Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» REFERAT PRACTICA GEOGRAFIE Descrierea satului natal Dobriceni „Un sat de poveste”


REFERAT PRACTICA GEOGRAFIE Descrierea satului natal Dobriceni „Un sat de poveste”




REFERAT PRACTICA

GEOGRAFIE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

CENTRUL ID RM VALCEA




CUPRINS

Monografie   

Repere istorice

Cadrul natural

  • Asezare geografica
  • Relief.
  • Apele.
  • Solul..
  • Clima
  • Flora si fauna..
  • Hotare si vecini..
  • Catune.

Viata economica   

Agricultura..

Pomicultura.

Cresterea vitelor

Cooperatia.

Populatia

Invatamantul

Patrimoniul etnografic..

Viata culturala

Descrierea satului natal Dobriceni

„Un sat de poveste”

Din vechile timpuri sau scris foarte putine.

Se scria in chirilica si se vorbea in slavona.

Primul document scris dateaza din 1528 de la Radu de la Afumati, domnul Tarii Romanesti,care intareste schimbul de mosii dintre doi boieri ai vremii.

Exista si o legenda care a preluat o anumita etapa istorica in perioada medievala datata din 1596.Povesteste, ca din partile Argesului, trei frati(Dobre,Barbu,Costea) care din cauza obligatile grele catre boier,

au fugit, au trecut Oltul si au inaintat pe firul vaii pana in regiunile noastre asezandu-se:Dobre in partile Gruierilor si a dat numele comunei Dobriceni,Barbu la Barbatesti de unde isi ia numele si Costea la Costesti de unde isi ia numele.Ca este adevarata sau nu,legenda face parte din taria oamenilor de asi construi o mostenire.Incepand cu existenta Manastirea Arnota,documentele scrise se inmultesc si ne ajuta sa ne reconstituim autentic vremurile trecute manastirea fiind inzestrata cu mosii in imprejurimi printre care si Dobrriceni.Ele privesc relatile medievale dintre taranii si stapanii de mosii.Daca in perioadele acelea tulburi tarani aveau multe obligatii de munca si dari catre domnie si boieri sau iscat multe neintelegeri consemnate in procese intre tarani si egomenul Manastirii Arnota ajungandu-se la judecata pana la domnie.





Taranii din Dobriceni si-au vandut libertatea si ocina(mosia) manastirii si a unor boieri in schimbul scutirii de dari, pe care nu la mai puteau plati. Cand manastirea si boierii nu respectau intelegerile,taranii se razvrateau nemaivrand sa se achite de sarcinile feudale.Prestatiile legate de exploatarea sarii de la Ocnele Mari determina pe mosnenii din Dobriceni sa se vinda rumani comisului Chirca cu conditia sa fie scosi de la magle.Chirca comisul insa nu-i scoate dee la magla-se vede ca era greu sau imposibil sa obtina acest lucru si-i tine rumani ,,in silnicie’’nevrind sa recunoasca obligatia care si-o luase.din acesta pricina pe un proces care tine mai bine de 30 de ani, intre urmasii lui Chirca comisul si satenii Dobriceni. „Tocmeala” aceasta intre maglasi si boieri se facuse la inceputul domniei lui Mihai Viteazul, o prima judecata are loc in vremea lui, taranii vin la 1600, la Alba Iulia, cu plangerea la domnie,nemultumiti ca boierul nu i-a scos de la salina, o judecata ii tine „rumani in silnicie”. Mihai Viteazul da castig comisului Chirca, ca exprimare a dreptului feudal, in favoarea taranilor. Acestia, considerand ca au dreptate, in 1602 au mers cu jalba si la noul domn al Tarii Romanesti, voievodul Radu Serban, dar si de acesta data, pierd procesul, domnia fiind de partea boierului.

In urma procesului tinut la 23 decembrie 1602, Radu voievod da un hrisov la Bucuresti prin care multumeste Mariei, jupaneasa lui Chirca comisul, stapanirea pentru satul Dobriceni.

Procesul taranilor din Dobriceni va tine pana in domnia voievodului Matei Basarab, cand in anul 1633 se arata ca satul Dobriceni-Maglasi din judetul Valcea, sa fie in pace si liberi de vecinie de catre Chisar paharnicul, comisul din Ruda, pentru ca acest sat Dobriceniau trait oameni liberiinca dinainte vreme din zilele bunilor domni (si) s-au plans satul Dobriceni cum le-au fost intelegerea cu Chirca comisul, tatal lui Chisar paharnicul, inca da pe vremea raposatului Mihai voievod, ca sa-i scoata de la Muncile la Ocna Mare si sa-i fie rumani, iar de nu-i va scoate de la magla, sa-si ia arvuna indarat, iar ei sa-si ia magla, cum au fost de veac. Dar ei nu le-au scos, ei le-au dat numai arvuna de unghi 125. si de atunci din zilele lui voievod, au tot tinut vecinii arvuna.” Dobricenii jura cu 12 megiesi de cele spuse de mai sus, iar Chisar paharnicul nu se lasa si in „lege pentru lege”, adica 24 megiesi, care sa jure ca el a platit Dobricenilor banii toti, nu numai arvuna de 125 unghi si n-a fost vorba sa-i scoata de la magla. Dar juratorii n-au putut jura. Astfel Chisar ramane de lege iar Dobricenii liberi. Boierul nu se lasa nici cum Matei Basarab constata ca erau adevarate cele sustinute de satenii Dobriceni si obliga pe paharnicul Chisar sa-si ia „de la satul Dobriceni toti aspri inapoi, unghi 125, dinaintea domniei sale”. Domnul adanc nemultumit de atitudinea acestui recalcitrant, ii ia „toate cartile cate au scos in divan ca sa n-aiba nici o treaba cu satul Dobriceni. Si pebtru ca n-au ascultat de cartea domniei mele, ci au sarit la sluga domniei mele la Dumitru aprod si n-a voit sa ia arvuna inapoi, cum a fost porunca domniei mele, iar domnia mea am batut pe Chisar paharnic in temnitapentru mult de i-am dat 300 toiage si aminchispe Chisar in temnitapentru aceasta am dat domnia mea satul Dobriceni-Maglasi, ca sa fie in pace si liberi de rumanie”.

Satenii din Dobriceni voiau sa scape cu orice pret de magle, „caci nici ei nu se lasa” si isi gasesc alt stapan. Dobricenii se vand rumani in anul 1640 Manastirii Arnota pentru 950 unghi. Ca rumani ai bisericii, ei reusesc sa scape de magla.

Procesul acesta al Dobricenilor arunca o lumina vie asupra „libertatii” taranilor liberi din acea vreme. Ei se gasesc in situatia paradoxala de a fi oameni liberi dar obligati la o munca (corvoada obligatorie) de care nu se pot libera decat prin rumanie, adica vanzarea la un boier sau la o manastire, care sa-i scoata de la indatoririle pe care le aveau fata de domnie, devenind in acest fel dependenti fata de stapanul feudal, vorba romanului”sareau din lac in put”. Muncile la Ocne erau grele de suportat, de aceea satele de maglasi se risipesc si au putini locuitori. Asemenea fapte sunt inscrise in mai multe documente. Prin acestea renuntau la intelegerile facute si revendicau libertatea. Localitatea a fost locuita din timpuri stravechi. Ocupatia de baza a localnicilor este agricultura: pomicultura, cultura cerealelor si a cartofului, cresterea animalelor. Doua importante indeletniciri traditionale practicate de localnici in vechime sunt vararitul si „mersul pe cale” (comertul cu fructe). Vararii si sararii sunt si astazi intalniti pe drumurile Olteniei,dar numarul lor este din ce in ce mai mic. Subsolul satului Dobriceni este bogat in saruri minerale-sulfuroase asemenea celor de la Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora si Bunesti. De asemenea, in subsolul localitatii exista importante rezerve de sulf.

Pe teritoriul acestui sat s-au facut mai multe descoperiri,care dovedesc continuitatea societatii omenesti, incepand cu neoliticul. Dovezile sunt doua topoare cu gaura de inmanusare din piatra slefuita,unul gasit in satul Gruieri si altul in dealul Drogului. De asemenea a fost gasit un topor cu doua brate in cruce din arama datat fiind in neoliticul tarziu. Din timpul stapanirii romane a fost descoperit un tezaur monetar la constructia unui drum in islaz, in locul numit Valea Izvoarelor. Monedele erau din argint din timpul imparatilor Gardiamus si Filip Arabu.



ASEZAREA: Satul Dobriceni se afla in Subcarpatii Getici, la poalele muntilor Capatanii cuprinzand o parte din muscelele valcene intre Topolog si Bistrita Valcii. Dobricenii sunt asezati pe valea unui parau numit Valea Dobriceni, care primeste pe stanga si pe dreapta mici garle si torenti. Acest sector ofera imaginea unei depresiuni precarpatice prin netezirea relativa a ramelor inalte care o incadreaza. Pinten piemontan coboara spre Sud pana aproape de fundul vailor piezise care se indreapta dinspre Nord-Est spre Sud-Vest, adunandu-se in Olt, depresiunea intercolinara se reduce la o insirare de sei mai largi,dar nu prea adanci 120-220m, marginite la Sud de coastele estompate ale Platformei Getice. Vaile in care s-au dezvoltat sei mai inalte sunt mai largi ca in Nord, in muntii impaduriti si se disting in peisaj prin prezenta culturilor,drumurilor si a asezarilor omenesti care urca pana pe culmi. In timpul ploilor torentiale ajutata si de mici afluenti valea sporeste apele deversindu-se peste maluri ,de multe ori cu pagube materiale(paduri,podete,culturi ).Valea isi are izvoarele in locul numit Lisa situata spre N de Dobriceni ,departe de regiunea muntoasa.In decursul vremii a reusit sa sape o vale cu mai multe terase,avind in latime 20-50m in amont si 1km pina in satul Budurasti ,unde a format un golf de forma circulara calmatat cu argila si nisipuri.Prin eroziune a format o depresiune sub forma de uloc destul de frumoasa marginita spre S si E de culmi paralele(Plesea,Delusel,Maidan,

Drog si Aninoasa)din acestea sau infiintat multe girle,unele vai cu apa mai multa ,alimentata din izvoare si torenti,care au slefuit culmi perpendiculare pe valea Dobriceni(Sarata,Valea Frumusitii ,Pucioasa,Valea Rea,Valea Gainii,Valea Salistii,Aninoasa).La iesirea din satul Budurasti valea se largeste facind o lunca mai larga cu multe ogoare roditoare.La Stoenesti primeste Valea Jgheabului si isi schimba numele in Paraul Govora.Pe aceasta vale si dealurile din jur s-a format asezarea numita Dobriceni.Constantin Alexandrescu spune despre Dobriceni ca este o asezare situata in lungul vaii Dobriceni si pe dealurile Gruieri si Baragan situade pe partea stanga a vaii Dobriceni.

Apatinand Piemontului Getic zona statului are urmatoarea configuratie pedologica:Munti Albu si Piatra sunt calcarosi plesuvi spre varf cu pasuni si prapasti verticale si foarte adanci si cu siroaie de grohotisuri spre baza solu e brun de padure.Acest muscel(plai) a fost in trecut mai prapastios,prin erodare,din cauza taierilor nerationale a padurilor si a unui incendiu.In prezent erodarea a fost inpiedicata prin impadurirea pantelor.In raza satului se prezinta mai multe feluri de sol:in partea de N sol brun de padure sub care se afla pitris sau chiar piatra.Prin revarsarea acestor vai sa creat un strat subtire de sol podzolic-levigat si in jos nisip si pietris.

Clima este caracteristica zonei dealurilor situata intre200-800m in care se incadreaza.Clima Subcarpatilor sudici si a Podisului Getic este o clima temperata in general mai calduroasa decat in celelalte regiuni ale tarii.Atat verile cat si iernile sunt mai moderate,adapostul muntelui Buila favorizand un climat mai bland,iernile mai putin geroase fara viscol si verile mai racoroase.In zona submontana,pe versantii sudici temperatura medie anuala de 8-9 grade.Luna cea mai calduroasa are o temperatura medie de 18-21 grade.Temperatura medie anuala inregistrata la statia meteorologica Rm.Valcea intre 1896-1955 este de 10,2 grade.

Satul Dobriceni situat la 31km NV de Rm.Valcea nu cunoaste diferente prea mari de temperatura ,in schimb,primavara si vara intirzie sa vina cu cca.10 zile fata de Rm.Valcea.In general vinturile nu sunt puternice si frecvente.Miscarea norilor spre Eaduce vreme frumoasa,cand se indreapta spre N aduc ploi iar cand vin navalnic dinspreV,aduc furtuna.Zapada cade in medie 3-4luni pe an intre 15noiembrie-15martie,dar cantitatile cazute in ultimul deceniu au fost modeste.

Grindina cade de 2-3 ori pe an,in durata medie de 5min.,roua se formeaza incepind din aprilie si pina in septembrie iar bruma apare la sfirsitul lunii septembrie, octombrie,noiembrie ,decembrie, martie, aprilie si in mod exceptional in lunile ianuarie, februarie si la inceputul lui mai.

Satul Dobriceni situat la 31 km Nord-Vest de Rm. Valcea nu cunoaste diferente prea mari de temperatura. In schimb, primavara si vara, intarzie sa vina cu cca. 10 zile fata de Rm. Valcea. In general, vanturile nu sunt puternice si nici frecvente. Miscarea norilor spre Est aduce vreme frumoasa,cand se indreapta spre Nord aduc ploi, iar cand vinnavalnic dinspre apus, aduc furtuna.

Zapada cade in medie 3-4 luni pe an, intre 15 noiembrie-15 martie, dar cantitatile cazute in ultimul deceniu au fost modeste. Grindina cade o zi-doua pe an in durata medie de 5m. Roua se formeaza incepand din aprilie si pana in septembrie.

Vegetatia din raza este caracteristica zonei subcarpatice. In partea de munte, in masivul Buila, pe versantul nordic, cresc bradul si fagul, iar pe versantul sudic predomina fagul. Pe plai: fagul, pe terenurile extravilane: mesteacanul, plopul, stejarul, fagul, ulmul, frasinul, carpinul, teiul, iar pe vaile apelor, salcia si arinul. Printre cele mentionate se mai intalnesc de asemenea pe dealuri si pe vai, pomi salbatici si arbusti. Pe dealurile din extravilan si intravilan se gasesc plantatii de pomi fructiferi, ca marul, parul, prunul, nucul. Culturile si fructele sunt raspandite atat in extravilan cat si in intravilan. Dintre culturi amintim cartoful, capsunul si porumbul.



Din punct de vedere al faunei, zona satului se integreaza in regiune subcarpatica. In padurile din partea de Nord traiesc ursi, lupi, mistreti si caprioare, care manifesta in ultima vreme tendinta de acobori spre sat. In partea colinara, in raza satului, traiesc vulpi si iepuri. Dintre animale domestice cele mai raspandite in sat sunt: oile, caprele, vacile, caii, porcii si pasarile.

Teritoriul satului este de 2000ha, iar populatia de 1200 locuitori. Locuintele de o parte si de alta a vaii Dobricen sunt dese, iar pe dealuri sunt razlete, insa toate sunt inconjurate de gradini cu pomi fructiferi si legume. Casele au arhitectura specifica locului, dar in prezent au suferit schimbari esentiale. Locuintele noi au influente orasenesti si chiar a altor tari, modelele fiind preluate de tinerii care si-au construit case dupa ce au venit strainatate. Toate pastreaza trecutul in gradina de legume de langa casa, via de la streasina casei si gradina de flori din fata casei.

A mai ramas fosta primarie, construita in anul 1920, acum, gradinita de copii prescolari si casa domnului profesor Popescu Constantin, fost primar, director de scoala si strabunic.

Gradinita Dobriceni.

Biserica cu hramul „Sfantul Ioan Botezatorul”, construita la 1819, in satul Neghinesti. Lacasul pastreaza fresce originale.

In incinta acesteia se afla monumentul eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale.

In anul 1838 a luat fiinta scoala Dobriceni, care a functionat in aer liber si poi in clase particulare.

Scoala cu clase I-VIII Dobriceni

In 1925 s-a intrat in local de scoala nou, constriuit in arhitectura locului cu patru Sali, doua mari si doua mici si beci si un pridvor din care intrai in celelalte sali. Pridvorul forma fatada, infrumusetat cu stalpi de lemn cu incrustatii de sculptura. Ctitorul a fost invatatorul Constantin Popescu, care a indeplinit si functia de primar. Tot in aceasta perioada a ctitorit si localul primariei, am putea spune pentru acele vremuri modern fiind, alcatuit dintr-unhol mare, patru incaperi si o sala de sedinte. Constructia scolii a avut urmari insemnate pentru copii localitatii, in sensul ca o parte dintre copii au avut posibilitatea sa urmeze clasele primare. In 1930-1931 erau inscrisi la scoala 138de elevi si frecventau 104, de 6 ori mai mult decat in 1813. in 1838-1839, din 183 de elevi inscrisi, frecventau doar 163. Scoala avea si clasele I-VII cu 103 elevi inscrisi si 82 frecventi. In 1893 stiau sa scrie si sa citeasca 82 barbati si 2 femei,iar in 1944 erau 200 de nestiutori de carte. (analfabeti). Localul scolii a suferit reparatii capitale in 2 randuri. Ultima oara fiind in 2002 cu banii de la FARE.

Majoritatea terenurilor sunt folosite pentru culturi agicole si cresterea animalelor. Printre culturile traditionale sunt pomicultura si cultura cartofului. Nu lipsesc nici culturile de legume, capsune siporumb. Iar pentru crestera vitelor sunt importante culturile de lucerna si trifoi. Printre ocupatii, in afara de agricultori si crescatori de vite,sunt mestesugarii. Constantin Alessandrescu aminteste pana in 1900 de mestesugari, cojocari, olari, rotari, fierari, dulgheri. Pana in 1960 mai intalneam cojocari, fierari, croitori, dulgheri, caramidari, zidari. Dupa aceasta data, multe dintre meserii au fost abandonate. Nu se mai face caramida, nu mai sunt cojocari, mai exista un singur fierar. Tinerii s-au angajat la intreprinderi in orase si cunosc alte meserii moderne pentru zilele noastre. O latura pozitiva care s-a pastrat la populatie s-a observat in sentimentul de pretuire a locului natal. Tinerii nu s-au mutat in orase si chiar daca au apartamente in oras, acestia si-au construit si la sat, locuinte frumoase.

BIBLIOGRAFIE:

Constantin Alessandrescu- Monografia oraselor si comunelor din judetul Valcea.

Documentatia personala a profesorului de geografie Manea Gheorghe (locuitor al satului Dobriceni).

Constantin Alessandrescu- Dictionar Geografic al Judetului Valcea, Societatea Geografica Romana, Bucuresti, 1893.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate