Sistemul solar

SISTEMUL SOLAR

Universul cuprinde toate corpurile cosmice (ceresti), spatiul si relatiile dintre ele. Universul nu are limite, nici ca distanta si nici ca timp. Toate corpurile ceresti/materia din Univers se misca si se transforma continuu. Sistemul Solar cuprinde Soarele, cele 9 planete cu satelitii lor naturali (54), centura de asteroizi, comete, meteoriti, meteori si materie interplanetara. Stelele sunt corpuri cosmice gazoase, de forma sferica, cu lumina si caldura proprie. Soarele este o stea de marime mijlocie situata in centrul Sistemului Solar. Soarele este principala sursa de caldura si lumina pentru planetele care se rotesc in jurul lui. Gazele care intra in alcatuirea Soarelui sunt hidrogenul (81%) si heliul (18%); hidrogenul se transforma in heliu. Aceasta transformare produce caldura si lumina. Planetele sunt corpuri cosmice de forma sferica, fara lumina proprie, cu dimensiuni mai mici decat stelele, cu suprafete solide si care efectueaza rotatii in acelasi timp atat in jurul axei lor, cat si in jurul unei stele, pe un traseu numit orbita. Orbita este drumul pe care il parcurg corpurile ceresti in jurul unei stele. Satelitii sunt corpuri cosmice fara lumina proprie, de forma sferica, cu dimensiuni mai mici decat stelele sau planetele si care efectueaza rotatii in jurul planetelor. Galaxiile sunt aglomerari de miliarde de stele. Sistemul Solar face parte din galaxia Calea Lactee (Calea Laptelui), care cuprinde peste 200 de miliarde de stele. Constelatiile sunt grupari mici de stele.

Fig. 1 Sistemul Solar

stiati ca:

• Cometele (stele cu coada) sunt corpuri cosmice alcatuite dintr-un nucleu de praf si gaze inghetate si o coada gazoasa lunga de milioane de kilometri (fig. 2). Pana in prezent se cunosc peste 700 de comete.

• Meteoritii sunt fragmente de corpuri cosmice care cad pe suprafata altor corpuri cosmice. Sunt alcatuiti in general din fier, siliciu, nichel. Datorita frecarii cu aerul din atmosfera, se aprind si lasa o urma luminoasa. Dimensiunile meteoritilor sunt de la cativa milimetri pana la blocuri de dimensiuni mari.

• Aproximativ 8 000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe Pamant. Pe cer vedem 88 de constelatii.

• Cometa Halley vine in apropierea Pamantului o data la 76 de ani. Ultima data a fost vizibila in anul 1996.

• Soarele contine peste 99,86% din masa intregului Sistem Solar.

• Dintre toate planetele, Venus (Luceafarul) este cea mai stralucitoare.

Fig. 2 Cometa

Pamantul este a treia planeta a Sistemului Solar, ca distanta fata de Soare, fiind supranumita „Planeta albastra” (fig. 3). Planeta noastra are forma unei sfere cu o structura asemanatoare unei piersici: nucleu (samburele), manta (miezul) si scoarta terestra (coaja). Pamantul are urmatoarele invelisuri:

– litosfera – invelisul solid;

– atmosfera – invelisul de aer;

– hidrosfera – invelisul de apa;

– biosfera – invelisul viu (plante, animale si om).

Polii sunt doua puncte imaginare opuse, situate acolo unde axa Pamantului strapunge suprafata terestra. Axa este linia imaginara inclinata care uneste cei doi poli; ea trece prin centrul Pamantului. Paralelele sunt linii imaginare paralele cu Ecuatorul. Meridianele sunt jumatati de cerc care unesc Polul Nord de Polul Sud. Pamantul se afla intr-o continua miscare: una de rotatie, in jurul axei sale, si una de revolutie, in jurul Soarelui.

1. Miscarea de rotatie a Pamantului se face in jurul axei sale in 24 de ore (o zi), dinspre vest spre est; noi avem impresia falsa ca Soarele rasare si apune. Aceasta miscare are urmatoarele consecinte:

– turtirea la cei doi poli si bombarea la ecuator;

– alternanta zi-noapte;

– diferenta de temperatura intre zi si noapte;

- modificarea orei pe glob.

Fig. 3 Pamantul (Terra)

2. Miscarea de revolutie este miscarea pe care Pamantul o efectueaza in jurul Soarelui, dinspre vest spre est, intr-un an (365 de zile si 6 ore), pe un traseu numit orbita. Orbita Pamantului se numeste elipsa si semana cu un ou. Aceasta miscare are urmatoarele consecinte:

– formarea anotimpurilor;

– formarea zonelor de clima;

- existenta echinoctiilor si solstitiilor.

stiati ca:

• Luna, singurul satelit natural al Pamantului (corpul ceresc care se invarte in jurul Pamantului), parcurge un drum complet in jurul acestuia in 27 de zile si 32 de minute.

• Pamantul are o forta de atractie, numita atractie gravitationala, care se exercita asupra tuturor corpurilor de pe planeta; datorita acesteia, exista invelisul atmosferic in jurul planetei noastre.

• Suprafata exterioara a Pamantului este solida si are o intindere de 510 mil. km2, din care 71 % este acoperita de oceane si 29 % de continente.

• Solstitiul de vara este cea mai lunga zi a emisferei nordice, iar solstitiul de iarna, a emisferei sudice.

Variatia orei pe glob este una dintre urmarile miscarii de rotatie pe care o executa Pamantul in jurul axei polilor. In timp de 24 de ore, cat Pamantul efectueaza o miscare de rotatie, orice punct, situat pe orice paralela, are o miscare de rotatie de 360°. Daca intr-o parte a Pamantului este noapte, iar in cealalta zi inseamna ca nici ora nu poate fi aceeasi peste tot. In functie de iluminarea Pamantului de catre Soare, fiecare punct de pe glob trece in timpul unei zile si al unei nopti prin momentele de rasarit, amiaza, apus si noapte. Impartind cele 360° la 24 de ore (durata miscarii de rotatie), se obtine pentru fiecare ora de miscare a Pamantului o distanta de 15° longitudine. Aceasta distanta se numeste fus orar. Primul fus orar cuprinde 7° 30' longitudine vestica si 7° 30' longitudine estica. Se considera ora 12 atunci cand meridianul din mijlocul unui fus orar se afla in dreptul Soarelui la amiaza. Toate localitatile din acel fus orar au aceeasi ora oficiala. Daca urmarim harta fuselor orare, observam ca la vest de linia de schimbare a datei, in emisfera estica, ziua este pe sfarsit, pe cand la est de meridianul de 180°, in emisfera vestica, ziua este la inceputul ei.

stiati ca:

• Meridianul de 180° (opus meridianului de 0°) este considerat ca linie internationala de schimbare a datei. Spre vest de acest meridian ne afam cu o zi in urma, iar spre est de acest meridian suntem cu o zi inainte.

• La fiecare 29 de zile si 12 ore, pe cer apare Luna noua.

• Daca la Bucuresti este ora 12, in fusul orar urmator, situat la rasarit de tara noastra, va fi ora 13, deoarece acest fus orar a fost in dreptul Soarelui la amiaza mai devreme. In fusul orar urmator, situat la vest, va fi ora 11.

• S-a constatat ca apele curgatoare, curentii oceanici se abat spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica. Cauza se regaseste in diferenta dintre vitezele de rotatie a punctelor de pe glob (Forta lui Coriolis).