : 6,0 ha;

Expo-Parc :1,5 ha;

Parc Lumina' : 2,5 ha

Campulung

Suprafata totala: 13,64 ha

Mioveni

Suprafata Parcul Tineretului: 0,45 ha

S-au dotat cu instalatii respectand normele ISCIR un numar de 4 parcuri pentru copii;

Topoloveni

Suprafata totala : 2ha

Curtea de Arges

Suprafata totala; 12,95 ha din care:

Parcul Fantana lui Manole si Parcul San Nicoara: 7,05 ha

Parc Manastire: 5,2 ha;

Parc Biserica Domneasca: 0,7 ha.

Costesti

Suprafata parc "Central" -1 ha;

Stefanesti

Suprafata parcuri -2 ha (parcul central din cartier blocuri, parc Bratianu-Stefanestii Noi, parc sediu Primarie)

11.1.2.2.      Scuaruri

Suprafata totala: 472 600 mp

2.Obiective si masuri privind situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

1. PITESTI        

• Amplasarea de jardiniere in cartiere si in zona institutiilor publice;
• Includerea zonei Zavoi in suprafata totala de spatiu verde a municipiului Pitesti;
• Plantari de arbori in zona Zavoi - "punct Matrite";
• Aliniament de arbori la Cimitirul Prundu;
• Amenajarea spatiilor verzi din cartiere;
• Imbunatatirea si diversificarea sortimentelor de plante dendrologice necesare intretinerii si extinderii spatiilor verzi;
• Dotari cu utilaje moderne si performante care sa asigure calitatea si operativitatea lucrarilor de intretinere a spatiilor verzi.

2. Campulung

• Derularea proiectului "Amenajarea peisagistica a Parcului Stefanescu" care include o suprafata de 12 200 mp;
• Extinderea suprafetelor de spatiu verde la 86 ha, reprezentand 5.2% din suprafata intravilan si 22.5 mp/locuitor din care 47 ha paduri;
• Conservarea spatiilor existente, indepartarea arborilor batrani care prezinta pericol de prabusire;
• Impadurirea versantului Grui;
• Reimpadurirea zonelor in care s-au facut taieri;
• Plantari de arbori in cartierele Grui, Centru, Visoi si pe terenurile cu pericol de alunecare.

3. Curtea de Arges

• Amenajare zona lac Curtea de Arges - amenajare spatii verzi si plantari de arbori;
• Plantari de arbori si gazon in vecinatatea albiei vechi a raului Arges - str. Vlad Tepes;

4.Topoloveni

• Plantari de arbori in zona Liceului - rau Carcinov;
• Perdea de protectie in zona platformelor de gunoi;
• Amenajare spatii verzi in zona Catedralei si Casei de Cultura;
• Amenajare spatii verzi-zona blocurilor de locuit;
• Amplasare si amenajare jardiniere in zona Casei de Cultura, spatiilor comerciale si institutiilor publice;
• Aliniament arbori strada Calea Bucuresti;
• Amenajare perdea protectie la statia de epurare;
• Amenajare zona centrala;
• Aliniament arbori-perdea protectie-extindere zona industriala.

5. Mioveni

• Intretinerea si amenajarea spatiilor verzi existente;
• Amenajarea unor parcuri de joaca si in cartierele Racovita, Colib, Clucereasa, Faget.

6. Costesti

• Amenajarea zonelor verzi din jurul helesteelor;
• Amenajare aliniament stradal;
• Amenajare spatii verzi in cartiere.

7. Stefanesti   

• Reamenajarea si extinderea zonelor vezi din cartierul Blocuri;
• Executare rigole stradale cu flori ornamentale;
• Plantare arbusti ornamentali;
• Executare trotuare;
• Montare cosuri pentru gunoi.

3.Poluarea sonora

In conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE transpusa prin HG 321/2005 completata si modificata de HG 674/2007 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental Agentia pentru Protectia Mediului Arges ca membru in Comisia Regionala Sud Muntenia a participat la analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de 6 milioane de treceri de vehicule pe an, in judetul Arges fiind cuprins un tronson de pe autostrada Bucuresti -Pitesti.

In vederea intaririi capacitatii institutionale pentru implementarea si transpunerea directivelor de zgomot - proiect Phare no.2004/016-772.03.03/02.02 reprezentat al Agentiei pentru Protectia Mediului Arges a participat la sesiunea de instruire organizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului privind actiunile de masuratori de zgomot, colectare de date de intrare, construire model acustic in softul de calcul al zgomotului si intocmire harti de zgomot.

Agentia pentru Protectia Mediului Arges nu a efectuat monitorizarea nivelului de zgomot si vibratii. S-au efectuat determinari ale nivelului de zgomot la solicitarea agentilor economici si la sesizari.

Astfel in anul 2007 au fost facute 87 determinari,dintre aceste un numar de 62 au fost urmare a sesizarilor primite iar restul de 25 au fost analize efectuate la terti conform ordinului 1444/2003 modificat prin ordinul 584/2004.

Nu s-au efectuat determinari ale nivelului vibratiilor datorita lipsei dotarii cu aparatura necesarǎ.

Masuratori de zgomot in anul 2007

4.Mediul si sanatatea

4.1. Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate

Ca si poluarea apei, solului sau poluarea sonora, poluarea aerului are consecinte mai mult sau mai putin grave asupra sanatatii tuturor vietuitoarelor si implicit si asupra sanatatii omului.

Ozonul se gaseste in concentratii mari, toxice, si in atmosfera industriala, in vecinatatea proceselor de sudura, de descarcare a arcurilor electrice, care ridica temperatura la peste 1000 grade C. Concentratiile nocive de ozon apar si in atmosfera marilor orase, datorita existentei in aer a hidrocarburilor, radicalilor organici si oxizilor de azot, proveniti din esapamentele autovehiculelor, supuse la iradierea cu ultraviolete solare.

Actiunea biologica a ozonului, aproape neegalata la un alt poluant, consta din:

- alterarea concentratiei celulare a ARN si AND;

- scaderea activitatii unor enzime;

- tulburari ale dezvoltarii tesuturilor adulte si ale celor in formare;

-modificarea capacitatii de raspuns al organismului la alte substante toxice;

-producere de aberatii cromozomiale;

-iritatia mucoaselor respiratorii, conjunctivale etc. si cresterea frecventei bolilor respiratorii;

-modificari functionale ale aparatului respirator, circulator ca si ale metabolismului, cu cresterea frecventei bolilor degenerative ale acestor organe, favorizarea cancerului cu diferite localizari

-implicarea functiilor hormonale ale hipofizei, tiroidei si capsulei suprarenale.

Azotul in special oxizii de azot sunt poluanti atmosferici importanti. Apar in procesele de combustie, la temperaturi inalte, indeosebi in motoarele cu combustie interna, cuptoare electrice etc., precum si in procesele chimice industriale.

Efectele nocive determinate de oxizii de azot se exercita asupra cailor respiratorii profunde; in expunerile acute la doze mari se produce edem pulmonar acut, methemoglobinemie si fenomene de vasodilatatie, pana la asfixie, convulsii si exitus; in expunerile cronice, la doze mici, care se pot intanli si in mediul industrial ca si in afara uzinelor, tulburarile sunt mai putin specifice.

Actiunile specifice ale oxizilor de azot sunt insa cele legate de patologia alveolara si a bronhiolelor, in care intervine efectul de favorizare a infectiilor, eliberarea de histamine, impiedicarea formarii de anticorpi.

Amoniacul este un gaz iritant larg raspandit, generat atat de industrie cat si de descompunerile de reziduuri organice, care poate provoca accidente acute pana la oprirea respiratiei si efecte cornice care intereseaza caile respiratorii, conjunctivele etc.

Dioxidul de carbon poate constitui si un agent toxic la concentratia de peste 2-3%, cu efecte grave si chiar mortale la peste 10-20%.imprejurarile in care se ating aceste concentratii sunt de obicei nu combustiile, ci fermentatiile, emanatiile, cu acumularea gazului in spatiile inchise, tuneluri, mine, excavatii parasite, canale etc.patrunzand in aceste locuri, copiii si chiar adultii neavertizati sunt expusi la sfixie, oprirea respiratiei si chiar exitus.

Monoxidul de carbon este gazul rezultat din combustii incomplete, care insumeaza cel mai mare volum pe ansamblul globului dintre gazele toxice si care, local, inregistreaza frecvent concentratii toxice acute, iar in orase si locuinte, concentratii cu efecte cornice. Concentratii nocive mai sunt inhalate si de catre fumatori precum si de catre persoanele care convietuiesc cu acestea (fumatorii pasiv).In industrie este produs in metalurgie, mine si in camerele de ardere. In localitati si locuinte rezulta in special din combustii casnice(sobe, aragaz etc.) si indeosebi din esapamentele autovehiculelor cu combustie interna(1-8%).

Patrunderea gazului in organism se face insidios, fara avertizare, iar absorbtia este integrala si rapida. Blocarea pigmentului sanguine impiedica oxigenarea tesuturilor si determina hipoxie, cu o serie de consecinte clinice si functionale resimtite la nivelul SNC, organelor de simt, musculaturii voluntare si stomacului. Semne de relative hipoxie si tulburari toxice apar in anumite conditii: anemie relative, presiune atmosferica scazuta, efort, deficienta cardio-respiratorie. Concentratiile mari produc in creier modificari anatomice (dilatarea ventriculilor) si histologice (alterari ale nevralgiilor), iar in sistemul nervos autonom cardiac, tulburari de ritm, de conducere cardiaca nervoasa, modificari morfologice sanguine. La concentratii duble apar tulburari functionale si histologice cerebrale si cardiace, modificari degenerative, raspunsuri alterate la stimuli. La concentratii superioare apar alterari cerebrale si cardiace ce duc uneori la exitus.. La om, chiar la concentratii cum sunt cele datorate inhalarii partiale a fumului dintr-o tigare, se produc tulburari vizuale, iar la un numar mai mare de tigari, tulburari ale vederii similare celor de la altitudinea de 2500 m.

S-a descris sindromul intoxicatiei cornice cu CO, care consta din simptome cerebrale (cefalee, ameteala, insomnie, iritabilitate), vegetative ( transpiratie, poliurie, sete), digestive ( diaree, inapetenta), cardiorespiratorii (dipnee de effort, dificultati de respiratie), metabolice si horminale (scaderea libidoului). Exista de asemenea un risc crescut pentru fat in perioada intrauterine.

Hidrocarburile alifatice si olefinice; poluarea cu aceste substante se datoreaza industriei petroliere si utilizarii produsilor rezultati din industria chimica organica (petrochimie, cauciuc,mase plastice, pesticide).

Hidrocarburile patrund in organism pe cale respiratori (cele volatile).

Majoritatea au un miros puternic, neplacut, care afecteaza si sistemul nervos, digestia etc.

La inhalarea repetata de cantitati mari, se constata tulburari ale sistemului nervos,pana la convulsii, iar la concentratii mai mici se produce oboseala, cefalee, tulburari hepatice, greata, inapetenta. Pe piele apar iritatii, dermatite, foliculite precum si sensibilizari.

Hidrocarburile aromatice policiclice; caracteristicile de volatilitate, miros si toxicitate sunt mai accentuate la hidrocarburile policiclce (benzen, toluen, xilen). Intoxicatia acuta accidentala este posibila si consta din manifestari neurologice (cefalee, ameteli, euforie, senzatie de ebrietate, narcoza), tulburari respiratorii, tulburari circulatori i(hiperemie sau paloare, palpitatii, aritmii).

Actiunea toxica a acestor subsatnte este mult mai complexa, implicand metabolismul cellular si inmultirea celulara. In intoxicatiile cornice, poate fi afectata hematopoieza, cu modificari patologice ale seriei albe, rosii si trombocitare. Apar efecte toxice asupra sistemului nervos, ficatului, rinichilor, sangelui, enzimelor oxido reducatoare.

Alcooli, fenolii, eterii, esterii; caracterele de volatilitate ale acestor compusi precum si nivelul odorant caracteristic fiecaruia au influente asupra SNC si a unor functii celulare. Unii dintre acesti compusi au actiune iritanta (fenolii, esterii), iar la doze mari, chiar necrotica.

Aldehide si cetone; sunt larg raspandite ca poluanti ai aerului.

Efectele acute ale acestor compusi se manifesta sub forma de iritatii ale mucoaselor respiratorii, conjunctivelor etc., pana la sufocare si arsuri.

Efectele cornice se intalnesc frecvent datorita poluarii urbane, industriale si casnice, afectand caile respiratorii, sistemul nervos, mucoasele, tubul digestive fiind urmate de scaderea rezistentei, oboseala, infectii respiratorii, tulburari metabolice.

Calciul; ca poluant al aerului rezulta din cariere de calcar, cuptoare si mai ales din fabricile de ciment si din alte materiale de constructie.Poate produce iritatii ale mucoaselor respiratorii si afectiuni pulmonare, datorita insusirilor sale caustice.

Dioxidul de sulf; avand o solubilitate ridicata afecteaza caile respiratorii superioare, dar in concentratii mari si absorbit pe particule poate patrunde si mai profound in caile respiratorii, pana la alveole. Pragul olfactiv este de 1,6 mg/mc, cand afecteaza SNC prin intermediul hipotalamusului; la 5-6mg este perceput de oricine, iar la concentratii mai mari irita si devine greu de suportat. Efectele sale nocive determina cresterea frecventei unor boli: rinite, faringite, amigdalite, otite, sinuzite, bronsite, pneumonii, bronhopneumonii, astm, emfizem.

Hidrogenul sulfurat; este gazul cu puternic caracter odorant, cu prag olfactiv de actiune subconstienta asupra sistemului nervos central. Populatia expusa este formata fie din muncitorii din industria petroliera, pielariei, chimico-farmaceutica, viscozei, colorantilor, cauciucului, ebonitei; fie populatia generala care vine in contact cu reziduuri solide si lichide in descompunere anaeroba sau cu poluanti evacuate din industrie. Sistemul nervos, aparatul respirator si sangele sunt elementele afectate de intoxicatie iar manifestarile clinice constau din cefalee, obnubilare, greata, varsaturi, iritatie a mucoaselor(respiratori si conjunctivala), tuse, constrictie toracica, pierderea cunostintei, convulsii, exitus.

Se mai mentioneaza printre altele paloare, tulburari renale, edem pulmonar. In functie de concentratie manifestarile sunt mai intarziate sau mai rapide, uneori producandu-se moartea aproape instantanee prin asfixiere datorita bocarii functiilor respiratorii ale sistemului nervos.

Fluorul; poluarea mediului cu fluor are loc in principal prin atmosfera. Aceasta produce aparitia fenomenelor de intoxicare cronica, cunoacuta sub numele de fluoroza, care se localizeaza la inceput in dinti (fluoroza dentara), cu modificarea aspectului danturii, de la culoarea alba pana la culoarea brun-negricioasa, aparitie de cavitati, friabilitate mare culminand cu pierderea danturii. Clinic, apar dureri articulare reumatice, redoare vertebrala, deformari, fracture, paraplegii. Histopatologic se poate produce osteoporoza. De asemenea pot fi afectati, rinichii, tiroida, cordul, ficatul, aparatul respirator.

Plumbul; poluarea aerului cu plumb din esapamentele autovehiculelor se datoreaza adaugarii de tetraetil de plumb in benzina (in general 3-4g/l), ca mijloc de imbunatatire a combustiei si prevenire a detonatiilor. Intoxicatiile cu plumb afecteaza numeroase organe, dar in primul rand sangele, rinichii, sistemul nervos, ficatul, mad uva osoasa.

Sistemul nervos este lezat de plumbul din aer mai ales la nivel cerebelar si al capilarelor cerebrale. Encefalopatia saturnine este un sindrom grav in intoxicatia cu plumb, frecvent intalnita la copii. Clinic s-au constatat neuropatii la cei expusi cronic la concentratii severe de plumb, iar diminuarea conductibilitatii nervoase a fost observata si la expuneri moderate. Leziunile nervoase sunt favorizate de anemie si de tulburari vasculare induse poate tot de plumb. In plus, se mai constata si tulburari musculare care participa la acest fenomen. S-au mai semnalat tulburari de conductibilitate nervoasa intracardiaca associate de regula cu manifesaari de miocardita.

Cadmiul; poluarea mediului cu cadmiu se datoreaza metalurgiei neferoase si mai ales productiei si utilizarii cadmiului in procese ca metalizari, fabricatia de coloranti, acumulatori, aliaje.

Intoxicatia acuta cu cadmiu se manifesta sub forma febrei topitorilor, cu evolutie in general benigna (vindecare in cateva zile). Simptomatologia consta in traheita, bronsita, cefalee, vertij,, greata sete, uscarea gatului, evoluand rareori spre bronhopneumonie si edem pulmonar acut

Intoxicatia cronica se iinregistreaza atat in mediul industrial cat si la populatie in general. Inspirarea unor doze mici de cadmiu duce la aparitia afectiunilor cardiovasculare, respiratorii si a unor boli degenerative. Se constata iritatia cailor respiratorii superioare, anosmie, atrofia si ulceratia mucoasei nazale, modificari in structura dintilor, tulburari digestive, pana la ulcere peptice.

Leziunile pulmonare au fost descrise sub forma de emfizem pulmonar. Apar de asemenea leziuni renale.

Aparatul cardiovascular este afectat de intoxicatia cu cadmiu, producandu-se aterom.

Manganul; poluarea mediului cu mangan are loc prin combustia carbunelui si din gazele de esapament ale autovehiculelor.

Intoxicatia cronica cu mangan se manifesta sub forma de sindrom neurologic denumit ''parkinsonism manganos'' in cadrul caruia apar 3 faze:

-o faza caracterizata de astenie si anorexie

-o faza intermediara caracterizata de somnolenta si oboseala

-o faza neurological cu tulburari de echilibru si de coordonare a miscarilor.

Nicotina; este un alkaloid toxic, prezent in tutun. Exercita efecte variabile in functie de doza, repetare, durata de expunere. In doza mare are actiune ganglioplegica constand din inhibitia pana la paralizie a functiei ganglionilor simpatico si parasimpatici. Prin acest mecanism este afectat sistemul nervos central, glandele endocrine, in special cele suprarenale, sistemul circulato r(vasoconstrictie periferica si cresterea tensiunii arteriale), tractul gastro-intestinal (tulburarea motilitatii), glandele exocrine ( modificarea secretiei salivare, bronsice, mamare). In timp, mai pot aparea bronsita cronica, emfizemul pulmonary, cancerul bronhopulmonar,angina pectorala, infarctul, endarterita, cardiopatia ischemica de origine tabagica. Rolul negative al fumatului apare si in cazul tulburarilor de sarcina, cresterii frecventei avorturilor, distrofiilor si disgeneziilor.

4.2. Efectele poluarii apei asupra starii de sanatate

Poluarea apei are consecinte mai mult sau mai putin grave asupra sanatatii tuturor vietuitoarelor si implicit si asupra sanatatii omului.

Acizii organici; acizii acetic, carbonic, butiric, etanoic, propanoic etc. sunt agenti iritanti atat direct cat si prin compusii lor, dintre care cei mai toxici sunt compusii cian(-CN).

Actiunea toxica a acestora consta in blocarea unor enzime, avand ca urmare grave manifestari clinice, pana la coma, paralizia respiratiei si deces. Intoxicatia se poate produce si prin poluarea apei cu ape uzate industriale. Dintre compusii inruditi, cianatii si cianamida, folositi in agricultura, au efecte toxice deosebite fata de cele ale cianurilor.

Nitrilii folositi in industria fibrelor sintetice au de asemenea o actiune toxica proprie, caracterizata prin iritatii ale tegumentelor ai mucoaselor, precum si prin afectarea ficatului si rinichilor.

Calciul; concentratia de calciu in apa este de ordin a zeci pana la sute de mg/l si impreuna cu Mg confera duritatea apei; apa cu duritate redusa (apa moale) pare sa favorizeze aparitia bolilor cornice ale aparatului cardiovascular. La batrani poate sa apara calcificarea tesuturilor.

Cobaltul; fenomenele toxice se manifesta prin tulburari neurologice (neliniste, ameteala, hipoacuzie de perceptie, iincoordonare motorize), metabolice (inapetenta pentru hrana si apa, diaree, varsaturi) si circulatorii (cresterea tensiunii arteriale, palpitatii, dureri precordiale).

Cuprul; poluarea apei cu cupru conduce la gastroenterite de diferite gravitati, in functie de toleranta si de cantitate, pana la manifestari severe care se confunda cu toxinfectiile microbiene.

Plumbul; poluarea apei cu plumb se realizeaza din evacuarile industriale precum si din apele reziduale.

Rinichii sunt afectati frecvent de plumb la copil si mai rar la adult. Este voba de o actiune toxica asupra tubilor renali. La adult pot aparea nefropatii. Poate de asemenea sa apara un sindrom gutos prin interferenta plumbului in secretia de urati si depunerea acestora in articulatii, sindrom care se asociaza intotdeauna cu tulburarea functiei renale.

Alte efecte ale expunerii la plumb sunt observate asupra tiroidei, hipofizei, suprarenalei, gonadelor. Se mai consemneaza de asemenea oboseala, tulburari si dureri abdominale, constipatie sau diaree, greata, insomnie, dereglarea reflexelor conditionate.

In afara de manifestarile clasice, intoxicatia cronica cu plumb a mai fost incriminate in cresterea frecventei bolilor cardiace, arteriosclerotice si hipertensive, agravarea cirozei hepatice, scaderea fertilitatii, maladia Bright.

Ca efecte negative asupra activitatii comportamentale, apar usoare alterari senzoriale precum si diminuari ale functiei SNC: iritabilitate, oboseala, constipatie, cefalee, insomnie, crampe abdominale, alterari de comportament, agresivitate.

Mercurul; actiunea toxica acuta a mercurului elementar duce la tulburari pulmonare, renale, gastrointestinale, neurologice. Intoxicatia cronica se manifesta prin tremuraturi, tulburari psihice, proteinurie, anemie, alergii etc.

La nivel cerebral s-au constatat leziuni, indeosebi in circumvolutia prefrontala si aria striata. Leziunile constau in disparitia de neuroni, proliferare gliala, demielinizare, edem perivascular si hidrocefalie. Efectul toxic a fost mai puternic la copii. S-a mai observat si intarziere mentala, tulburari motorii etc.

Arsenul; efectul toxic poate determina degenerescenta lipoida, epuizare glicogenica, disproteinemie si in final leziuni tisulare. La nivelul pielii si anexelor apar keratoze, eriteme, pigmentari, eczema, pana la modificari cu aspect si structura tumorala.

Seleniul-intoxicatia cronica cu seleniu se manifesta prin eruptii cutanate, artrita cronica, afectiuni ale mainilor si unghiilor, tulburari gastrointestinale si afectiuni dentare.

Manganul; poluarea apei cu mangan duce la aparitia cirozei hepatice, degenerarea neuronilor din corpul striat, cortexul cerebral frontal si parietal. Apar de asemenea afectiuni hepatice, leziuni vasculare si neuronale, proliferari ale nevrogliilor si astrocitelor.

Pesticidele; intoxicatiile cu substante din grupul pesticidelor organofosforice se produc asupra fibrelor nervoase post ganglionare si se manifesta prin fenomenele intoxicatiei muscarinice concretizate prin mioza, tulburari de acomodare, sialoree, colici abdominale, varsaturi, diaree, laringospasm, sau prin excitarea fibrelor nervoase preganglionare care produce fenomene musculare tip nicotinic, traduse prin fibrilatii musculare locale, contractii tetanice ale muschilor scheletici sau paralizia muschilor respiratori. La aceasta se adauga actiunea directa asupra SNC.

Intoxicatia cu substante din grupa derivatilor dinitrofenolici consta in cresterea consumul de oxigen, a temperaturii corpului si a ritmului cardiac. Fenolii izolati au actiune directa asupra scoartei si centrilor subcorticali si adesea produc leziuni renale.

Intoxicatiile cu substante din grupa derivatilor mercuriali conduc la manifestari nervoase, la care se adauga leziuni ale tubului digestive, ficatului, rinichilor, glandelor endocrine. Apar de asemenea actiunea embriotoxica precum si cresterea sensibilitatii aparatului cardiovascular, manifestata prin efecte spastice asupra coronarelor.

Nitratii; apar in apa datorita unor asa-numite surse organizate, adica din centrele populate, apele reziduale industriale bogate in subsatnte organice, coloranti, ape reziduale provenite din industria ingrasamintelor chimice. Mai apar si datorita spalarii cu ajutorul apelor meteorice a solurilor tratate cu ingrasaminte chimice continand nitrati.

Simptomele intoxicatiei se caracterizeaza in primul rand prin aparitia unei cianoze. Aceaste cianoze intense intereseaza orificiul bucal, nasul, limba, mucoasa jugala, cuprinzand apoi intreg tegumentul. In general, in perioada de debut starea generala este buna; in cazurile mai grave, starea generala se altereaza rapid, fiind insotita de dispnee marcata, tahicardie, cefalee, vertij, agitatie.

4.3. Efectele slabei gestionari a deseurilor asupra starii de sanatate a populatiei

In localitatile urbane de pe teritoriul judetului Arges colectarea si depozitarea deseurilor menajere se face prin agenti economici specializati. Rampele de depozitare a deseurilor menajere sunt amplasate in general in extravilanul localitatii. Influenta managementului corespunzator/ necorespunzator al deseurilor contribuie in mod esential la starea de disconfort a populatiei si implicit la starea de sanatate a acesteia. Avand in vedere vectorii de transmisie ai impactului gestionarii deseurilor asupra populatiei, respectiv aer, apa si sol, influenta modului si frecventei de colectare a deseurilor menajere precum si transportul acestora la locul de depozitare si modul in care este respectata tehnologia de depozitare se resimte prin calitatea aerului, a apei si a solului in localitatile urbane.

Contributia gestionarii defectuoase a deseurilor desi necuantificabila este esentiala in cadrul localitatilor urbane in care densitatea medie a populatiei pe metrul patrat este mare. Efectele asupra starii de sanatate a populatiei se cumuleaza cu efectele induse de sursele de poluare a aerului, apei si solului, efecte prezentate anterior.

4.4. Efectele poluarii sonore asupra starii de sanatate

In aglomeratiile umane in general si indeosebi in colectivitatile evoluate-orase contemporane-caracterizate prin folosirea larga a mijloacelor mecanice de transport, de munca si de informare, zgomotul si vibratiile fac parte din ambianta comuna, fiind intim legate de om, influentandu-l intr-o masura din ce in ce mai mare datorita prezentei si nivelului lor in crestere continua.

Avand in vedere influenta negativa a zgomotului asupra urechii si sistemului nervos central si in mod secundar asupra altor functii fiziologice, zgomotul este un agent fizic negativ care tulbura confortul si capacitatea de munca, iar in cazuri extreme, de mare intensitate si durata, chiar un factor etiologic in patologia umana..

Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea, care se masoara in decibeli sau foni si frecventa, exprimata in hertzi. Ele constituie insusiri care confera zgomotului potente nocive, indiferent de preferinte si de starea psihica a individului.

Aprecierea generala a tariei si repetarii zgomotelor in timp si spatiu a determinat urmatoarea ordine descrescand ca importanta, a surselor de zgomot:

-circulatia rutiera (transportul);

-productia (industria, mestesugurile);

-constructiile si montajele;

-comertul;

-jocurile si sporturile.

O serie de cercetatori apreciaza ca efectele nocive ale zgomotului afecteaza o mare parte a populatiei contemporane, indeosebi a celei urbane, aceaste noxe fiind situate printre cele mai importante pentru epoca actuala.

Actiunea nociva a zgomotului se exercita in primul rand asupra organului specializat urechea si apoi prin intermediul sistemului nervos central, asupra viscerelor, vaselor s i glandelor endocrine.

Actiunea asupra urechii este acuta si cronica.

Efectul acut: traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic, poate produce ruptura timpanului (impuscaturi, explozii), care in lipsa infectiei se poate repara spontan. In caz de infectare insa, pot aparea complicatii si decompensare functionala permanenta.

Un traumatism sonor mai putin puternic poate provoca, in afara rupturii timpanului si alte leziuni vasculare si celulare in interiorul organului Corti, traduse prin durere, ameteala, asurzire temporara reversibila.

Efectele acute ale zgomotelor puternice se mai manifesta prin tulburari functionale si reflexe de aparare, care determina reducerea pragului de audibilitate de la catva decibeli pana la circa 50 decibeli fata de normal. Ele sunt produse de contractii durabile ale muschilor ciocanului si scaritei, care exercita o protectie secundara fata de repetarea zgomotului. Revenirea poate avea loc dupa o zi pana la un interval maxim de aproximativ 10 zile. La zgomote mai putin intense, dar continue, fenomenul se instaleaza cu oarecare intarziere, aratand necesitatea repausului auditiv pentru recuperarea functiei auditive.

Efectul cronic: prin repetarea actiunii zgomotului, modificarile celulare se organizeaza, au loc distrugeri izolate ale celulelor periferice de la baza tubului cohlear, mai frecvente si mai bine cunoscute in mediul profesional.

Leziunile sunt selective, afectand intai zona celulelor din organul Corti, specifice zgomotului de 4096 Hz, ceea ce se deceleaza cu relativa usurinta pe audiograma.

Efectele secundare: cele mai numeroase efecte ale zgomotului se inregistreaza din partea sistemului nervos. S-au constatat modificari EEG care se produc atat in stare de veghe cat si in stare de somn. Acestea constau in semne de desincronizari difuze, asemanatoare cu cele produse de psihonevroze. Apare o stare de excitatie, de crestere a alertei, dar cu scaderea functiilor corticale elementare: atentie, concentrare, precizia actiunii etc. Starea de oboseala survine dupa un interval mai scurt decat cel normal.

Tulburarea somnului se traduce atat prin impiedicarea partiala sau totala a somnului, cat si prin modificarea caracterului sau normal, cu reducerea perioadelor de somn paradoxal, aparitia de vise neplacute si in final cu stare de oboseala in locul celei de odihna. Zgomotul diminueaza si starea functionala normala a altor organe de simt. Astfel, vederea este influentata negative la intensitati de peste 75 decibeli, prin intensificarea efectelor de licarire, reducerea campului vizual si a acuitatii la anumite culori.

Sistemul endocrine poate prezenta o serie de modificari functionale, incadrate in sindromul general de adaptare. Reactia sistemului endocrin este interpretata ca un sistem de aparare, in compensatie la dereglarile functiei sistemului nervos central. Tiroida reactioneaza la zgomot prin hiperactivitatea epiteliului glandular, iar in caz de zgomot foarte intens si prelungit, prin inhibitie totala. Hipofiza reactioneaza ciclic, prin regresia initiala a activitatii, urmata de intensificarea secundara a activitatii celulelor acidofile. In privinta glandelor genitale,s-a constatat reducerea fertilitatii.

Zgomotul afecteaza si alte organe, ca aparatul cardiovascular si tubul digestiv. Experimental s-a constatat ca zgomotul puternic, discontinuu si variabil determina leziuni vasculare, tromboze, hemoragii capilare. Apare de asemenea si spasmul vascular produs de zgomotul de 90 decibeli.

Efectul angiospastic asupra retinei se exercita in cazul diferitelor tipuri de vase oculare:artere, vene, capilare.

Clinic si functional, zgomotul provoaca la om perturbarea ritmului cardiac si cresterea rezistentei vasculare periferice. Hipertensiunea arteriala neurogena a fost pusa uneori in legatura cu expunerea la zgomot in locuinta sau in intreprinderi industriale.

Influenta zgomotului asupra tubului digestiv se manifesta sub forma de contractii ale esofagului, stomacului si intestinului. Alteori se constata aparitia de indigestii, mai ales prin hiperaciditate.

Zgomotul provoaca miscari mai active ale fetusului in uter, constatate dupa lunile 5-6 de sarcina, putand duce dupa unele pareri chiar la avort.

Vibratiile insotesc de regula zgomotele, accentuand efectele acestora prin afectarea sistemului nervos vegetativ, organelor locomotorii etc., sub forma de tulburari vasculare, trofice, degenerative si necrotice.

Ultrasunetele exercita efecte distructive asupra organului auditiv, sistemului nervos, pielii, sangelui etc. si constau in hiperemie, edem, hemoragii, degenerescenta, scleroza etc.

4.5. Obiective si masuri privind poluarea sonora

In vederea intaririi capacitatii institutionale pentru implementarea si transpunerea directivelor de zgomot - proiect Phare no.2004/016-772.03.03/02.02 reprezentat al Agentiei pentru Protectia Mediului Arges a participat la sesiunea de instruire organizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului privind actiunile de masuratori de zgomot, colectare de date de intrare, construire model acustic in softul de calcul al zgomotului si intocmire harti de zgomot.

Obiectivul general este reducerea nivelului de zgomot sub limita admisibila de reglementarile in vigoare, la un nivel acceptat pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.

Masurile initiate in acest sens, fara a fii insa fundamentate inca stiintific, au vizat:

fluidizarea traficului auto curent

restrictii de circulatie in anumite zone

devierea traficului greu spre zone mai putin aglomerate

evitarea amplasarii unor activitati potential poluatoare fonic la parterul unor blocuri de locuinte

respectarea linistei si ordinei publice.

4.6. Animale abandonate si influenta lor asupra starii de sanatate a populatiei

Reprezinta inca o componenta a vietii urbane la nivelul Romaniei si implicit a judetului Arges. Este strans legata de nepasarea omului dar in multe situati ignoranta are rolul sau.

Legea nr. 205/2004 reglementeaza situatia animalelor in afara de cainii de pe strazi. Intrarea in Uniunea Europeana a dus la semnarea in 2003 la Strassbourg a Conventiei pentru protectia animalelor de companie.

Prin Legea nr. 227/2002 se incearca si reglementarea situatiei cainilor fara stapan, dar realitatea oraselor demonstreaza ca situatia e departe de a fi rezolvata.

Totusi, din statisticile Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nu reiese inregistrarea unor incidente care sa fi cauzat probleme de sanatate publica.

Rolul animalelor abandonate fie ca vectori fie ca vehiculatori mecanici ai unor clase de paraziti este destul de mare. Cele mai frecvente boli parazitare sunt determinate de helminti. De asemenea, omul poate fi infestat de organisme mai mari din clasa insectelor si acarienilor sau de forme vii mai mici din clasa protozoarelor.

Helmintii: omul este gazda intermediara (obligatoriu sau accidentala, tranzitorie) pentru circa 175 specii de helminti numarul speciilor concomitent la o persoana poate fi de 2-6. Actiunea nociva in organism este foarte variata de la anemie, alergie, tulburari nervoase vegetative etc, pana la obstructia unor conducte ale organelor. Legatura lor stransa cu animalele a facut pe unii autori sa le denumeasca helmintozoonoze.

Teniile: paraziti ai caror forme adulte paraziteaza omul:Tenia Solium provine de la porcine, Tenia saginata de la bovine. Prin oua si proglote eliminate pe sol si in apa de oameni purtatori, ciclul se inchide. Cateodata (rar), omul este gazda intermediara a cisticercului, acesta putand fi cateodata localizat in ochi, meninge sau creier.

Trematodele sunt reprezentate de mai multe specii dintre care mai importante la noi sunt Fasciola hepatica, Dicrocoelium lanceatum si Opistorchis felineus.Parazitismul la om este ocazional, in timp ce la animale produce mortalitate mare.

De asemenea, animalele abandonate pot dezvolta datorita alimentatiei si mediului necorespunzator in care traiesc sau mai bine zis se lupta sa supravietuiasca, anumite boli infectioase virale unele cu transmitere la om.

Encefalitele virotice sezoniere sunt legate de anumiti vectori (capuse, tantari). Boala se mentine enzootic si izbucneste epidemic la om de la forme inaparente pana la coma si paralizii.

Jigodia cainelui este o boala raspandita pe tot globul, mai ales la caine. Accidental boala se poate produce si la om, dar adesea ramane asimptomatica.

Alte boli virotice transmisibile de la animale sunt pesta porcina, anemia infectioasa a calului, imforeticuloza benigna (boala ghearelor de pisica, pneumonia pisicii).

In judetul Arges exista cel mai mare adapost de caini din lume, si anume Adapostul de Caini Smeura, recunoscut oficial de Guinness World Records.

Fig.4.1 Fig.4.2

5.Obiective si masuri

5.1. Poluarea aerului

Obiectivul general este acela de imbunatatire a calitatii aerului, in contextul dezvoltarii economice. In acest sens, principalele masuri preconizate au fost:

► Incadrarea in limitele admise a emisiilor generate de activitatile industriale si comerciale (statii de benzina).

► Reducerea poluarii generata de trafic, prin fluidizarea circulatiei, prin construirea de centuri ocolitoare a municipiului Pitesti sau utilizarea centurilor existente (Campulung, Curtea de Arges).

In cursul anului 2007, a obtinut finantare nerambursabila urmatoul proiect:

S.C. Automobile Dacia SA Mioveni cu proiectul: '' Vopsitorie - reducerea emisiilor de compusi organici volatili''

Acest proiect isi propune reducerea emisiilor de compusi organici volatili rezultati de la sectia de vopsitorie a societatii beneficiare, in scopul diminuarii impactului execitata de acesta activitate asupra calitatii aerului atmosferic.

5.2. Poluarea apei

Obiectivele principale sunt:

lucrari de refacere a retelelor de canalizare

extinderea acestora in zone fara canalizare si in zone recent construite,

modernizarea si completarea cu treapta tertiara a statiilor de epurare existente

Masuri:

La nivelul judetului Arges, pentru anul 2007 sunt in curs de derulare 2 proiecte finantate din fondul ISPA, si anume:

Proiectul ISPA "Reabilitarea statiei de epurare a retelei de distributie si a sistemului de alimentare cu apa in municipiul Pitesti si zonele arondate" are o valoare totala de 46.241.314 Euro . Titularii proiectului sunt : SC Apa Canal 2000 SA si Consiliu Local Pitesti.

Principalele obiective ale acestui proiect sunt:

-reabilitarea statiei de epurarea a municipiului Pitesti;

-reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa - statia de tratare Budeasa;

-extinderea si reabilitarea retelei de canalizare in zonele: Gavana, Trivale, Prundu, Popa Sapca, Fratii Golesti, Tudor Vladimirescu, Garlei, Maracineni;

-imbunatatirea retelei de distributie prin inlocuirea conductelor cu grad de uzura ridicat.

In judetul Arges, Consiliul Local al Municipiului Curtea de Arges a initiat proiectul tehnic "Canalizare menajera strada Ramnicu Valcea cu descarcare pe strada Industriilor" in valoare totala de 396.190 Euro. Proiectul a fost incheiat in cursul anului 2007.

Consiliul Local al Orasului Mioveni este beneficiarul proiectului "Modernizarea statiei de epurare a apelor uzate in localitatea Mioveni, judetul Arges".

Scopul acestui proiect este protectia calitatii receptorului natural al efluentului statiei de epurare a orasului Mioveni, Raul Doamnei, prin reducerea concentratiei poluantilor pe care acesta din urma ii contine.

In cursul anului 2007 a primit finantare Phare urmatorul proiect:

Consiliul Local Curtea de Arges - "Modernizare si retehnologizare cu extindere treapta chimica statie de epurare si studiu de impact asupra mediului la epurare''.

Asigurarea racordarii la canalizarea menajera a tuturor locuitorilor din mediul urban si modernizarea si completarea statiilor de epurare existente prin accesarea fondurilor structurale.

In cursul anului 2007 a fost finalizat proiectul "Canalizare si statie epurare ape uzate menajere in comuna Maracineni". avand o valoare totala de 997.744 Euro, beneficiar fiind Consiliul Local Maracineni.

Alte doua proiecte finantate din programul SAPARD se afla in faza avansata de realizare a lucrarilor si anume :

- "Alimentare cu apa in comuna Vedea" cu o valoare totala de 903.494,63 Euro, beneficiarul fiind Consiliul Local Vedea.

- "Executie lucrari noi Alimentare cu apa in comuna Cocu, satele Facalesti, Cocu, Popesti, Crucisoara, Richitele de Sus, Richitele de Jos, Barbatesti, din sursa municipiului Pitesti" cu o valoare totala de 964.324 Euro, beneficiarul fiind Consiliul Local Cocu.

5.3.Deseuri

Imbunatatirea sistemului de gestiune si depozitare a deseurilor menajere, precum si acordarea de prioritati masurilor ce vor diminua poluarile locale grave sau ce pot afecta sanatatea populatiei este obiectivul principal care a stat la baza elaborarii proiectului Managementul deseurilor solide din judetul Arges si al namolurilor de la statiile de epurare. Proiectul a primit finantare ISPA si creditul de la BERD.  Valoarea totala a proiectului este de 40 milioane euro, din care 24.5 milioane sunt aprobati pentru prima etapa cu finalizare in anul 2010.

Proiectul propus raspunde strategiei generale de protectie a mediului adoptata prin Planul national privind protectia mediului. Proiectul are rolul de a reduce lipsurile existente privind managementul sistemului de gestionare a deseurilor menajere, avand ca obiective:

imbunatatirea sistemului de colectare a deseurilor si salubrizarea zonelor urbane si rurale a amplasamentelor obiectivelor analizate

valorificarea, reciclarea si reutilizarea deseurilor, reducand astfel volumul deseurilor depozitate definitiv

refacerea zonelor afectate de vechile depozite de deseuri

eliminarea riscului sanitar pentru populatie prin realizarea depozitului proiectat si inchiderea celor existente.

In cursul anului 2007 au primit finantare Phare urmatoarele proiecte:

1) Consiliul Local Baiculesti - "Colectarea selectiva a deseurilor in comuna Baiculesti, judetul Arges "

2) Consiliul Local Corbeni - " Sistem de gestionare a deseurilor in zona de Nord a judetului Arges - comunele Corbeni, Arefu, Albestii de Arges,Cicanesti"

3) Consiliul Local Cepari - "Gestionarea deseurilor menajere in partea de Nord - Vest a judetului Arges, comuna Cepari;

5.4.Poluare sonora

Obiectivul general este reducerea nivelului de zgomot sub limita admisibila de reglementarile in vigoare, la un nivel acceptat pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.

Masurile initiate in acest sens, fara a fii insa fundamentate inca stiintific, au vizat:

fluidizarea traficului auto curent

restrictii de circulatie in anumite zone

devierea traficului greu spre zone mai putin aglomerate

evitarea amplasarii unor activitati potential poluatoare fonic la parterul unor blocuri de locuinte

respectarea linistei si ordinei publice.

5.5. Animale abandonate

Animalele abandonate pot dezvolta datorita alimentatiei si mediului necorespunzator in care traiesc sau mai bine zis se lupta sa supravietuiasca, anumite boli infectioase virale unele cu transmitere la om.

Unele masuri pentru eficientizarea activitatii de gestionare a cainilor fara stapan din Municipiul Pitesti au fost stabilite in sarcina primariei:

-prevenirea, depistarea si sanctionarea persoanelor care abandoneaza caini pe raza Municipiul Pitesti;

-colaborarea cu Inspectoratul de Politie Arges, prin controale la intrarile in Municipiul Pitesti si aplicarea de amenzi, conform Legi nr. 205 / 2004;

-montarea de placute de avertizare cu cuantumul amenzii, in locurile aglomerate, in piete, la intrarile in Municipiul Pitesti si in locurile cu risc crescut de abandon;

colaborarea intensa cu agentii economici care au caini comunitari de paza, in vederea identificarii, sterilizarii si vaccinarii acestora.

Mass-media ar trebui sa contribuie la constientizarea populatiei in ceea ce priveste ,,cainii comunitari -problema comunitara,, precum si responsabilitatea ei in scopul prevenirii abandonului, in scopul intelegerii necesitatii stoparii inmultirii necontrolate a animalelor, in scopul educatiei cetateanului in ceea ce priveste relatia om-animal.

5.6 Transportul

Obiectivul principal este reducerea poluarii aerului generate de traficul auto in localitatile urbane din judetul Arges ca si reducerea nivelului de zgomot generat de acesta.

Masuri:

Resistematizarea circulatiei in interiorul localitatilor urbane prin instituirea unor cai rutiere cu un singur sens

Realizarea de noi spatii de parcare pentru evitarea blocajelor in intersectii

Realizarea unor centuri ocolitoare a principalelor municipii din judet. In cursul anului 2007 a fost terminata si pusa in functiiune Centura Sud de ocolire a municpiului Pitesti - coridorul IV European.

5.7. Spatii verzi

Obiectivele specifice spatiilor verzi in zonele urbane in judetul Arges, sunt urmatoarele:

pastrarea si conservarea pararilor si a zonelor verzi existente

cresterea suprafetelor verzi

amenajarea suprafetelor verzi pentru a deveni atractive pentru locuitori

efectuarea de noi plantari in jurul oraselor

crearea unor perdele arboricole de izolare a zonelor industriale ale orasului

asigurarea unei bune gospodariri a zonelor plantate.

Masurile de protejare a spatiilor verzi sunt:

stabilire sistemului de protectie a spatiilor verzi

stabilirea exacta a suprafetelor spatiilor verzi existente

refacere spatiilor verzi in vederea asigurarii suprafetelor optime

realizarea unei harti complete si complexe a spatiilor verzi

stabilirea unui sistem de monitorizare, conservare si intretinere a spatiilor verzi

Fig.5.7.

5.8. Agenda Locala 21

Agenda Locala 21 a fost elaborata pentru municipiul Pitesti in anul 2004, cu consultanta din partea Centrului National pentru Dezvoltare Durabila. Ea a fost conceputa ca un document complex, cu trei capitole distincte, respectiv Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Pitesti, Planul Local de Actiune si Portofoliul de Proiecte Prioritare. La elaborarea Agendei Locale 21 au participat administratia publica locala, reprezentanti ai institutiilor publice, reprezentanti ai societatii civile.

Principalele obiective ale dezvoltarii municipiului Pitesti sunt:

- dezvoltarea economica si incurajarea mediului de afaceri;

- imbunatatirea standardului de viata si instituirea de masuri de protectie sociala;

- transparenta procesului decizional, implicarea cetatenilor, a societatii civile in procesul de luare a decizilor;

- protectia mediului inconjurator si gestiunea durabila a resurselor si serviciilor furnizate de catre componentele capitalului natural.

Obiectivele principale sunt materializate in Planul local de actiune, printr-un numar de 39 obiective specifice cu un numar de 118 actiuni care urmeaza a fi realizate in perioada 2004-2014.

Dintre acestea, 80 de actiuni cu impact asupra mediului inconjurator, care au termen scadent pana la sfarsitul anului 2007, fiind realizate 20 masuri, in curs de realizare 34, celelalte avand termene in anul 2014.

Mentionam, promovarea a doua proiecte ISPA cu impact direct asupra mediului ambiant din municipiul Pitesti :

-" Reabilitarea statiei de epurare a retelei de distributie si a sistemului de alimentare cu apa in municipiul Pitesti si zonele arondate"

-" Managementul Integrat al Deseurilor in judetul Arges",

proiecte aflate in derulare in cursul anului analizat.

In cursul anului 2007 a fost terminata si pusa in functiiune Centura Sud de ocolire a municpiului Pitesti - coridorul IV European.

Fig.5.8.

6. Concluzii

Orasele din judetul Arges sunt situate intr-un mediu natural propice dezvoltarii urbane. Existenta terenurilor libere si nivelul dezvoltarii economice in localitatile limitrofe poate conduce la crearea unei zone metropolitane, avand drept centru municipiul Pitesti, resedinta judetului Arges. Principalele zone ale urbei sunt reprezentate de: locuinte, spatii comerciale, industrie, agricultura, artere de circulatie, spatii verzi si parcuri.

Clima temperat - moderata permite desfasurarea activitatilor economico-sociale pe intreaga durata a anului, calitatea apei permitand dezvoltarea economico-sociala.

Mediul urban din judetul Arges se poate caracteriza prin:

Calitatea aerului este in general satisfacatoare, episoadele de poluare inregistrate de statiile de monitorizare a calitatii aerului fiind generate in special de traficul rutier, datorita cresterii numarului de autovehicule de circa 3 ori fata de anul 1989 si de incalzirea locuintelor

Calitatea apei se incadreaza in clasele a II a si a III a (Ordinul 161/2006), exceptand cursurile de apa necadastrate care se incadreaza in clasa a V a .

Sursele majore de poluare a apelor din zonele urbane sunt :

- statiile de epurare orasenesti - Pitesti, Campulung, Curtea de Arges, Mioveni, Costesti, Topoloveni

- surse de impurificare punctiforme (agenti economici/comerciali mici) care nu dispun de racorduri la canalizarea urbana

- surse de impurificare nepunctiforme (curatenie stradala, transport deseuri, etc.

- Gestionarea deseurilor menajere desi existenta nu satisface exigentele anului 2006, fiind necesare masuri substantiale prevazute in Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Arges.

Spatiile verzi existente in localitatile urbane ca si parcurile si locurile de agrement sunt insuficiente pentru concentrarea urbana existenta.

Figura 6