Flora si fauna unei rezervatii naturale din judetul braila - padurea viisoara

FLORA SI FAUNA UNEI REZERVATII NATURALE DIN JUDETUL BRAILA

PADUREA VIISOARA

REZERVATIE FORESTIERA- SEMINOLOGICA

La o distanta de 50 km de Braila si la 10 km de orasInsuratei , se afla Padurea Viisoara , in Lunca Calmatuiului.

Padurea se intinde pe o suprafata de 1897,8 ha , din care doar 300ha reprezinta 'rezervatie seminologica '

La intrarea in padure te intampina salcamul in plantatie forestiera , dupa care apare , grandios si maret ,stejarul brumariu .Privirea surprinde ingemanarea lor de la radacina . Cresc lastariti , 3-4 trunchiuri la un loc , in jocul lor dupa suprematia locului . Crengile noduroase , cu frunzis bogat spre marginea ramurilor,fac sa se filtreze lumina pe sol intr-un joc de culori .

Trunchiurile torsionate in lupta cu timpul ,si mai ales cu lumina , te fac sa intelegi ca viata lor nu ne apartine .

Padurea Viisoara este bietajata , primul etaj il ocupa stejarul , iar al doilea salcamul , formand padurile de 'sleauri '.Natura le-a harazit sa tra-iasca impreuna , in grupe separate , fiecare cu specificul sau de crestere .Ambele specii lastaresc viguros , deosebirea constand in faptul ca stejarul poate lastari pana la varsta inaintata , in timp ce salcamul doar in tinerete .

Puietii aparuti din 'semintis natural 'nu formeaza un etaj separat ,ci si-au gasit adapost si hrana temporar sub coronamentul mare al stejarului , care infrunta vanturile din campie cu taria betonului armat . Astfel , tipul acesta de padure , unde stejarii sunt insotiti de arbori cu coronamentul mai mic , in acest caz salcamul , este denumita padure de 'sleau' .

Covorul vegetal este caracteristic zonei stepei , constituit din graminee, paiusul stepei si colilii, ce alcatuiesc faneata pentru animalele paduri. Actuala Padure Viisoara este o relicva a vechilor codrii de stejar ce populau nisipurile de origine fluviatila de pe malul drept al Calmatuiului , ce a favorizat inaintarea silvostepei adanc in stepa , pana aproape de varsarea Calmatuiului in Dunare . Taiata nerational sute de ani , lastareste si astazi , formand actuala padure , regenerata natural . Varsta stejarului este variabila , de la plantatii tinere pana la stejari de 350-400 ani .

Daca in tara noastra stejarul ocupa 10% din suprafata totala impadurita , in judetul Braila reprezinta 1,9% .Predomina stejarul bru-mariu (Quercus pedunculiflora ), care rezista mai bine la uscaciunea stepei fata de stejarul pufos ( Quercus pubescens ) , si stejarul pedunculat (Quercus robur ).

Stejarul brumariu este cel mai valoros arbore din zona de silvostepa datorita rezistentei lui la uscaciune si poluare , fata de stejarul pedunculat care se usuca prematur , diminuindu-si treptat arealul.Poate trai pana la 600 de ani si , in mod cu totul exceptional , pana la 2000 de ani .

In rezervatie sunt patru exemplare de stejar brumariu , care au atins varsta de 350-400 de ani , dintre care Stejarul 'printesei' de 400 de ani -legenda spune ca ar fi fost plantat de Stefan cel Mare , si care se afla izolat pe camp .

Stejarul brumariu , care se mai numeste gantoi sau slodun , prezinta o radacina pivotant-trasanta ,ce se continua cu o tulpina dreapta , inalta pana la 25-35m. Scoarta are ritodomul gros , adanc-crapat , aparut timpuriu. Lemnul este cu duramentul brun-rosiatic , alburnul galbui-rosiatic , raze medulare mari , inelele anuale vizibile. Frunzele sunt variabile ca forma , cu latimea mai mare la mijloc sau spre varf , iar lobii mijlocii aproape perpendiculari pe nervura mediana , pe fata superioara verdi-intunecat , pe cea inferioara cenusii-brumarii . Este unisexuat monoic , cu inflorescente female lung-pedunculate , iar in cadrul florilor stigmate late , capitate , plane si intinse orizontal. Infloreste in luna a V-a. Fructele , care se numesc achene sau ghinde, sunt mari , lungi de 3-5cm, groase de 2cm , prinse pe un peduncul lung de 15cm. Cupa prezinta solti asezati in randuri circulare . Daca am privi padurea ca pe un mecanism viu foarte complicat , iar fiecare vietate , de la arbore pana la microorganismele din sol , ca pe o componenta capabila sa reziste functionarii acestuia , am intelege ca padurea este o asociatie vegetala si nu o insumare de plante , care gazduieste lumea animala .Toate aceste elemente sunt strans legate , convietuind pasnic sau concurand pentru hrana .

Insa padurea nu inseamna numai asociatiile de plante si animale , ci si patura moarta (resturi animale si vegetale ), solul , substratul pe care s-a format , cat si atmosfera cu toti factorii ei de mediu. Privita sub acest aspect , este un ecosistem natural , un complex unitar si , caracteristic acestui complex , este etajarea pe verticala a vietuitoarelor .

Fauna este reprezentata de mamifere : mistretul (Sus scrofa ) capriorul (Capreolus capreolus ) , vulpea ( Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus ) , ariciul ( Erinaceus europaeus romanicus ) , rozatoare, printre care popandaul (Citellus citelus ), dihorul patat (Vormela peregusna ).

Frunzisul padurii adaposteste multe pasari : fazanul de vanatoare(Phaseanus colchicus ), pupaza ( Upupa epops ) , caprimulgul (Caprimulgus europaeus ) , ce poate fi vazut la apusul soarelui , privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos ) si silvia (Silvia atricapilla ) ,care umple padurea de adevarate concerte . Adevarati sanitari ai padurii , ciocanitoarea de stejar (Dendrocopos medius ) , ticleanul (Sitta europea ) si pitigoiul mare ( Parus major) curata padurea de sute de omizi , ce prada frunzarul cu lacomie. Sunt nelipsiti sticletii ( Carduelis carduelis ) , presurile de stuf (Emberiza schoeniclus ) si neamul rapitoarelor, care tine sub control , in rondul lor de zi si noapte , intreaga padure :soimuletul (vanturelul )de seara (Falco vespertinus ) , un neintrecut dusman al popandailor si al soarecilor si chiar al insectelor , soimul randunelelor (Falco subbuteo ) .

Prin covorul vegetal al padurii misuna soparlele : soparla de camp (Lacerta agilis ) si gusterul (Lacerta viridis ) , precum si broasca (Rana dalmatina ) .

Nevertebratele sunt reprezentate de melci , diferite specii de paianjeni si insecte . Dintre insecte , reprezentativ este radasca (Lucanus cervus ) , cel mai mare coleopter din tara noastra . Masculul are mandibulele mari , ramificate ca niste coarne de cerb ce-i servesc in lupta cu alti masculi. Adultul suge seva din ranile arborilor de stejar , iar larva sapa galerii . Si larvele de croitor (Cerambyx cerdo ) sapa galerii adanci pana la 50 cm , unde traiesc mai multe la un loc . Ele prefera stejarii batrani ( 80-140 de ani ). Sunt cei mai aprigi dusmani ai padurii de stejar . Daca aceasta insecta vlaguieste trupul stejarului , altele il defoliaza . Astfel , omida paroasa a stejarului ( Limantria dispar ) poate sa produca defoliere totala daca nu se intervine la timp , omida cotarului de toamna ( Erannis defoliaria ) , omida fluturelui de noapte ( Totrix viridana ) molia verde a stejarului , care consuma mugurii si frunzele tinere de stejar . Omida procesionara a stejarului (Traumatopoea procesionea ) ziua sta ascunsa in niste tesuturi matasoase , iar noaptea porneste pe ramuri la atac in adevarate coloane de lupta , lasand in urma lor ramuri defoliate .Omida fluturelui (Thecla quercus) brun- negru cu luciu albastrui si pete rotunde palide la tiv , isi desfasoara ciclul vital pe stejar . Pe cat de frumosi sunt fluturii , pe atat de daunatoare sunt omizile lor .

Viespele din familia Cynipedelor ( Cynips quercus-calycis si Cynips kollari ) produc pe frunzele de stejar gale de forme variate , dand un aspect decorativ frunzei .

Vanatorul de omizi ( Calosoma sycophantha ) , dupa cum ii este si numele este o insecta vioaie care aduna larve de omizi si insecte defoliatoare .Este o insecta folositoare , dar si foarte frumoasa , cu elitre de culoare verde metalizat .

Si reteaua trofica a padurii de stejar se imbogateste cu organisme si microorganisme care-i populeaza solul si care formeaza 'uzina 'de produs substante organice si minerale .

Padurea , privita ca biocenoza, este o comunitate de viata cu rol important pentru om . Biocenoza padurii de stejar in amestec este socotita a fi cea mai stabile in regim natural .

Padurea Viisoara este importanta nu numai ca ofera material de samanta selectionat , dar ea este un ecosistem natural , ce trebuie mentinut ca o oaza verde in mijlocul unui camp stepic , cu rol in protectia solului de fixare a nisipului semimobil si ca scut in calea vanturilor .

BIBLIOGRAFIE

1. ALBU DUMITRICA

BRAILA: REZERVATII NATURALE

ZONE PROTEJATE SI MONUMENTE

ALE NATURII

ED. ALMA , GALATI, 1993

2.       GEOGRAFIA ROMANIEI VOL.I

ED. ACADEMIA R.S.R 1983