Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Mediul de savana: Conditiile ecologice, Vegetatia


Mediul de savana: Conditiile ecologice, Vegetatia


Mediul de savana

Termenul    de savana utilizat inca din secolul al XVI lea de conquistadorii spanioli din Venezuela, desemneaza o formatie vegetala cu ierburi inalte ce acopera practice toata suprafata solului in timpul anotimpului ploios.

Biogeograful francez G. Lemée (1967) defineste savanele "ca formatii ierboase cu un strat erbaceu superior,continuu de 80 cm inaltime,ce influenteaza pe unul inferior.Arborii si arbustii sunt izolati sau formeaza mici boschete".

Pentru biogeografii americani savana este acea formatie din zonele tropicale cu "ierburi inalte sezoniere mai mult sau mai putin xeromorfe si in care domina gramineele,alaturi de care se intalnesc arbori si arbusti sau palmieri izolati" sau "cea de ierburi inalte permanente (din zonele temperate)".Este deci vorba de ceea ce numim stepa sau preerie.



In acceptiunea nostra savanna este o formatie vegetala de ierburi inalte alaturi de care intalnim arbori izolati sau arbusti in grupuri si care populeaza regiunile tropicale.

Savanele cuprind regiunile cu climat tropical din America de Sud (din Guyana sin din lungul fluviului Orinoco,unde se numeste llanos si din Brazilia,numite campos), din Africa tropicala, din Austalia si India.

Savanele fac trecerea intre padurile dense tropicale umede si deserturi sau catre padurile cu frunze cazatoare ale zonei temperate.uneori padurea patrunde puternic in cadrul savanei in lungul raurilor ce o traverseaza, alcatuind asa-numitele "paduri galerii".

Asupra prezentei intinselor suprafete ocupate de catre formatiile de savanna au existat numeroase discutii.Cele mai multe opinii se grupeaza spre a afirma ca savanele sunt formatii vegetale secundare, rezultate prin distrugerea padurii.Ele s-au pastrat ca formatii secundare relictuale datorita focului si de asemenea conditiilor edafice care nu au permis reimpadurirea.

De fapt compozitia floristica si faunistica destul de saraca ce nu poate fi explicata prin cauze stationale constituie un argument in plus pentru a sustine originea mai mult sau mai putin secundara a lor.

a. Conditiile ecologice

Teritoriile ocupate de aceste formatii vegetale primesc o cantitate insemnata de precipitatii, de la 900 la 1000 mm annual, dar dispunerea lor in timpul anului este neuniforma, deoarece predomina in anotimpul umed.Astfel, in anotimpul secetos, in caposul brazilan cad circa 100 mm din totalul de 1500 mm anual, iar in savanele Africii , 10 mm din totalul de 1000 mm anual.In decursul celor doua anotimpuri temperatura variaza foarte putin , amplitudinile osciland intre 2-4 s C.

Solurile savanelor vin sa completeze gama factorilor mediului geografic ce contribuie la dispunerea plantelor in aceste tinuturi.Astfel, solurile ferunginoase sunt formate pe roci foarte variate, dar cu bogat continut de fier, care prin oxidare duce la formarea oxizilor de fier, de unde culoarea lor rosie.Solurile feralitice sau rosii de savana ocupa suprafetele plane si sunt bogate in concretiuni de fier,mangan si aluminiu.Adesea ele prezinta o crusta feralitica (bowal), improprie instalarii vegetatiei arborescente si uneori chiar ierboase.Se intanesc, in conditii de drenaj redus, solurile negre de savana.Situate de obicei la baza pantelor, ele au un profil redus, dar prezinta in orizontul superior a amestecului de humus argila ceea ce a facut pe unii autori sa creada ca ar fi vorba de soluri cu un bogat continut organic.

Caracterul puternic acid si neutru al acestor soluri, slaba cantitate de humus, precum si abundenta concretiunilor feromanganoase din primele doua orizonturi le fac capabile a determina existenta savanelor edifice.

b. Vegetatia

Predominant vegetatia este alcatuita din ierburi, in special graminee, cu caractere xerofile mai mult sau mai putin pronuntate.Aparatul lor radicular este puternic ramificat si profound, atingand orizonturile umede.Aceste plante priveaza de apa radacinile speciile lemnoase care populeaza savanele, ducand la accentuarea secetei si franand reimpaduririle.

Genurile de graminee cel mai bine reprezentate sunt Andropogon, iarba elefantilor (Penisetum), imperata (Imperata cylindrica), ce poate depasi 3-4 m inaltime, Hypparhenia, Loudetia.In Australia specifice sunt : Triodia, Astrebla, Themeda, c eating 1-2 m inaltime.

Plantele erbacee sun anuale sau vivace si apartin monocotiledonatelor.

Dintre familiile de arbori sunt intalnite bombacaceele cu Adansonia digitata (baobabul), combretaceele cu Combretum, leguminoasele (Acacia, Albizia, Prosopis), iar palmierii de savana au ca reprezentanti ronierul (Borassus flamberifera).

Frunzele arborilor si arbustilor sunt reduse ca dimensiuni, coriacee (aspre) si cad in anotimpul secetos.La unii arbusti (Licania rigida din America de Sud) sunt persistente dar in acest caz sunt acoperite cu un strat gros de ceara si prezinta o structura xeromorfa (stomate pe partea dorsala ingropate in depresiuni,abundenta sclerenchimului, cuticula groasa etc.).

Arborii si arbustii savanelor au tulpini contorsionate,cu noduri si acoperite cu o coaja groasa, adesea crapata, care-i fereste de seceta si foc.

Epifitele sunt foarte rare in savane sau lipsesc.Ele sunt reprezentate prin forme xerofile.

Lianele sunt putine si au aspect de tufisuri (Landolphia).

Dispersia speciilor savanicole se face in general prin anemochorie.Spre exemplu in savanele africane,Terminalia, Combrettum, unele graminee (Imperata), diverse bigoniacee sunt anemochore.

Tipuri de savane

Dupa conditiile climatice si edafice locale, savanele se diversifica deosebindu-se: savane ierboase si savane cu arbori.

1.Savanele ierboase prezinta o compozitie floristica mai bogata, alaturi de graminee intalnindu-se o serie de arbusti.Ele se intalnesc in Africa, America de Sud si Australia.

In functie de densitatea acestora, local, savanele au primit diverse denumiri.

In America de Sud poarta denumirea de campos sau camposlimpos (Brazilia) si chapadoes in Podisul Mato-Grosso.

Cele mai multe plante ale savanelor ierboase sunt vivace.La inceputul anotimpului ploios in spatiul liber dintre radacinile ramase in sol, apar unele plante geofite, iar printe tufele de graminee cresc plante anuale terofite.

In general in savanele ierboase predomina ierburile nu prea dese (gramineele, Paspalum, Paricum, Andropogon, Aristida etc.).In campos-limpos ierburile sunt mai scunde (30-50 cm ), copacii sunt scunzi si cu scoarta prevazuta cu un strat subtire de pluta.In numar de aproximativ 80 specii, ei apartin familiilor: Leguminosae, Myrtacee, Bignoniaceae, Apocynaceae, Composeae, Rubiaceae.

2.Savana cu arbori





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate