Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI


CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI




CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI

CARACTERISTICILE GENERALE

Sunt reprezentate de:

a. Varietatea reliefului - este determinata de:

prezenta tuturor formelor de relief major:

campii, dealuri si podisuri joase (< 200 m)-42%




dealuri si podisuri inalte (200 -500 m) - 31%

muntii josi (500 - 1 000 m) - 15 %

munti inalti (> 1 000 m) - 12 % ( 1% etajul alpin > 2 000 m)

prezenta unei game diversificate de tipuri genetice de relief: petrografic, structural, glaciar, fluvial, nival, eolian, litoral, periglaciar, vulcanic

A determinat o mare diversitate de peisaje geografice cu conditii si resurse diverse, favorizand o mare diversitate de activitati antropice

b. Simetria - determinata de dispunerea unitatilor de relief majore in trepte ce coboara spre exteriorul si interiorul arcului carpatic, in amfiteatru

c. Proportionalitatea- determinata de ponderea aproximativ egala a unitatilor de relief majore, rezultand un echilibru al conditiilor naturale, resurselor si tipurilor de activitati antropice

muntii - 31%

dealurile si podisurile - 36 %

campiile si luncile - 33%

d. Concentricitatea- determinata de dispunerea in trepte concentrice spre interior si exterior a unitatilor de relief extra si intra carpatice

e. Complementaritatea - varietate formelor de relief impun conditii naturale si resurse diferite, acestea completandu-se reciproc

f. Armonia reliefului- este determinata de caracteristicile anterioare

CARACTERISTICILE    MORFOGRAFICE

Exprima forma (configuratia) reliefului.

a.       In Carpati si Subcarpati sunt specifice:

varfuri ascutite, abrupturi, creste, culmi prelungi, rotunjite sau aplatizate, platouri netede (campuri-suprafete de eroziune), vai inguste si abrupte (chei, defilee), depresiuni intramontane

b.      In zonele de deal si podis sunt specifice

culmi rotunjite si domoale, platouri, vai cu lunci largi si terase, depresiuni cu relief accidentat

c.       In zonele de campie sunt caracteristice:

interfluviile largi si plate, vaile cu lunci intinse

Consecinte:

rolul de bariera orografica a Carpatilor ceea ce determina o evidenta asimetrie climatica intre V si E tarii (diferente de 1 C si peste 100 mm/an de precipitatii)

frecventa mare in depresiunile intramontane, iarna, a inversiunilor termice ( determinate de stagnarea aerului rece) in depresiunile intramontane, ceea ce determina inversiuni de vegetatie

CARACTERISTICI MORFOMETRICE

Exprima dimensiunile (valorile)reliefului

a.  Altitudinea

altitudinea medie a reliefului ≈ 420 m Þincadrarea in etajul de deal

altitudinea absoluta - 2 544 m - varful Moldoveanu, Muntii Fagaras

treptele altitudinale :

0 - 300 mÞ

300 - 700 m Þ

700 - 2 000 m Þ

> 2 000 m Þ

Consecinte:

valorificarea economica a intregului teritoriu al tarii noastre Þ conditii favorabile practicarii agriculturii, silviculturii etc.

includerea intregului teritoriu in aria de urbanizareÞ conditii favorabile dezvoltarii asezarilor (pana la 1 400 m asezari permanente, peste se practica turismul, silvicultura, pasunatul)

determina etajarea biopedoclimatica si a activitatilor antropice:

etajul de campie- cu stepa, silvostepa, molisoluri (cernoziom) si culturi agricole extinse

etajul de deal si podis - cu paduri de foioase, argiluvisoluri, pomicultura si viticultura

etajul montan - cu paduri de amestec, de conifere, pajisti alpine, cambisoluri si spodosoluri, cu silvicultura, zootehnie si minerit

b.  Fragmentarea reliefului

Exprima gradul de accidentare a terenului, determinat de densitatea vailor pe 1km2. Variaza intre:

0,4 km/km2 si o distanta medie intre vai de 1 500 - 1 800 m in zona de campie

2-3 km/km2 si o distanta medie intre vai de 200 -300 m in Carpati

c.  Energia reliefului

Exprima diferenta de altitudine de pe o anumita suprafata ≈ 1km2 (altitudinea relativa):

peste 1 000 m in zonele montane inalte

sub 100 m in zonele de campie

50% din teritoriu are valori de 150 m

d.  Panta reliefului

Exprima unghiul dintre suprafata reliefului si orizontala, determinand gradul de eroziune al reliefului. Variaza intre:

in zonele montane (≈75% din suprafata acesteia)

in zonele de deal si podis (≈ 50% din suprafata acestora)

< 5 in zonele de campie

Consecinte:

determina etajarea biopedoclimatica si modul de utilizare al terenurilorÞaltitudinea

determina intensitatea proceselor de eroziune-deplasari in masa, procese crionivale, eroziunea in suprafata (pluviodenudarea), tasarea, sufoziuneaÞ panta

influenteaza dezvoltarea urbanistica

influenteaza orientarea cailor de comunicatie terestre (mai ales caile ferate)

influenteaza dispunerea retelei hidrograficeÞ

circulara pe margini (raurile colectoare: Dunarea, Tisa, Siret, Prut)

radiara convergenta in interiorul arcului carpatic si radiar-divergenta la exteriorul arcului carpatic (afluentii)

TIPURILE DE RELIEF MAJOR SI GENETIC (DERIVAT)

DIN ROMANIA

Pe teritoriul Romaniei se disting 4 tipuri majore de relief in cadrul carora se disting numeroase tipuri de relief derivat.

RELIEFUL MAJOR

Relieful montan

se dezvolta intre 300 - 2 544 m, avand altitudinea medie de 950 m

este caracteristic Muntilor Carpati

este puternic fragmentat de depresiuni, vai longitudinale si transversale, pasuri si trecatoriÞ umanizarea si circulatia intensa

In functie de tipul de roca pe care se dezvolta si aspectul reliefului se disting urmatoarele subtipuri:

a.      Muntii dezvoltati pe roci cristaline (metamorfice)

cu altitudini mari, masivi, creste alpine, platouri subalpine, vai adanci si inguste (chei, defilee)

pe calcare se dezvolta relieful carstic

b.      Muntii dezvoltati pe roci sedimentare (flis si conglomerate)

au altitudini mai reduse (< 2 000 m), puternic fragmentati de vai si depresiuni, pe versanti se dezvolta alunecarile de terenÞ intense degradari de teren.

c.       Muntii dezvoltati pe roci vulcanice

prezinta altitudini ce variaza intre 500 - 2 100 m

prezinta conuri si cratere vulcanice (mai bine pastrate in muntii din Grupa Centrala a Carpatilor Orientale), platouri extinse, vai inguste

d.      Muntii dezvoltati pe roci sedimentare cu intruziuni magmatice

pe rocile sedimentare apar platouri largi si netede

pe rocile magmatice apar varfuri semete, creste zimtate ( M. Metaliferi, M. Bargaului)

Relieful de deal si podis

se dezvolta intre 300 - 500 m

apare in interiorul si exteriorul arcului carpatic

prezinta depresiuni si culoare de vai largi cu teraseÞ numeroase asezari si cai de comunicatie

Relieful de campie

se dezvolta sub 300 m in V si S tarii

s-a format recent (in Cuaternar) prin colmatarea unor vechi bazine lacustre cu sedimente aduse de rauri din Carpati

vaile principale sunt largi, cu terase si lunci extinse, iar cele secundare sunt inguste si seci o mare parte a anuluiÞ numeroase iazuri

prezinta unele sectoare de subsidenta ( coborare) unde apare excesul de umiditate

RELIEFUL DERIVAT

Este rezultatul actiunii agentilor externi asupra reliefului major. Cele mai vechi forme se regasesc la nivelul interfluviilor, iar cele mai noi la nivelul vailorÞ

Suprafetele de eroziune

sunt rezultatul nivelarii muntilor sau dealurilor inalte

apar pe interfluvii avand aspectul unor platouri netede, intens fragmentate si reinaltate

se desfasoara la altitudini diferite dat fiind faptul ca mutii au fost inaltai diferit

in zonele de deal si podis numarul lor este mai mic

in Carpati sunt situate la diferite altitudinii, cele mai caracteristice fiind:

platforma BorascuÞ2 000 - 2 200 m

platforma Rau - Ses Þ 1 000 - 1 200 m

platforma Gornovita (Predeal) Þ 1 000 m

Terasele fluviale

s-au format ca urmare a alternantei climatice si ridicarilor tectonice din Cuaternar

sunt favorabile amplasarii asezarilor, agriculturii, cailor de comunicatie

ca numar difera in functie de unitatea de relief:

6-8 in Carpati si Subcarpati

3-5 in zonele de deal si podis

1-3 in zonele de campie

Luncile

s-au format in ultima parte a Cuaternarului

sunt extinse si largi pe raurile principale in zonele de campie, deal si depresiuni, iar pe raurile mici si zonele de defileu sunt reduse ca suprafata

Relieful glaciar

este rezultatul eroziunii ghetarilor instalati pe culmile Carpatilor in Pleistocen (prima perioada a Cuaternarului)

se prezinta sub forma de: circuri glaciare (in prezent ocupate de lacuri glaciare), vai glaciare (U) cu lungimi de 1-8 km, praguri, morene

Relieful carstic

se dezvolta pe roci dizolvabile, unde apar goluri, iar prin precipitare apar cruste si forme pozitive

pe calcare si dolomite apar: platouri carstice cu lapiezuri, doline, chei, pesteri (in interiorul carora apar stalactite, stalagmite, draperii etc)

pe sare apar forme efemere: lapiezuri, avene, pesteri (Meledic -Bz), prabusiri, alunecari, depresiuni (in care se instaleaza lacurile sarate)

Relieful pe nisip

in zonele de campie (C. Olteniei) si luncile marilor rauri (Ialomita, Buzau) apar dunele de nisip, iar in Dep. Brasov si vaile raurilor apar grindurile

Relieful pe loess

apare mai ales in zonele de campie dar si in Pod. Moldovei si Pod. Dobrogei

prin tasare si sufoziune Þ crovuri, hrube si palnii de sufoziune

Relieful vulcanic

include forme create de vulcani si actiunea agentilor externi asupra rocilor magmatice

din prima categorie fac parte: lantul vulcanic din V Carpatilor Orientali, unde se disting cratere, conuri, platouri

din a doua categorie fac parte maguri, culmi rotunjite, ziduri (Detunatele)

Relieful pe conglomerate

este o roca neconsolidata pe care se dezvolta: babe, sfincsi, coloane, ciuperci

Relieful litoral

este cel mai recent fiind rezultatul evolutiei din ultimele milenii

este reprezentat de: Delta Dunarii, lagune, limane maritime, faleze, plaje, golfuri mici

EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

A RELIEFULUI ROMANIEI

Formele de relief din Romania s-au realizat intr-un interval de timp indelungat ca urmare a actiunii conjugate a agentilor interni (care au inaltat muntii si celelalte forme de relief) si externi (au nivelat si fragmentat formele de relief existente s-au au dat nastere la altele noi .

Intervalul de timp este redat de scara geocronologica, constituita din ere, perioade epoci etc:

1. Era Precambriana (cuprinde Arhaicul si Proterozoicul) Þ are loc orogeneza baikaliana care cuteaza sisturile cristaline din soclul Platformei Est Europene, care formeaza in prezent fundamentul sectorului nordic al Podisului Moldovei

2. Era Paleozica (cuprinde Cambian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian)

Þ in Silurian are loc orogeneza caledoniana care cuteaza sisturile verzi din centrul Dobrogei dand nastere la Podisul Casimcei

Þ in Carbonifer are loc orogeneza hercinica care cuteaza stratele ce alcatuiesc in prezent Muntii Macin si metamorfozeaza depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic

3. Era Mezozoica (cuprinde perioadele Triasic, Jurasic, Cretacic)

Þ in Cretacic are loc orogeneza alpina ce da nastere partii centrale a Muntilor Carpatilor (zona cristalino-mezozoica), determinand in acelasi timp scufundarea lenta a regiunilor intra si extracarpatice

4. Era Neozoica (cuprinde Paleogenul, Neogenul si Cuaternarul)

Þ in Paleogen are loc formarea muntilor din flis (roci sedimentare recutate partial) si alipirea acestora la lantul carpatic

Þ in Neogen au loc:

eruptii vulcanice care vor da nastere lantului vulcanic din V Carpatilor Orientali si a muntilor vulcanici din SE M. Apuseni;

formarea Subcarpatilor (dealuri cu structura cutata sau monoclinala) in exteriorul Carpatilor Orientali, de Curbura si Meridionali

colmatarea treptata a bazinelor transilvan, panonic si pontic situate in interiorul respectiv exteriorul arcului carpatic

Þ in Cuaternar are loc:

ridicarea in bloc a Carpatilor a unitatilor invecinate

formarea piemonturilor (Pod. Getic, Dealurile de Vest)

exondarea campiilor

definitivarea structurii Subcarpatilor si Depresiunii colinare a Transilvaniei

individualizarea unor depresiuni tectonice (Dep. Brasov)

aparitia unor manifestari magmatice ce au dat nastere unor maguri de bazalt in Carpati, Dealurile de Vest etc

in Pleistocen pe fondul racirii climei se instaleaza pe culmile carpatice ghetarii

in Holocen clima se incalzeste determinand topirea ghetarilor si definitivarea aspectului actual al reliefului

UNITATILE STRUCTURALE

ALE TERITORIULUI ROMANIEI

Unitati structurale= parti ale scoartei terestre care suporta si conditioneaza relieful, prezentand alcatuire, mobilitate, regim tectonic si evolutie geologica comuna

Suprapusa pe 5 microplaci (Transilvana, Panonica, Moesica, Moldava, Dobrogeana), Romania este situata la intersectia placilor Euroasiatica, Iraniana, Araba, si Africana ce au influentat desfasurarea evenimentelor tectonice pe teritoriul Romaniei.

Succesiunea evenimentelor tectonice au dus la formarea a doua tipuri de structuri:

unitati de platforma

unitati de orogen

1. Unitatile de platforma Þ formate in precambrian sunt alcatuite dintr-un fundament rigid acoperite cu o cuvertura de sedimente

Þ sunt situate la exteriorul arcului carpatic avand un relief slab fragmentat

Þ corespunde Pod. Moldovei, Pod. Dobrogei, Pod. Getic, Campiei Romane

Þ detine putine resurse: hidrocarburi, calcar, dolomita, argila caolinoasa

2. Unitatile de orogen Þformate in mezozoic si neozoic ca urmare a succedarii mai multor faze din orogeneza alpina

Þ sunt zone de o mare mobilitate , cutate, inaltate, incalecate, iar unele zone suferind miscari de subsidenta (coborare - depresiunile) datorita ciocnirii placilor

Þ corespunde:

Orogenului Carpatic care include: Muntii Carpati, Subcarpatii, Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile si Campia de Vest

Orogenului Nord -Dobrogean ce include: Muntii Macin, Pod. Niculitel, Dealurile Tulcei, Pod. Babadag

RELIEFUL SUBSTRAT AL MEDIULUI NATURAL

SI AL ACTIVITATILOR ANTROPICE

Relieful este in acelasi timp suport si element primar al mediului, la suprafata sa avand loc interferenta tuturor celorlalte elemente ale mediului. Datorita altitudinii determina aparitia unor etaje morfoclimatice, iar in cadrul acestora cateva varietati de peisaje determinate de expozitia versantilor, care la randul lor influenteaza repartitia elementelor naturale si antropice.

In Romania exista 3 categorii de medii:

Terestru

Acvatic

Subteran

Predominant este cel terestru foarte diversificat pe verticala (datorita altitudinii) si regional (datorita rolului de bariera orografica a Carpatilor), ce a determinat etajarea elementelor de mediu, respectiv circulatia maselor de aer. Diversitatea mediului terestru si bogatiile solului si subsolului au determinat o mare varietate a ocupatiilor si o complementaritate economica regionala a mediilor geografice.

Mediul natural este rezultatul interferentei tuturor elementelor fizico-geografice, in Romania distingandu-se urmatoarele

TIPURI DE MEDII

MEDIUL MONTAN

MEDIUL SUBCARPATIC

MEDIUL DE PODIS SI DEAL

MEDIUL DE CAMPIE

MEDIUL DELTAIC

MEDIUL DE LITORAL

MEDIUL MARIN

In functie de gradul in care sunt transformate de om , acestor tipuri de medii se mai poate adauga: mediul agricol, mediul rural si mediul urban (cel mai intens transformat)

Fiecare dintre aceste tipuri de medii (naturale, antropizate sau antropice) sunt caracterizate de anumite elemente geografice, care la randul lor determina o anumita utilizare a terenurilor si un anumit grad de umanizare.

I. MEDIUL MONTAN SI CARPATII

Mediul montan

Prezinta urmatoarele caracteristici:

se dezvolta de obicei intre 700- 2544 m , dar coboara chiar la 50 de m in zona de contact cu campia

relieful este accidentat, cu vai adanci si inguste, cu versanti cu pante mariÞ eroziune intensa pe versantii fara vegetatie

climatul este umed si rece

ca vegetatie sunt caracteristice: tundra alpina, tufisurile, pajisti secundare, paduri de conifere, amestec si foioase

In functie de dispunerea fata de circulatia maselor de aer, expozitia versantilor, temperatura, precipitatii, vegetatie, mod de utilizare a terenurilor, mediul montan prezinta 4 subtipuri:

a.      Mediul alpin

b.      Mediul de munti cu altitudini medii si joase

c.       Mediul de depresiuni

d.      Mediul de culoare de vale

a.    Mediul alpin

Caracteristici:

predomina relieful glaciar, periglaciar si petrografic

interventia antropica este redusa: suprapasunat, turism, defrisari

prin defrisari, limita padurii coboara , determinand aparitia unui mediu subalpin

cele doua subtipuri sunt caracteristice in muntii inalti, cu altitudini de peste 1500 m

b.    Mediul de munti mijlocii si mici

Caracteristici:

este stabil cu alunecari de teren in zonele argiloase

prezinta paduri de conifere, amestec si foioase (cu fag la altitudini mai mari si stejar, gorun la altitudini mai mici)

prezinta diferentieri in functie de expozitia versantilor fata de masele de aer ( versantii nordici si estici mai umezi si mai racorosi, iar cei sudici si vestici mai calzi si mai secetosi)

se dezvolta intre 500 si 1500 m

c.    Mediul depresiunilor

Caracteristici:

interventia antropica este intensa, reflectata de: terasari, eroziunea solurilor, asezari dense, industrie uneori poluanta (Zlatna, Baia Mare)

prezinta in functie de altitudine 3 tipuri:

depresiuni inalte: au un climat racoros, dimensiuni reduse, cu paduri , pasuni si terenuri arabile reduse (Vatra Dornei, Zlatna, Bilbor, Borsec, etc)

depresiuni mijlocii: sunt foarte extinse, cu terase, dealuri, glacisuri, cu paduri de foioase (uneori inversiunile termice determina inversiuni de vegetatie in Carpatii de Curbura si Meridionali), intens populate, cu pasuni si terenuri agricole (Brasov, Maramures, Ciuc, Giurgeu, Lovistei, Petrosani, Brad-Halmagiu etc.)

depresiuni joase: apar mai ales in vest avand un climat de dealuri joase (Bozovici, Oas, Gurahont)

d.    Mediul culoarelor de vale

prezinta un climat mai racoros si umed, curenti de aer, o intensa circulatie umana

apare pe vaile marilor vai: Moldova, Bistrita, Mures, Olt, Rucar-Bran, Defileul Dunarii

prezinta mai multe varietati in functie de altitudine, pozitie, orientare

CARPATII

Caracteristici:

face parte din lantul muntos alpino-carpato-himalayan, format in orogeneza alpina

are o lungime de ≈ 1 300 km Þ al III-lea lant muntos din Europa, din care 2/3 pe teritoriul Romaniei (910 km)

sunt situati in partea central- nord-estica a Romaniei

joaca rolul de bariera orografica pentru masele de aer din V, E si S

prin altitudine influenteaza varietatea asociatiilor vegetale, faunistice, tipurile de sol si aparitia unor topoclimate (climate locale)

reprezinta factorul natural determinant in etnogeneza poporului roman

formeaza un adevarat inel pe teritoriul Romaniei, in interiorul caruia se desfasoara ce mai mare depresiune intracarpatica din Europa Þ Depresiunea Colinara a Transilvaniei

are altitudinea medie relativ redusa de 950 m , din care 90% sub 1500 m

este puternic fragmentat de depresiuni, vai longitudinale si transversale, pasuri si trecatori, suprafete de eroziuneÞ umanizarea si circulatia intensa

au rezultat in urma coliziunii dintre microplacile: Transilvaniei, Euroasiatica, Marii Negre, Moesica, Panonica

Din punct de vedere fizico-geografic si structural se impart in cinci sectoare:

    1. Carpatii Orientali- granita cu Ucraina si valea Prahovei
    2. Carpatii Meridionali-valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna-Bistra
    3. Carpatii Occidentali- v. Barcaului si Dunare

Carpatii Orientali

Limite: (incluzand si Carpatii de Curbura)

N- granita cu Ucraina

E- Pod. Moldovei (subunitatea acestuia Pod. Sucevei), Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii

S- valea Prahovei, Subcarpatii Curburii

V- Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile si Campia de Vest

Caracteristici generale:

este cea mai extinsa ramura a Carpatilor (peste 50%din suprafata acestora)

sunt situati la est de Depresiunea colinara a Transilvaniei Þ se mai numesc si Carpatii Rasariteni

prezinta cea mai mare latime 130-140 Km in N si 80 km in zona de curbura

sunt lipsiti de masivitate datorita numeroaselor depresiuni si culoare de vale transversale (partial: Mures, Moldova etc) si longitudinale (Bistrita, Trotus, Olt etc)

are altitudini medii de 1 300 m Þ loc intermediar intre celelalte ramuri ale Carpatilor Romanesti

altitudinea maxima 2 303 m vf. Pietrosul Rodnei , vf. Ineu-2 279 m M.Rodnei, vf. Pietrosul Calimanilor 2 100m M. Calimani

relieful derivat este variat: petrografic, vulcanic, fluvial, eolian, etc

la altitudini de peste 2 000 m apare relieful glaciar

relieful este dispus in fasii paralele, alcatuirea petrografica evidentiaza un adevarat paralelism al culmilor, orientate pe directie NV-SE (exceptie Carpatii de Curbura orientati invers, pe directie NE-SV)Þ

in Vest alcatuite din roci vulcaniceÞ munti vulcanici mai inalti si cu cratere si conuri mai bine pastrate in Grupa Centrala decat in Grupa Nordica, cu numeroase izvoare minerale

in Centru alcatuite din roci metamorfice-sisturi cristaline(zona cristalino-mezozoica) Þcea mai veche, dezvolta cele mai mari altitudini, ce scad de la N spre S (spre izvoarele Trotusului)

in Est alcatuite din roci sedimentare-flisÞ cu altitudinile cele mai mici si extensiune maxima in zona de curbura unde ocupa intreaga zona

este o zona locuita inca din paleolitic, in prezent populatia se concentreaza mai ales in depresiuni si culoare de vale

detine numeroase resurse precum: paduri (40%) de conifere, amestec si foioase, pasuni, minereuri feroase si neferoase, mangan, hidroenergie etc.

detine un potential turistic deosebit

din punct de vedere petrografic, structural, al varietatii reliefului si altitudine se deosebesc trei grupe:

A.     Grupa Nordica

B.     Grupa Centrala

C.     Grupa Curburii

A.     GRUPA NORDICA

Limite

N- granita cu Ucraina

E- Pod. Sucevei

S- Depresiunea Dornelor (drenata de Dorna) si culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului (drenat de Moldova)

E- Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile si Campia de Vest

Caractere generale

mai este numita si Carpatii Maramuresului si Bucovinei

prezinta cea mai mare latime 130-140 km

prezinta cele mai mari altitudini: vf. Pietrosul Rodnei (2 303 m) si vf. Ineu (2 279 m) in M. Rodnei

este singura in care se pastreaza relieful glaciar in M. Rodnei (lacurile glaciare Lala si Buhaiescu)





culmile sunt orientate pe directie NV-SE, fiind paralele, paralelism evidentiat si de alcatuirea petrografica

in V se dezvolta lantul de munti vulcanici, in centru muntii cristalino-mezozoici, iar in este muntii mai josi din flis

muntii vulcanici sunt mai josi , cu cratere si conuri vulcanice mai slab dezvoltate

includ una dintre cele mai extinse depresiuni intramontane din Romania (se desfasoara si dincolo de granita cu Ucraina)

sufera influente climatice nord-vestice (scandinavo-baltice)

sunt bine impaduriti

pasuni extinseÞcresterea animalelor (zootehnia) bine dezvoltata mai ales in Obcinele Bucovinei

Cuprinde

Muntii

o       vulcanici:

M. Oas

M. Ignis (vf. Ignis 1 307 m)

M. Gutai

M. Lapusului

M. Tibles (vf. Tibles 1 839 m)

M. Bargau

o          din sisturi cristaline:

M. Maramuresului (vf. Farcau 1 956 m, vf. Toroioaga 1 930 m, vf. Pop Ivan 1 937m),

M. Rodnei (vf. Pietrosul Rodnei 2 303 m, vf. Ineu 2 279 m)

M. Suhard

o       din flis:

Obcinele Bucovinei alcatuite din teri culmi paralele ce scad altitudinal de la vest la est:

Obcina Mestecanis

Obcina Feredeu

Obcina Mare

Depresiuni:

Dep. Oas- bine individualizata

Dep. Maramuresului­- drenata de Tisa (in N) si afluentii sai Iza si Viseu; cu altitudini de 800 m cu culturi pomicole si pasuni

Dep. Dornelor- drenata de Bistrita si afluentul sau Dorna; aici se afla statiunea turistica Vatra Dornei

Culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenata de Moldova

Pasuri si trecatori:

Huta -leaga depresiunile Oas si Maramures

Gutai (Pintea - leaga depresiunile Baia Mare si Maramures

Setref (818 m)- leaga depresiunile Transilvaniei si Maramures pe valea Salautei

Prislop (1 416 m)- leaga depresiunile Dornelor si Maramures

Neteda

Mestecanis (1 096 m)- leaga depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc

Tihuta (1 201 m)- leaga depresiunile Dornelor si Transilvaniei

B.     GRUPA CENTRALA

Limite

N- Depresiunea Dornelor (drenata de Dorna) si culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului (drenat de Moldova)

E- Subcarpatii Moldovei

S- valea Oituzului si Pasul Oituz

V- Depresiunea colinara a Transilvaniei, de care este delimitata de un abrupt cu care se Termina un platou vulcanic

Caractere generale

mai este numita si Carpatii Moldo- Transilvani

zona cristalino-mezozoica se scufunda la S de valea Trotusului fiind inlocuita de flis

altitudinile scad de la N la S

altitudinea maxima 2 100 m vf Pietrosul Calimanilor din M. Calimani

lipseste relieful glaciar

relieful carstic de suprafata prezinta o mai mare extensiune: Cheile Bicazului, Pietrele Doamnei (M. Rarau), Piatra Singuratica (M. Hasmasul Mare), M. Ceahlau

prezinta numeroase defilee: Muresului (Toplita-Deda), Olt (Tusnad), Bistrita (Zugrenilor, Toance)

prezinta numeroase depresiuni, pasuri si trecatori

relieful vulcanic este mai bine reprezentat, datorita conurilor si craterelor vulcanice mai bine pastrate precum si datorita altitudinilor mai ridicate

aici apare singurul lac vulcanic Lacul Sfanta Ana din Masivul Ciomatu (o prelungire a M. Harghita dincolo de valea Oltului)

ca urmare a unei alunecari in masa a unui pinten montan in anul 1837 s-a format prin blocarea vaii Bicazului lacul de prabusire L. Rosu

din Masivul Hasmasul Mare izvorasc cele doua rauri surori , cu cursuri orientate in sensuri contrare Þ Mures si Olt

aici se afla numeroase obiective turistice dintre care se remarca mai ales: M. Rarau, M. Giumalau, M. Ceahlau

ca resurse se remarca padurile si rocile de constructie

Cuprinde

Muntii

o       vulcanici:

M. Calimani (vf. Pietrosul Calimanilor 2 100 m)

M. Gurghiu (vf. Batrana 1 634 m)

M. Harghita (vf. Harghita 1 800 m)

o          din sisturi cristaline:

M. Bistritei (vf. Budacu 1 859 m)

M. Rarau

M. Giumalau (vf. Giumalau 1 856 m)

M. Giurgeu

M. Hasmasul Mare

o       din flis:

M. Ceahlau (vf. Toaca 1 907 m)

M. Tarcau

M. Ciuc

M. Nemira

M. Stanisoarei

M. Gosmanu

M Berzunt cei mai josi , inchid la est Dep. Comanesti (Darmanesti)

Depresiuni:

Dep. Giurgeu (Gheorgheni)- bine individualizata, larga, cu frecvente inversiuni termice, drenata de Mures

Dep. Ciuc- bine individualizata, larga, cu frecvente inversiuni termice, drenata de Olt

Dep. Dornelor- drenata de Bistrita si afluentul sau Dorna; aici se afla statiunea turistica Vatra Dornei

Culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenata de Moldova

Dep. Bilbor

Dep. Borsec

Dep. Comanesti- drenata de Trotus, inchisa la est de M. Berzunt

Dep. Varsag drenata de Tarnava Mare

Ghimes drenata de Trotus

Pasuri si trecatori:

Mestecanis (1 096 m)- leaga depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc

Tihuta (1 201 m)- leaga depresiunile Dornelor si Transilvaniei

Bucin (in M. Gurghiu-1 287 m) -leaga depresiunile Giurgeu si Transilvaniei

Sicas (in M. Harghita-1 000 m) -leaga depresiunile Ciuc si Varsag

Oituz (866 m)

Tusnad (pe Olt)-leaga depresiunile Ciuc de Brasov

Izvorul Muresului -leaga depresiunile Giurgeu si Ciuc

Bicaz (Pangarati)

Tulghes- leaga depresiunile Bilbor si Borsec

Ghimes-Palanca (pe Trotus)

C.     GRUPA SUDICA

Limite

N- valea Oituzului si Pasul Oituz

E- Subcarpatii Curburii

S- Valea Dambovitei (Prahovei) si Subcarpatii Curburii

V- Depresiunea colinara a Transilvaniei

Caractere generale

mai este numita si Carpatii Curburii

include dupa unii autori din punct de vedere al alcatuirii geologice si Grupa Bucegi (o vom caracteriza separat)

nu cuprinde relief vulcanic

nu are relief glaciar

apare relieful eolian in M. Ciucas- Sfinxul din Ciucas si Tigaile

este alcatuita in totalitate din flis

prezinta o puternica curbare ce determina reorientarea culmilor

culmile sunt orientate invers NE-SE

include cea mai mare depresiune intramontana din tara noastraÞDep. Brasov (intens populata )

prezinta cele mai mici altitudini din Carpatii Orientali

altitudinea maxima 1 954 m vf. Ciucas din M. Ciucas

in depresiuni apar frecvent inversiuni termice ce determina inversiuni de vegetatie (Dep Intorsura Buzaului = polul frigului din Romania)

versantii in functie de expozitia lor se afla sub influente climatice diferite:

cei nordiciÞinfluente oceanice

cei nord-esticiÞ influente continentale

cei sudiciÞ fenomene de foehn (vant cald ce coboara de pe versanti)

intens fragmentati de vai, pasuri si trecatori

valea Prahovei este cea mai importanta zona turistica montana din Romania

Cuprinde

Muntii

M. Vrancei -intre vaile Oituzului si Basca Mica, alcatuiti din urmatoarele masive: M. Zbonia Verde, M. Lacaut, M. Zbonia Frumoasa, M. Furu

M. Buzaului -intre vaile Basca Mica si Teleajen, formati din trei culmi paralele: M. Penteleu (Basca Mica -Basca Mare), M. Podul Calului (Basca Mare-Buzau), M. Siriu (Buzau-Teleajen)

M. Ciucas (vf. Ciucas 1 954 m)-Teleajen- Doftana

M. Baiului- Doftana- Prahova

M. Bretcu -situati in N spre Dep. Brasov, includ si M. Grohotis si Clabucetul Doftanei

M. Intorsura Buzaului -situati in N spre Dep. Brasov

M. Barsei -formati din doua masive de mare interes turistic M. Piatra Mare si M. Postavaru (unde la altitudinea de 1 000 m se dezvolta "perla" statiunilor montane romanesti Poiana Brasov)

Muntii ce patrund digital in Dep. Brasov: M. Persani (prelungindu-se spre sud cu Magura Codlea), M. Baraolt, M. Bodoc

Depresiuni:

Dep. Brasov- este cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii romanesti, neteda ca o campie, cultivata agricol (mai ales cartof si zootehnie-ovine), intens populata (cel mai inalt grad de urbanizare); este formata din trei depresiuni mai mici : Barsei, Prejmer, Raul Negru

Dep. Intorsura Buzaului- drenata de Buzau

Dep. Baraolt- drenata de Olt, intre M. Baraolt si M. Persani

Comandau -drenata de Moldova

Dep. Doftana, Dep. Cheia- toate de mici dimensiuni, apar sub forma unor bazinete

Pasuri si trecatori:

Predeal (1 000 m)- pe valea Prahovei

Bratocea- pe Teleajen

Buzau -pe Buzau

Oituz (866 m)-pe Oituz

Tusnad (pe OltÞdefileul Oltului de la Tusnad)-leaga depresiunile Ciuc de Brasov

Racos -in M. Persani pe Olt (Defileul Oltului de la Racos) leaga depresiunile Baraolt si Transilvaniei

Vladeni -leaga depresiunile Brasov de Transilvaniei

Paraul Rece

Intorsura Buzaului(Bradet)

Predelus -pe Doftana

Tabla Butii

Bogata

Carpatii Meridionali

Limite:

N- Depresiunea colinara a Transilvaniei, culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei

E- valea Dambovitei sau valea Prahovei (daca se include si Gr. Bucegilor)

S- Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti (si Subcarpatii Curburii daca se include si Grupa Bucegilor)

V- Culoarul tectonic Timis- Cerna

Caracteristici generale:

datorita altitudinilor mari si reliefului asemanator cu cel din Alpi, mai sunt numiti si Alpii Transilvaniei

sunt cei mai masivi si mai unitari morfologic si structural

prezinta cea mai redusa suprafata (21%) si latime

alcatuirea litologica este simpla, predominand sisturile cristaline cu intruziuni granitice (ce determina altitudinile mari), iar sporadic, predominand la extremitatea vestica apar rocile sedimentare (calcare, conglomerate, etc.)

prezinta altitudinile medii cele mai mari din Carpati -1 400 m

peste 20 de varfuri depasesc 2 500 m

altitudinea maxima 2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m M. Fagaras,

relieful glaciar este bine reprezentat: vai glaciare (6-8 km), circuri glaciare (multe dintre acestea ocupate in prezent de lacuri glaciare), morene, custuri (creste extrem de ascutite)

bine reprezentat este si relieful periglaciar situat in imediata apropiere a reliefului glaciar (la altitudini mai reduse)

relieful carstic apare mai ales la extremitatea vestica

aici s-au pastrat cel mai bine suprafetele de eroziune, care releva alternanta fazelor de inaltare si cele de eroziune Þ

la peste 2 000 m -platforma Borascu

intre 1 200 - 1 600 m -platforma Rau- Ses

la peste 1 000 m -platforma Gornovita (Predeal)

la est de valea Oltului versantii nordici sunt abrupti, iar cei sudici sunt prelungi; la vest de valea Oltului situatia este inversa, versantii nordici sunt prelungi, iar cei sudici abrupti

la sfarsitul Neogenului au suferit cea mai intensa reinaltare, de peste 1 000 m

culmea principala este orientata in general pe directie vest-est

datorita masivitatii evidente prezinta putine depresiuni (in general mici), trecatori (majoritatea adanci) si pasuri ( majoritatea situate la mari inaltimi, aici aflandu-se in M. Parang cel mai inalt pas din tara, pasul Urdele 2 141m )

sunt prezente toate cele patru subtipuri de medii montane, insa cu temperaturi mai scazute si umiditate mai mareÞpaduri mai extinse pe versantii nordici, si pajisti secundare mai extinse pe versantii sudici unde se practica si in prezent transhumanta

prezinta putine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru)

sunt traversati de doua sosele de mare altitudine: Transfagarasanul (transversal) si Transalpina (longitudinal in Parang intre Petrosani si Voineasa)

vaile transversale ii impart in trei grupe, la care unii autori adauga si Grupa Bucegi :

GRUPA BUCEGI

Limite

N- Dep. colinara a Transilvaniei

E- valea Prahovei

S- Subcarpatii Curburii

V- valea Dambovitei

Caractere generale

este considerata ca facand parte, de catre unii geografi, din Carpatii Meridionali, datorita altitudinii si reliefului

ca roci predomina conglomeratele si calcareleÞ relief carstic: cheile Dambovicioarei, cheile Tatarului pestera Ialomitei,

nu prezinta relief vulcanic si glaciar

apare relieful eolian in M. Bucegi- Sfinxul si Babele

spre N si E se termina printr-un impunator abrupt (mai ales catre valea PrahoveiÞ Abruptul Caraimanilor)

cele trei suprafete de eroziune au o mare extensiune

este cea mai importanta zona montana din punct de vedere turistic

altitudinea maxima este de 2 505 m vf Omu- M. Bucegi

Cuprinde

Muntii

M. Bucegi -situati in partea de E, se prezinta sub forma unui semicerc dispus in amfiteatru, fiind cel mai important masiv turistic, cu numeroase cabane, partii si trasee pentru turisti, cu vf Omu-2 505 m

M. Leaota -situati la V de M. Bucegi, avand aspectul unui promontoriu

M. Piatra Craiului -alcatuiti in majoritate din calcare, cu creste, zimtate situati la N de Culoarul Rucar-Bran ,cu vf. Baciului 2 238 m

Depresiuni:

Culoarul Rucar-Bran -un sant tectonic adanc si larg

Pasuri si trecatori:

Predeal (1 000 m)- pe valea Prahovei

Bran (Giuvala) - 1 240 m

Vladeni

D.    GRUPA FAGARAS

Limite

N- Dep. Transilvaniei (Dep. Fagaras)

E- v. Dambovitei

S- Subcarpatii Getici

V- defileul Oltului (Turnu Rosu- Cozia)

Caractere generale

este cea mai masiva si inalta din Carpatii

prezinta cele mai mari altitudini din CarpatiÞ2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m din M. Fagaras

este alcatuita dintr-o culme nordica unitara, cu aspect de zid crenelat , orientata vest-est, in lungime de 60 km din care se desprind spre sud patru masive "insulare", sub forma unor culmi prelungi, separate de Olt, Arges si afluentii acestora

la confluenta Lotrului cu Oltul se dezvolta Dep. Lovistei (Brezoi), o veche zona de populare din Carpati

prezinta numeroase urme ale glaciatiunii cuaternareÞ relief glaciar

prezinta un peisaj pitorescÞ interes turistic deosebit

prezinta numeroase lacuri de baraj artificial si hidrocentrale (Vidraru pe Arges)

Cuprinde

Muntii

o       in Nord:

M. Fagaras -2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m (vf. Suru 2 282 m)

o          Spre Sud:

M. Cozia -intre Olt si Topolog

M. Fruntii -intre Topolog si Arges

M. Ghitu -intre Arges si Valsan

M. Iezer (Papusa)- intre Valsan si Dambovita (Vf. Iezer 2 482 m)

Depresiuni:

Dep. Lovistei- bine individualizata la confluenta Oltului cu Lotrul

Defileul Oltului de la Turnu Rosu-Cozia - o vale transversala (ce mai caracteristica din Carpati) ce taie perpendicular linia carpatica

Pasuri si trecatori:

Bran (Giuvala) - 1 240 m

Turnu Rosu (400 m)- la intrarea Oltului in zona montana

Cozia (309 m)- la iesirea Oltului din zona montana

Transfagarasan

E.     GRUPA PARANG

Limite

N- Dep. Colinara a Transilvaniei (Dep. Sibiu si culoarul Secaselor)

E- defileul Oltului (Turnu Rosu- Cozia)

S- Subcarpatii Getici

V- valea Jiului (ce dreneaza Dep. Petrosani)si valea Streiului (ce dreneaza depresiunea Hateg)

Caractere generale

prezinta cea mai mare latime dintre cele trei grupe din Carpatii Meridionali

platformele de eroziune au cea mai mare extindere

relieful glaciar este prezent insa pe o suprafata mai redusa de cat in celelalte grupe




o mai mare extensiune o are relieful carsticÞCheile Oltetului, Pestera Muierii

in partea centrala prezinta o fractura tectonica, orientata vest -est, unde s-a instalat cursul Lotrului (si soseaua Transalpina)

este o zona populata din cele mai vechi timpuri, ca marturie stand ruinele vechii resedinte a statului dac Sarmizegetusa Regia din Masivul Orastiei situati in NV M. Sureanu si ruinele resedintei provinciei romane Dacia Felix din Dep. Hateg- Sarmizegetusa Ulpia Traiana

aici se afla cel mai inalt pas din tara -Urdele 2 141 m

are un aspect palmar, masivul principal (numit nod orografic) aflandu-se in SV din care se desprind celelalte culmi

Cuprinde

Muntii

o       nodul orografic M. Parang (vf. Parangul Mare 2 519 m) din care se desprind:

spre NÞM. Sureanu (vf. lui Patru 2 130 m)-intre Strei si Sebes

spre NEÞM. Candrel (vf. Candrel 2 244 m)-intre Sebes si Sadu

spre EÞM. Lotrului (vf. Steflesti 2 242 m)-intre Sadu si Lotru

la sud de valea LotruluiÞ m. Capatanii (vf Ursu 2 124 m)

Depresiuni:

Dep. Lovistei- bine individualizata la confluenta Oltului cu Lotrul

Defileul Oltului de la Turnu Rosu-Cozia - o vale transversala (ce mai caracteristica din Carpati) ce taie perpendicular linia carpatica

Defileul Jiului

Dep. Petrosani -drenata de Jiu

Dep. Hateg- drenata de Strei

Pasuri si trecatori:

Urdele (2 141 m) cel mai inalt din Romania

Lainici (450m)- pe valea Jiului

Turnu Rosu (400 m)- la intrarea Oltului in zona montana

Cozia (309 m)- la iesirea Oltului din zona montana

Merisor- leaga cele doua depresiuni Hateg si Petrosani

F.      GRUPA RETEZAT-GODEANU

Limite

N- Culoarul Bistrei

E- valea Jiului (ce dreneaza Dep. Petrosani)si valea Streiului (ce dreneaza depresiunea Hateg)

S- Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti

V- Culoarul tectonic Timis- Cerna

Caractere generale

Cuprinde cele mai numeroase altitudini de peste 2 000 m

include cel mai numeroase lacuri glaciare (80) printre care L. Bucura (cel mai extins- 10 ha) si L. Zanoaga ( cel mai adanc 29 m)

prezinta relief carstic mai ales in SV: Cheile Runcului, Cheile Corcoaiei, Izbucul Cernei

prezinta cea mai mare masivitate

culmile principale sunt separate de vai longitudinale

aici se afla primul parc national din tara cu numeroase specii de plante si animale rare - Parcul National Retezat (1931, 51 000 ha)

prezinta o culme principala situata in partea centrala din care se desprind celelalte culmi

Cuprinde

Muntii

in zona centrala: M. Retezat (vf. Peleaga 2 509 m, intre Valea Raul Mare si Jiul de Vest) si M. Godeanu (vf. Godeanu 2 229 m

spre nord M. Tarcu (vf. Tarcu 2 190 m) care se continua spre NV cu M. Muntele Mic

spre sud M. Cernei (la N de valea Cernei), M. Mehedinti (intre Cerna si Motru) M. Valcan (cu vf. Straja 1 868 m intre Motru si Jiul de Vest)

Depresiuni:

Defileul Jiului

Dep. Petrosani -drenata de Jiu

Dep. Hateg- drenata de Strei

Culoarul tectonic Timis- Cerna

Culoarul Bistrei

Pasuri si trecatori:

Lainici (450m)- pe valea Jiului

Merisor- leaga cele doua depresiuni Hateg si Petrosani

Domasnea (Poarta Orientala)- 540 m, in Culoarul Timis- Cerna

Poarta de fier a Transilvaniei 700 m , pe Bistra

Carpatii Occidentali

Limite:

N- Valea Barcaului (sau valea Somesului)

E- Depresiunea colinara a Transilvaniei: Culoarul Bistrei si Culoarul Timis- Cerna

S- Valea Dunarii

V- Dealurile de Vest, iar pe alocuri intra in contact cu Campia de Vest

Caracteristici generale:

au altitudinea medie de 650 m (cea mai redusa)Þlipsa reliefului glaciar, sporadic in M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de inghet-dezghet)

cea mai mare altitudine vf. Bihor(Curcubata Mare)- 1 849 m din M. Bihor

ocupa 26% suprafata Carpatilor

prezinta o mare complexitate litologica si structurala, fiind formati dintr-un adevarat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare si metamorfice (sisturi cristaline)

varietatea rocilor impune o mare varietate a reliefului

relieful pe sisturi cristaline si roci vulcanice apare sub forme masive si greoaie (M. Bihor, M. Semenic, M. Locvei, M. Poiana Rusca, M. Metaliferi)

in Muntii Metaliferi prezenta rocilor vulcanice si sedimentare determina aparitia unui relief sculptat de eroziunea diferentiata

relieful carstic este extins si apare sub forme diferite atat exocarstice cat si endocarstice:

platouri carstice cu lapiezuri si doline: Padis- Cetatile Ponorului, Vascau, Carbunari

vai de tip chei: Nerei, Rameti, Intregalde

depresiuni carstice in care s-au instalat lacurile carstice: Ighiu, Varasoaia

pesteri: Vantului (cea mai lunga din tara), Ursilor, Comarnic, Meziad, Scarisoara, Focul Viu (cu ghetari)

avene adanci

culmile sunt largi si netede

reprezinta sectorul cel mai fragmentat din Carpati prezentand numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri si trecatoriÞaspect discontinuu

campia patrunde adanc in interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip "golf"

au aspect asimetric, altitudinile scazand de la est la vest

prezinta vai de tip defileu: Defileul Dunarii in sud (cel mai lung din Europa 144 km), Defileul Muresului

prezinta cele mai bogate precipitatii (1 400 m in M. Vladeasa) pe versantii vestici, iar pe cei estici si sud-estici apare fenomenul de foehn

sunt bine impaduriti , predominand padurile de foioase, urmate de padurile de conifere iar la altitudini mai mari pajistile subalpine

sunt bine populati, asezarile rurale urcand in altitudine pana la 1 600 mÞsate de tip risipit numite cranguri

prezinta numeroase resurse de subsol: minereuri auro-argintifere, minereuri de fier, bauxita, marmura, etc.

vaile transversale ii impart in doua sectoare:

D.    Muntii Banat si Poiana Rusca

E.     Muntii Apuseni

G.    MUNTII BANATULUI SI POIANA RUSCA

a. MUNTII BANAT

Limite

N- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Buziasului numite si Dealurile Poganisului)

E- Culoarul Timis -Cerna

S- Defileul Dunarii

V- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Tirolului)

Caractere generale

reprezinta o punte de legatura cu Muntii Balcani

datorita alcatuiri petrografice se aseamana mai mult cu Carpatii Meridionali

relieful carstic este extins : Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic

includ Defileul Dunarii cel mai lung din Europa (144 km), unde temperaturile sunt mai ridicate permitand dezvoltarea unor elemente biogeografice submediteraneene: liliacul salbatic, vipera cu corn

aici se afla Parcurile Nationale: Portile de Fier, Cheile Nerei- Beusnita

prezinta 3 trepte altimetrice ce scad altitudinal de la est (peste 1 400 m) la vest (sub 600 m)

Cuprinde

Muntii

o       in Est cei mai inalti:

M. Semenic -1 446 m vf. Semenic    si M. Almajului- 1 224 m vf. Svinecea Mare

o          In Centru:

M. Aninei si M. Locvei

o          In Vest cei mai josi

M. Dognecea (617m)

Depresiuni:

Dep. Almajului (Bozovici)- bine individualizata intre M Semenic si M. Almajului, traversata de Nera cu numeroase livezi de meriÞ "Tara florilor de mar"

Dep. Caras- Resita (Caras -Ezeris) - drenata de Caras si Barzava

Pasuri si trecatori:

Domasnea ( Poarta Orientala)- 540 m

Tarova

Valiug

b. MUNTII POIANA RUSCA

Limite

N- Valea Muresului (Defileul Deva - Lipova)

E- Dep. Hateg

S- Culoarul Bistrei

V- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Lipovei)

Caractere generale

apar izolati ca un horst inconjurat de zone joase

sunt alcatuiti din calcare cu intruziuni granitice

prezinta vai inguste cu versanti abrupti si culmi largiÞasezarile rurale si caile de comunicatie se concentreaza pe culmi

altitudinea maximaÞvf. Padesu 1 374 m

H.    MUNTII APUSENI

Limite

N- valea Barcaului

E- Dep. colinara a Transilvaniei

S- Valea Muresului (Defileul Deva - Lipova)

V- Dealurile de Vest, iar pe alocuri intra in contact cu Campia de Vest (sub forma depresiunilor de tip "golf")

Caractere generale

relieful carstic este extins: Platourile carstice Padis- Cetatile Ponorului, Vascau; chei: Turzii, Rameti; pesteri: Vantului, Scarisoara, Ursilor etc.

campia patrunde adanc in interiorul muntilor sub forma de depresiuni de tip "golf"

nu prezinta subdiviziuni transversale

prezinta suprafete de eroziune acoperite de pajisti subalpine

sunt bine populatiÞ localitatea Tomnatic se afla la 1 600 m altitudine

prezinta o alcatuire petrografica mozaicataÞ diversitatea formelor de relief

in ultimii ani aceasta zona a fost declarata Parc Natural

prezinta o distributie palmara, avand in partea centrala masivul principal (nod orografic) M. Bihor, cel mai inalt din care se desprind celelalte culmi muntoase

Cuprinde

Muntii

in zona centrala: M. Bihor -vf. Bihor 1 849 m, cu un relief carstic extins

spre nord M. Vladeasa (vf. Vladeasa 1 836 m) intre v. Iada si v. Somesul Mic

spre nord-est M. Gilau intre v. Somesului Mic si v. Iara

spre est M. Muntele Mare (vf. Muntele Mare 1 826 m) intre v. Iara si v. Ariesului

spre est M. Trascau intre v. Ariesului si v. Ampoiului

spre sud M. Gaina -1484 m la N de valea Crisului Alb care izvoraste din acest masiv

spre sud -est M. Metaliferi intre v. Ampoiului si v. Muresului, alcatuiti predominant din roci vulcanice Þ numeroase zacaminte auro-argintifere, tot aici se afla Detunatele

spre vest M. Crisurilor separati de depresiunile de tip "golf" si vaile raurilor in urmatoarele subunitati:

o       M. Zarand (vf. Drocea 836 m, vf. Highis 799 m)-intre Mures si Crisul Alb

o       M. Codru Moma (vf. Plesu 1 112 m)-intre Crisul Alb si Crisul Negru

o       M. Padurea Craiului -intre Crisul Negru si Crisul Repede

o       M. Plopis (Ses) -intre Crisul Repede si Barcau

o       M. Meses

Depresiuni:

Simleu- pe Barcau

Huedin

Abrud- pe Aries

Zlatna- pe Ampoi

Vad-Borod- pe Crisul Repede

Beius - pe Crisul Negru

Brad, Halmagiu, Gurahont- pe Crisul Alb

Bazinete depresionare: Sacaramb, Baita, Glod

Pasuri si trecatori:

Ciucea - 901 m

Valisoara- 461 m

Bucium- 915 m

Buces- 725 m

Varfuri- 650 m

Vartop

3. SUBCARPATII SI MEDIILE SUBCARPATICE

Mediul subcarpatic se imparte in functie de relief in doua subtipuri:

a. Mediul de deal - se suprapune zonelor de anticlinal

prezinta pante mari si vai adanci   

prezinta intense degradari ale terenurilor ( mai ales alunecari de teren) datorita alcatuirii din roci friabile (argile, marne, nisipuri), dar mai ales datorita intreventiei antropice intense, regiunea fiind bine populata

prezinta influente climatice diferite , continentale in E, procese de foehnizare in centru si submediteraneene in V

predomina padurile care pe alocuri au fost inlocuite cu pajisti secundare sau culturi agricole

se disting in functie de altitudine doua subtipuri caracteristice

mediul dealurilor inalte-la peste 500 m

mediul dealurilor joase - intre 300-500 m

b. Mediul de depresiuni -se suprapune zonelor de sinclinal

- prezinta terase si lunci largi

are un climat de adapost cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate

sunt intens populate , agricultura fiind principalul sector economic

SUBCARPATII

Limite: N - valea Moldovei

V - valea Motrului

Caracteristici generale

reprezinta o unitate de tranzitie intre Carpati si unitatile de relief exterioare acestora

se aseamana cu Carpatii datorita genezei si structurii geologice dar si cu regiunile exterioare prin formele de relief si altitudini

prezinta altitudini cuprinse intre 300-1 000 m

altitudinile maxime se intalnesc in Dealul Chiciora 1 218 m si Magura Matau-1 018 m

sunt alcatuiti din roci sedimentare friabile situate in structuri cutate (anticlinale li sinclinale) precum: argile, marne, nisipuri, pietrisuri si conglomerate

uneori apar cute diapire ( structuri geologice caracteristice formate din anticlinale cu strate ridicate pana la verticala, strapunse de samburi de sare

s-au format in ultimele faze ale orogenezei alpine , ca raspuns la ridicarile care au avut loc in Carpati

relieful este format, in general, din doua aliniamente de depresiuni (submontane si intracolinare) inchise de doua aliniamente de dealuri de tip subcarpatic (interne si externe) exceptie facand Subcarpatii Moldovei care sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic

depresiunile sunt largi cu lunci si terase extinse

dealurile prezinta versanti cu pante mari, care favorizeaza intense procese de versant

prezinta influente climatice scandinavo-baltice in extremitatea nordica, continentale in partea central-nordica, procese de foehnizare in centru, submediteraneene in Vest

depresiunile prezinta un climat de adapost

vegetatia este formata din paduri de fag si specii termofile, precum si din pajisti stepizate

interventia antropica este intensa, fiind remarcata prin defrisari, suprapasunat si agroecosisteme

in functie de pozitie, structura geologica si forme de relief se impart in trei sectoare distincte

  1. SUBCARPATII MOLDOVEI

Limite - N-valea Moldovei

- E-Podisul Moldovei (prin intermediul Culoarului Siretului)

- S- valea Trotusului

-V- Carpatii Orientali (Grupa centrala)

Caractere generale:

- reprezinta o unitate de tranzitie intre Grupa Centrala a Carpatilor Orientali si Podisul Moldovei

- sunt alcatuiti din roci friabile ceea ce explica numeroasele alunecari de teren si procesele de versant

s-au format prin cutare

fata de celelalte sectoare subcarpatice sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic

includ si Culoarul Siretului o unitate unica in tara, ce se continua spre N cu Culoarul Moldovei, ambele prezentand terase largi la baza carora se acumuleaza pietrisuri piemontane si glacisuri de eroziune, utilizate pentru amplasarea asezarilor si cailor de comunicatie

dealurile sunt dispuse oblic pe culmile montane inchizand la E depresiunile

Cuprind:

Depresiunea Neamt-situata pe raul Neamt (Ozana)-inchisa de Culmea Plesu (911 m) si Dealul Runcu

Depresiunea Cracau-Bistrita - situata pe Bistrita- inchisa de Dealul Runcu si Dealul Corni

Depresiunea Tazlau - Casin - situata pa Trotus si afluentii acestuia Tazlau, Casin, Oituz -inchisa de Culmea Pietricica (740 m)

Culoarul Siret-Moldova- drenat de Siret si respectiv Moldova - intens populat

SUBCARPATII CURBURII

Limite: - N-valea Trotusului, Carpatii de Curbura si Carpatii Meridionali (Grupa Bucegilor)

- E si S -Campia Romana (cu care intra in contact direct)

- V- valea Dambovitei

Caractere generale:

reprezinta o unitate de tranzitie Intre Carpatii Curburii si Meridionali si respectiv Campia Romana

intra in contact direct cu Campia Romana

prezinta cele mai mari altitudini medii dintre toate sectoarele subcarpatice 700-800 m

altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobestilor

reprezinta sectorul cu cea mai mare latime

reprezinta cel mai complex sector subcarpatic, datorita patrunderii unor pinteni montani alcatuiti din flis, dinspre Carpatii Curburii, care intrerup paralelismul depresiunilor si dealurilor ( Pintenul Ivanetu si Pintenul Valeni)

relieful se prezinta sub forma a cel putin doua aliniamente de depresiuni )submontane si intracolinare) si dealuri de tip subcarpatic

in Depresiunea Policiori - Paclele apare un fenomen foarte rar intalnit "vulcanii noroiosi)

prezinta influente climatice continentale in E si procese de foehnizare in rest

vegetatia este predominant di paduri de fag si specii termofile, pajisti secundare, inlocuite in parte cu terenuri agricole (viticultura si pomicultura)

datorita defrisarilor, suprapasunatului si lucrarilor agricole inadecvate apar intense procese de versant

vaile Slanicului si Teleajenului impart aceasta unitate in trei subunitati caracteristice

a.      Subcarpatii Vrancei:

prezinta doua aliniamente de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic

Depresiuni submontane:

Depresiunea Soveja - situata pe Susita este inchisa de Dealurile Ousoru si Rachitas

Depresiunea Vrancei- apare ca o "cetate naturala" situata pe Putna si Zabala fiind inchisa de Dealurile Rachitas, Raiutu, Garbova (Gurbaneasa), Bisoca

Depresiuni intracolinare:

Depresiunea Campuri- situata pe Susita, inchisa de Dealul Zabraut

Depresiunea Vidra-pe Putna, inchisa de Magura Odobestilor (996 m)

Depresiunea Mera- pe Milcov, inchisa de Magura Odobestilor si dealul Deleanu

Depresiunea Dumitresti- pe Ramna, inchisa de Dealul Deleanu si Dealul Capatanii

b.      Subcarpatii Buzaului

- este cel mai complex sector subcarpatic avand 3 sau 4 aliniamente de depresiuni si dealuri, situate intre Slanic si Teleajen, cuprinde:

- Depresiunea Policiori-Paclele- situata pe Slanic, inchisa de Dealurile Bisoca, Blajani, Dalmei, Bocu

- Depresiunea Drajna -strabatuta de Buzau si afluentii acestuia, este un culoar depresionar inchis de Pintenul Ivanetu

- Depresiune Niscov- inchisa de Dealurile Ciolanu si Dealul Mare-Istrita

-Depresiunea Mislea - Podeni - pe Cricovul Sarat, inchisa de Dealurile Lazului, Salcia, Bucovei si Dealul Mare-Istrita

c.       Subcarpatii Prahovei si Dambovitei

-este sectorul cu cele mai putine depresiuni fiind delimitat de vaile Teleajenului si Dambovitei; cuprinde:

- Depresiunea Campina -situata pe Prahova, este inchisa de Subcarpatii Teleajenului

Depresiunea Valea Lunga - strabatuta de Cricovul Dulce, inchisa de Subcarpatii Ialomitei

Depresiunea Pucioasa - pe Ialomita, inchisa de Subcarpatii Ialomitei

  1. SUBCARPATII GETICI

Limite: - N -Carpatii Meridionali

- E- valea Dambovitei

- S -Podisul Getic (de care delimitare este greoaie datorita continuitatii cuverturii de "pietrisuri de Candesti)

-V -valea Motrului

Caractere generale:

- prezinta complexitate redusa, fiind formati in cea mai mare parte din doua aliniamente de depresiuni si dealuri subcarpatice paralele cu culmile muntoase, orientate pe directie E-V

- prezinta cele mai mici altitudini medii dar include altitudinile maxime din Subcarpati, Dealul Chiciora 1 218 m si Magura Matau 1 018 m

- sunt stransi legati de Podisul Getic, delimitarea fiind greoaie

- pe alocuri apar cutele diapire - Dealul Negru

- includ cea mai mare depresiune subcarpatica- Depresiunea Targu Jiu- Campu Mare

- altitudinile scad de la N spre S

- dealurile sunt mai inalte la E de Olt

- prezinta in general un climat de adapost cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai scazute

- in depresiuni vegetatia spontana a fost inlocuita cu culturi agricole si pajisti

- cuprind doua subunitati distincte

Cuprind:

a.      Subcarpatii Olteniei:

situati intre Olt si Motru includ trei sectoare distincte

Subcarpatii Gorjului - intre Motru si Gilort sunt cei mai josi (Dealul Bran 333m, dealul Sporesti, Dealul Sacel)

includ trei siruri de depresiuni:

submontane: Depresiunea Baia de Arama, Tismana, Novaci

intracolinare: Targu Jiu- Campu Mare si altele mai mici

catre Podisul Getic: sunt foarte mici sub forma unor bazinete depresionare

Subcarpatii Oltetului- se desfasoara intre Gilort si Bistrita Valcii incluzand Depresiunea Horezu si Dealurile Oltetului

Subcarpatii Valcii- situati intre Bistrita Valcii si Olt ce includ depresiunile Olanesti si Ocnele Mari, inchise de dealuri de tip Muscele in N si dealuri cutate in S



b.      Muscelele Argesului

- sunt situati intre Olt si Dambovita

- includ cele mai mari altitudini din Subcarpati: Dealul Chiciora, Magura Matau, Dealul Pletica, Dealul Negru, Dealul Tamas

- altitudinile dealurilor scad de la S spre N (catre munte)

- cuprind doua siruri de depresiuni drenate de Olt, Arges, Dambovita si afluentii acestora

- depresiuni submontane: - Depresiunea Campulung-pe Dambovita

Depresiunea Candesti- pe Valsan

Depresiunea Arefu- pe Arges

Depresiunea Jiblea- pe Olt

- depresiuni intracolinare: - Depresiunea Curtea de Arges- pe Arges

PODISURILE SI MEDIILE DE PODIS

Cuprind doua subtipuri caracteristice:

a. Mediul de deal - caracterizat de un relief deluros dens fragmentat cu pante variate, cu intense procese de eroziune, determinate de alcatuirea din roci friabile si mai ales de activitatile antropice

- au fost acoperite de vaste paduri de gorun, cer si garnita in trecut, in prezent fiind inlocuite cu terenuri agricole

-prezinta influente climatice diversificate

b. Mediul de depresiuni si culoare de vale

prezinta un relief in care predomina luncile largi, terasele extinse si glacisuri marginale

este intens antropizat , fapt reliefat de numeroasele terenuri agricole si pajisti

prezinta un climat tipic de adapost (cu temperaturi mai ridicate)

A). DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

Limite:

NV-"jugul intercarpatic"

E si N- Carpatii Orientali

S- Carpatii Meridionali

V- Muntii Apuseni

Caracteristici generale:

este situata in partea central-nordica a Romaniei

este un fost bazin tectonic (format prin scufundare lenta la peste 4 500 m la sfarsitul Cretacicului), ce prezinta un fundament carpatic acoperit cu o patura grasa de sedimente, ridicata si exondata la inceputul Cuaternarului ca urmare a ridicarilor din Carpati

prezinta altitudini medii de 425 m

cele mai mari altitudini se intalnesc in E in dealul Becheci 1 080 m, dealul Firtus 1 060 m, Dealurile Siclodului 1 028 m,

altitudinile scad dinspre N si S catre centru unde pe valea Muresului nu depasesc 250 m, dar si de la E catre V

intreaga unitate de relief este inclinata de la E si NE catre V si SV

ca forme de relief caracteristice apar: interfluviile largi, vaile largi cu terase si lunci, depresiuni numeroase (mai ales in zonele marginale la contactul cu muntii), cueste, domuri (in care se gasesc zacaminte de gaze naturale-cele mai pure din lume 99,99% metan), cute diapire ( cu zacamite de sare aflate in exploatare), versanti afectati de alunecari de teren, etc.

din punct de vedere geologic, al reliefului si altitudinii pot fi impartiti in doua zone

Zona marginala- situata pe laturile de E, S si V ale depresiunii, este formata in E din doua aliniamente de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic , iar in V si S din culoare largi si depresiuni de contact

Zona Centrala- numita si Podisul Transilvaniei, o regiune tipica de podis formata din mai multe subdiviziuni

Cuprinde:

Zona marginala:

- Vestica - Dep. Almas -Agrij, Dep. Huedin, Dep. Gilau, Dep. Iara, Culoarul Turda-Alba Iulia (drenata de Mures si intrerupta de Dealul Mahaceni)

- Sudica - Dep. Fagaras drenata de Olt (din care cauza se mai numeste si "Tara Oltului"), Dep. Sibiului drenat de Cibin (din care cauza se mai numeste si "Tara Cibinului"), Dep. Secas

-toate aceste depresiuni au vai cu terase largi si trenuri agricole extinse

- Estica - mai este cunoscuta si sub numele de Subcarpatii Transilvaniei

- este formata din doua siruri de depresiuni (submontane si intracolinare) si de dealuri de tip subcarpatic paralele cu muntii

- are altitudini medii apreciabile 700-800 m

- aici apar cutele diapire cu iviri de sare

Cuprinde urmatoarele sectoare:

a. Subcarpatii Homoroadelor care includ :

-depresiunile: Homoradelor, Hoghiz, Rupea, inchise de dealuri

- dealuri de tip subcarpatic: Homat, Magura Rez

b. Subcarpatii Tarnavelor:

- depresiuni: Odorhei, Sovata (Praid), Cristuru Secuiesc, Maghirani-Atid

- dealuri: Firtus, Siclodului, Becheci

c. Subcarpatii Muresului

- depresiuni: Valenii de Mures, Voivodeni

- dealuri: Sieului, Sanioarei

d. Subcarpatii Bistritei si Muscelele Nasaudului

- depresiuni: Bistrita , Dumitra

- dealuri: Cetatii

e. Subcarpatii Lapusului

- depresiuni: Lapusului

- dealuri: Culmea Brezei

Zona centrala-Podisul Transilvaniei

Cuprinde trei sectoare caracteristice:

a. Podisul Someselor - situat la N de valea celor doua Somese

- are altitudini medii de 600 m

- in N si S regiunii apar calcarele , fiind mai inalta

- in centru relieful este mai jos, aici apar frecvent alunecarile de teren

- prezinta influente climatice oceanice si scandinavico- baltice

b. Campia Transilvaniei - situata intre vaile celor doua Somese si Mures

- prezinta altitudini medii reduse 450-550 m

- este alcatuita din argile si marne, ceea ce explica numeroasele alunecari de teren

- frecvent apare relieful de domuri, unde se gasesc zacamintele de gaze naturale

- vaile raurilor sunt largi si mlastinoase

- poarta aceasta denumire nu datorita aspectului reliefului (in cea mai mare parte colinar), ci datorita utilizarii agricole intense, culturile agricole ocupand suprafete extinse

c. Podisul Tarnavelor - situat la S de valea Muresului

- altitudinile cresc de la SV la E

- si aici apar domurile gazeifere

- caracteristice sunt culoarele de vale largi: Mures, Tarnave

- in functie de altitudine se divide in trei subunitati caracteristice:

-Podisul Tarnavei Mici in N cu altitudini medii

-Podisul Hartibaciu in E cel mai inalt si bine impadurit

- Podisul Secaselor in SV cel mai jos

B). PODISUL MOLDOVEI

Limite:

N-granita cu Ucraina

E-valea Prutului

S-Campia Romana ( pe aliniamentul ce uneste localitatile Panciu-Adjud-Tecuci-Targu Bujor)

V-Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Culoarul Siretului

Caracteristici generale:

este cea mai intinsa si tipica unitate de podis din tara noastra

este format pe un fundament diferit

- la N de Iasi (Coasta Iasilor)-fundamentul este format de vechea Platforma Est-Europeana (fiind cea mai veche portiune de uscat a tarii datand din Precambrian)

- la S de Iasi (Coasta Iasilor)-fundamentul este format dintr-o zona de scufundare lenta

este alcatuit din roci sedimentare vechi in N (argile, calcare si gresii) si recente in S (pietrisuri, nisipuri, argile)

altitudinile medii sunt de 300-400 m , acestea cresc catre NV si scad spre NE, V si S

altitudine maxima 688 m, este atinsa in Dealul Ciungi din Podisul Sucevei

relieful se prezinta sub forma de : platouri structurale, vai structurale largi cu terase, cueste, torenti, alunecari de teren

numeroase terenuri agricole sunt degradate datorita proceselor gemorfologice

se imparte in functie de fundament, altitudine, alcatuire geologica in trei unitati carcteristice:

Podisul Sucevei - in NV

Campia Moldovei- in NE

Podisul Barladului- in S

Cuprinde:

Podisul Sucevei

Limite: - N- granita cu Ucraina

- E- Campia Moldovei (Campia Jijiei)

- S- valea Moldovei

- V - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali

Caracteristici: - prezinta un relief tipic de podis situat la V de valea Siretului

- altitudinile medii sunt de 450-500 m

- altitudinea maxima 688 m in Dealul Ciungi din Podisul Dragomirnei

- relieful este alcatuit dintr-o succesiune de regiuni joase si de culmi deluroase, inclinate pe directie SE sau S

- ca forme de relief, predomina cuestele

Cuprinde:

-regiuni inalte: Pod. Dragomirnei, pod. Falticeni, Culmea Siretului (situata pe stanga Siretului, formata din 2 dealuri-Dealul Bour si Dealul Mare-Harlau, separate de doua inseuari -Saua Bucecii si Saua Ruginoasa)

- regiuni joase: Culoarul Siretului continuat de Culoarul Moldovei, acesta continuat catre N cu Depresiunea Radauti

Campia Moldovei (Jijiei)

Limite: -N-granita cu Ucraina

-E- valea Prutului

- S- Coasta Iasilor (o cuesta prelunga)

- E - Podisul Sucevei ( subunitatea acestuia Culmea Siretului)

Caracteristici: - se aseamana cu Campia Transilvaniei avand un relief colinar

- prezinta altitudini medii reduse 200 m

- altitudinea maxima este de 265 m in Dealul Cozancea

- doua patrunderi dinspre Culmea Siretului -Dealul Ibanestilor si Dealul Cozancea imparte aceasta unitate in doua subunitati :

- Campia Baseului in N

- Campia Bahluiului in S

-predomina mediul de stepa si silvostepa

Podisul Barladului

Limite: -N- Coasta Iasilor

-E- valea Prutului

-S- Campia Romana

-V- Culoarul Siretului

Caracteristici: - prezinta altitudini variabile 500m in N si 200 m in S

- predomina mediul de stepa si silvostepa, transformat in mare parte de om in terenuri agricole ceea ce a determinat intense degradari ale terenurilor

- valea Barladului il imparte in 4 sectoare distincte

Cuprinde:

- Podisul Central Moldovenesc- situat in N, caracterizat de interfluvii largi inclinate spre S

-Colinele Tutovei- situate in V, avand culmile inguste, paralele, intens fragmentate si inclinate catre S

- Dealurile Falciului si Depresiune Elanului-situate in E

- Podisul Covurluiului -situat in SE este caracterizate de o relativa netezime

C). PODISUL GETIC (Piemontul Getic)

Limite:

N-Subcarpatii Getici

E-valea Dambovitei

S-Campia Romana

V-Podisul Mehedinti si valea Dunarii (Culoarul depresionar Drobeta-Cosustea)

Caracteristici generale:

fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietrisuri, argile

la contactul cu Subcarpatii Getici apare o cuvertura de pietrisuri caracteristice, numite "pietrisuri de Candesti" , care ingreuneaza delimitarea exacta a celor doua unitati de relief

altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , si de la E spre V( fiind mai inalt la este de valea Oltului

relieful este aplecat catre S, fiind format din interfluvii prelungi si vai cu versantii abrupti, afectati de torentialitate si alunecari de teren

interfluviile sunt formate prin inmanuncherea unor culmi deluroase prelungi

vaile se aduna in manunchi pe Jiu la Filiasi, iar pe Arges la Pitesti

padurile de foiase initiale se mai pastreaza pe mici suprafete pe versantii vailor si pe intrefluvii fiind inlocuite in mare parte cu culturi agricole

Cuprinde:

Podisul Strehaiei-situat intre Dunare si Jiu, ce este impartit in :

- Podisul Motrului-intre Jiu si Husnita

- Podisul Balacitei- intre Husnita si Dunare

Dealurile Jiului- intre Jiu si Gilort

Podisul Oltetului- intre Gilort si Olt

Podisul Cotmeana - intre Olt si Arges

Dealurile (Muscelele)Argesului - intre Arges si Argesel

Podisul Candesti - intre Argesel si Dambovita

D). PODISUL MEHEDINTI

Limite:

N-Carpatii Meridionali

E-valea Motrului

S-podisul Getic ( de care se delimiteaza prin depresiunea Severin si Dealurile Cosustei)

V-valea Dunarii

Caracteristici generale:

este o unitate de podis unica in Romania deoarece se aseamana cu Carpatii dupa geneza, evolutie si alcatuire geologica

este alcatuit din calcare, gresii, marne

prezinta altitudini medii de 500-600 m

eroziunea este intensa , unitatea fiind intens fragmentata de vai adanci

relieful se prezinta sub forma unor platouri extinse si culmi inalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei pesteri, sohodoluri, etc.)

prezinta influente climatice submediteraneene, care au favorizat dezvoltarea unor specii vegetale adaptate acestor conditii (liliac, castan comestibil)

padurile au fost inlocuite in mare parte cu livezi si pasuni

E). PODISUL DOBROGEI

Limite:

N-valea Dunarii si Delta Dunarii

E-litoralul Marii Negre

S-granita cu Bulgaria

V-lunca Dunarii

Caracteristici generale:

include cea mai veche regiune cu structurile geologice la suprafata (in partea centrala-Pod. Casimcei)

datorita evolutiei subaeriene indelungate, aspectul reliefului este in mare parte, caracteristic unui podis, cu altitudini medii de 200-300 m (exceptie NV unde apare un relief ruiniform de deal cu altitudini de peste 400 m )

altiudinea maxima este de 467 m in Vf. Greci (Tutuiatu) din M-tii Macin

prezinta o alcatuire geologica diferita:

N- sisturi cristaline, granite si calcare - M-tii Macin, Pod. Niculitel, Dl. Tulcei, pod. Babadag

Centru -sisturi verzi (roci extrem de dure)-Pod. Casimcei

S -calcare in fundament si gresii sau/si strate de loess la suprafata

influentele climatice sunt temperat continentale accentuate pe cea mai mare suprafata, exceptie facand extremitatea E (influente pontice) si N(datorita altitudinii mai mari)

mediul predominant este cel de stepa , iar pe alocuri apare cel de silvostepa si paduri de foioase, inlocuite in mare parte cu culturi agricole

Cuprinde:

Structural si geologic se imparte( fiind delimitate de 2 falii Peceneaga- Camena si Ovidiu- Harsova ) in 3 subregiuni:

a). DOBROGEA DE NORD- o regiune predominant hercinica care cuprinde urmatoarele unitati de relief:

M-tii Macin-formati in orogeneza hercinica -vf. Greci 467 m

Pod. Niculitel- format din curgeri de lava

Pod. Babadag- format din calcare

Dealurile Tulcei si Depresiune. Nalbant-unde predomina inselbergurile si pedimentele

b). DOBROGEA CENTRALA-prezinta altitudini de 350 m , fiind alcatuita predominant din sisturi verzi care au fost cutate in orogeneza baikaliana din Precambrian (Proterozoic). Cuprinde: Pod. Casimcei si Pod. Istriei

c). DOBROGEA DE SUD- cuprinde altitudinile cele mai coborate 150-200 m, fiind o zona caracteristica de platforma, prezentand un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii si loess. Cuprinde:

Pod. Carasu -N

Pod. Oltinei- SV

Pod. Negru- Voda Cobadin - S

Pod Mangaliei -SE

F). DEALURILE DE VEST

Limite:

N-valea Somesului

E-Carpatii Occidentali

S-valea Dunarii

V- Campia de Vest

Caracteristici generale:

o regiune discontinua de tranzitie intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest

altitudinile medii sunt de 300 m

fundamentul este carpatic acoperit cu roci sedimentare recente: argile, nisipuri, pietrisuri

din loc in loc apar maguri acatuite din roci cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl. Prisnel-651 m

au aspectul unui piemont neted fragmentat de numeroase vai si patrunderile campiei sub forma de depresiuni de tip "golf"

sunt strabatuti de vai largi cu terase extinse

se aseamana dupa geneza si evolutie mai mult cu Pod Getic

intre v. Barcaului si v. Somesului se desfasoara o unitate distincta-Podisul (Dealurile) Silvaniei (Jugul intracarpatic)ce include:Dealurile Crasnei, Culmea Codrului, Mag. Simleu,Dealurile Salajului, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca

prezinta influente oceanice cu umiditate ridicata, iar in S influente submediteraneene

predomina mediul padurilor de foioase (mai ales gorun) inlocuite in mare parte cu culturi de vita-de-vie si livezi

Cuprinde;

Doua subregiuni:

a). Dealurile Crisanei si Silvaniei cu doua sectoare

o       Pod. Silvaniei-intre Somes si Barcau

o       Dealuirile Crisanei -intre Barcau si Mures-ce cuprind:

Dl. Oradei-Barcau-Crisul Repede

Dl.Ghepisului-Cr. Repede-Cr. Negru

Dl. (Piemontul) Codru Moma- Cr. Negru -Cr. Alb

Intre Cr. Alb si Mures dealurile lipsesc

b). Dealurile Banatului-intre Mures si Dunare-cuprind

Dl Lipovei-Mures -Bega

Dl. Poiana Rusca (Lugojului)-Bega -Timis

Dl. Buziasului (Poganisului)-la N de M-tii Banatului

Dl. Tirolului (Dognecei)-la V de M-tii Banatului

4. CAMPIILE SI MEDIILE DE CAMPIE

Mediul de campie: - ocupa 28% din suprafata tarii

se dezvolta in S, SE si V Romaniei

dupa functionalitate, in aceasta categorie intra si Campia Moldovei si Campia Transilvaniei ,precum si S Podisului Getic, SE Podisului Dobrogei (in general regiunile cu o altitudine mai mica de 200 m)

sunt alcatuite din depozite sedimentare friabile: nisipuri, aluviuni, loess

procesele geomorfologice care modeleaza relieful sunt: deflatia, tasarea, acumularea, sufoziunea

In functie de geneza reliefului, altitudine, se disting trei tipuri de campii:

piemontane(inalte) -situate la contactul cu regiunile mai inalte, cu altitudini de peste 140 m, inclinate, cu procese de eroziune mai intense, neinundabile

de subsidenta(joase)- cu altitudini mai mici de 100 m, cu panza freatica aproape de suprafata, cu rauri divagante cu albia abia schitata (care-si schimba cursul la cele mai mici cresteri de debit), ce favorizau in trecut producerea frecventa a inundatiilor, in prezent raurile fiind indiguite cu albiile regularizate

tabulare- cu altitudini cuprinse intre 100-140 m , cu interfluvii netede si extinse, cu panza freatica aflata in adancime, neinundabile

prezinta un climat in general calduros ,relativ uscat, cu influente climatice diverse (baltice, oceanice, submediteraneene, de tranzitie, continentale)

panza freatica este oscilanta

predomina vegetatia de stepa, silvostepa, paduri de gorun, cer, garnita, in cea mai mare parte inlocuite cu terenuri agricole

CAMPIA DE VEST(Campia Banato-Crisana)

Limite: - N- Muntii Oasului

- E- Dealurile de Vest si Carpatii Occidentali (cu care intra in contact prin depresiunile de tip "golf)

- S- valea Nerei

- V- granita cu Ungaria si Iugoslavia

Caractere generale:

- s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de origine tectonica) cu sedimente aduse de rauri , fiind exondata la inceputul Cuaternarului

- este formata pe un fundament alcatuit din blocuri cristaline, peste care s-au depus depozite groase de sedimente precum: pietrisuri, nisipuri, loess, argile

- este de trei ori mai mica ca suprafata decat Campia Romana

- prezinta latimi variabile 20-60 km

- altitudinile scad de la E (140-150 m) la V (mai mici de 100 m)

- patrunde adanc in interiorul muntilor si dealurilor sub forma depresiunilor de tip "golf)

- in Campia Carei se dezvolta un relief de dune de nisip, fixate prin culturi de vita-de-vie si paduri

- prezinta trei tipuri genetice de campii :

- inalte (piemontane) - situate in E la contactul cu regiunile mai inalte, formate din conuri piemontane, glacisuri si terase

- joase ( de subsidenta) - situate in zonele de subsidenta, fiind mlastinoase, raurile avand cursuri divagante

- tabulare - cu interfluvii netede si intinse

- campiile de subsidenta au fost redate agriculturii prin indiguirea raurilor, regularizarea albiilor, desecari

- vegetatia spontana ( padurile de gorun), a fost inlocuita in cea mai mare parte cu culturi agricole

Cuprinde:

- Campii piemontane: - inalte (peste 140 m),situate la contactul cu dealurile, neinundabile

- Campia Diosigului (Tasnadului)-la V de Dealurile Oradei

- Campia Miesigului-la V de dealurile Ghepisului

- Campia Cermeiului-la V de Dealurile Piemontului

- Campia Vinga-la V de Dealurile Lipovei

- Campia Lugojului-la V de Muntii Poiana Rusca

- Campia Gataiei (formata din Campia Barzavei si Campia Buziasului)-la V , respectiv N, de Dealurile Tirolului si Dealurile Buziasului

- Campii tabulare: - cu interfluvii netede si intinse

Campia Aradului ce include si Campia Nadlacului (cu dune de nisip) situate la V de Muntii Zarand

Campia Carei cu dune de nisip situata la granita cu Ungaria

- Campii de subsidenta: -joase

Campia Somesului drenata de Somes

Campia Ierului, ce apare ca un culoar orientat pe directie N-S

Campia Crisurilor drenata de cele trei Crisuri

Campia Timisului ce include Campia Jimboliei si Campia Aranca, drenata de Timis si Bega

2. CAMPIA ROMANA (Campia Dunarii Inferioare)

Limite: -N- Podisul Getic, Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei

-E, S, V- valea Dunarii

Caractere generale:

- este cea mai extinsa zona de campie din tara noastra

- s-a format pe un fundament calcaros peste care s-au depus depozite sedimentare groase , care uneori ajung la 4 00 m

- la suprafata apare ,la E de Olt, o cuvertura groasa de loess ce ajunge la 40 m, iar la V de Olt apar dunele de nisip, precum si in luncile marilor rauri

- are o lungime maxima V-E de 600 km si o latime N-S de 130-140 km

- prezinta usoare inclinari V-E asa cum s-au retras apele lacului Pontic in Cuaternar si N-S cum s-au orientate cursurile actualelor rauri

- altitudinile scad de la contactul cu regiunile inalte din N (320 m) la 5 m in zona de confluenta a Siretului cu Dunarea

- pe interfluviile netede acoperite de loess (mai ales din E) apare un relief de tasare reprezentat de crovuri

- prezinta o mare densitate a populatiei

- cuprinde trei tipuri genetice de campii: piemontane, de subsidenta, tabulare

Cuprinde: - patru sectoare si Lunca Dunarii

Campia Olteniei- situata intre Olt si Dunare, este cea mai veche, acoperita de dune de nisip, include:

C. Blahnitei- Dunare Husnita

C. Bailesti (Desnatuiului)-Husnita-Desnatui

C.Romanatilor-Desnatui-Olt

Campia Teleormanului (Centrala)-cuprinde doua tipuri genetice de campii intre Olt si Arges

campii piemontane : C. Pitestilor ( cea mai inalta din C Romana)

campii tabulare: C. Gavanu-Burdea, C.Boianului, C. Burnazului

Campia Ialomitei(Bucurestilor)-cuprinde toate cele trei tipuri genetice de campie intre Arges si Dambovita-Ialomita

campii piemontane: C. Ploiestilor, C. Targovistei, C.Istritei

campii tabulare: C.Vlasiei

campii de subsidenta: C.Titu, C: Gherghitei (Sarata)

Campia Baraganului: cuprinde numai campii tabulare intre Dambovita-Ialomita si Siret

C: Mostistei

C.Baraganului : -Baraganul Sudic(Ialomitan)in NE apare campia de dune de nisip C.Hagienilor-Dunare-Ialomita

- Baraganul Central (Calmatuiului)-Ialomita-Calmatui

-Baraganul Nordic (C. Brailei)-Calmatui-Siret

Campia Buzau-Siret -cuprinde toate cele trei tipuri genetice de campii

campii piemontane: C. Ramnicului, C. Panciu, C. Focsani

campii de subsidenta: C.Buzaului, C. Siretului Inferior (cea mai joasa)

campii tabulare: C: Galatilor ( ce include C. Tecuciului, C.Covurluiului)

Lunca Dunarii- in trecut o zona inundabila in prezent o importanta zona agricola

-creste in latime de la V la E

5. MEDIUL DELTAIC SI DELTA DUNARII

Mediul deltaic:

este cel mai complex de la noi din tara si cel mai extins din Europa

este rezultatul actiuni conjugate al aluviunilor aduse de Dunare si a curentilor litorali din Marea Neagra asupra uscatului

prezinta o mare diversitate de specii vegetale si faunistice

prezinta numeroase areale protejate, formand in ansamblu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

prezinta doua subtipuri de medii:

mediul de uscat - reprezentat de grinduri pe care se dezvolta palcuri de salcii, pe unele apar dune de nisip, cu paduri de stejar si liane, formand asa numitele hasmace, caracteristice peisajelor subtropicale, este afectat de interventia antropica (terenuri agricole)

mediul acvatic - ce prezinta urmatoarele subtipuri

mediul apelor curgatoare-cu o fauna foarte bogata (sturioni)

mediul apelor stagnante(lacurile)-cu vegetatie submersa si plutitoare foarte bogata si o fauna variata

mediul mlastinilor si arealelor inundabile- in care se dezvolta o vegetatie bogata (stuf, pipirig, plaur plutitor) si o fauna diversificata

DELTA DUNARII

Limite: - se dezvolta in NE Dobrogei, Intre Marea Neagra, Podisul Dobrogei si granita cu Ucraina

Caractere generale:

se desfasoara de la Patlageanca , unde Dunarea se desparte in doua brate, Bratul Chilia in N si Bratul Tulcea, care dupa 17 km, in aval de Tulcea se desparte si el in doua brate : Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe

ocupa o suprafata de 4 340 km2 impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe

este cel mai jos (altitudinea medie este de 0,5 m) si cel mai tanar teritoriu al Romaniei

altitudinea maxima este de 12,5 m in grindul Letea si 47 m in Insula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe

este un fost golf al Marii Negre colmatat cu aluviuni in urma cu 10 000 de ani

s-a format treptat, prin construirea de cordoane litorale de catre curentii litorali care au dat nastere la lagune, care au fost ulterior colmatate

doar 25% din suprafata Deltei Dunarii este emersa, 20% fiind submersa , iar 55% inundabila

se diferentiaza doua tipuri de relief:

- relief emers, precum:

- grindurile, care in functie de geneza se clasifica in:

-grinduri continentale -vechi portiuni de uscat predeltaice: Chilia si Stipoc

-grinduri fluviale (longitudinale)-construite de apele Dunarii de o parte si de alta a bratelor sale

-grinduri fluviio-maritime(transversale)-construite de curentii litorali si aluviunile aduse de Dunare (54,8 mil. tone/an);sunt perpendiculare pe bratele Dunarii, fiind orientate pe directie SE: Letea, Caraorman, Ivancea, Saraturile, Crasnicol, Perisor, Lupilor, Chituc

-insule: I. Popina, I.Sacalinul Mare si Mic

- relieful submers -este reprezentat de:

albiile bratelor Dunarii:

- Bratul Chilia care transporta 60% din volumul de apa, avand o lungime de 117 km , la gura de varsare formandu-se delta secundara care inainteaza in mare anuale cu 80 m

- Bratul Sulina care transporta 18,8% din volumul de apa avand o lungime de 63 km, regularizat si dragat in permanenta este singurul navigabil, la gura de varsare se formeaza "bara de la Sulina" o depunere de sedimente datorita decantarii bruste a aluviunilor la contactul cu apele sarate

- Bratul Sfantu. Gheorghe care transporta 21,2% din volumul de apa, avand in trecut o lungime de 108 km , prin rectificari ale cursului a ajuns la 63,7 km

- depresiuni in care s-au format lacuri s-au lagune:

-Complexul Lagunar Razim-Sinoe ce cuprinde lagunele: Razim, Sinoe, Zmeica, Golvita si lacurile: Dranov, Babadag, Agighiol, Zatonul Nou, Leahava

-lacuri intre Sulina-Sf.Gheorghe:Rosu, Puiu, Uzlina, Isac, Gorgova, Lumina

-lacuri intre Chilia-Sulina: Furtuna, Trei Iezere, Babina, Merhei, Lopatna, Matita

- canale, care in majoritate au fost construite de om: Litcov, Dranov, Dunavat, Pardina, Sontea, Mila 23

- delta secundara de la gura de varsarea Br. Chilia

-garle, mlastini

6. LITORALUL SI

PLATFORMA CONTINENTALA A MARII NEGRE

Zona litorala: -are o lungime de peste 200 km intre gura de varsare a Br. Chilia si Vama Veche

-cuprinde pe langa elemente naturale (limane, lagune, plaje, faleze) si elemente introduse de om : diguri, asezari, porturi, statiuni balneoclimaterice

-prezinta influente climatice pontice cu ierni mai blande, veri secetoase, cu precipitatii reduse 380 mm/an

-se subdivide in functie de aspectul reliefului in doua sectoare:

-sectorul nordic - cuprins intre Capul Midia si gura de varsare a Br. Chilia

- are un tarm jos cu limane maritime, lagune, grinduri si delta maritima

-sectorul sudic - intre Capul midia si Vama Veche

-are un tarm inalt cu faleze si plaje, precum si limane maritime

Platforma continentala: -include spatiul submers situat pana la adancimea de 130-200 m

-este o veche campie invadata de apele marii (prin transgresiune)

-cuprinde trei fasii: -marginala- pana la 50 m , modelata de valuri si curenti

-medie-50-70 m, cu sedimente argiloase si conuri de dejectie vechi

-interna-70-130 m, cu sedimente fine si foste linii de tarm vechi

-mediul acvatic al platformei continentale prezinta doua subtipuri:

-mediul bentic ( de fund marin) bogat in specii vegetale si animale

-mediul pelagic in care se dezvolta planctonul si nectonul

Alte tipuri de medii din Marea Neagra sunt cele de : abrupt continental, depresiune marginala, campii abisale




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate