Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
» Prepararea probelor - laborator


Prepararea probelor - laborator




PREPARAREA PROBELOR

INTRODUCERE

Cheia muncii efective in laborator este planificarea si organizarea muncii experimentale:

- un mediu de lucru curat

- echipament curat

- spalarea si stocarea echipamentului dupa utilizare, pentru ca acesta sa poata fi folosit la viitoarea experienta




Este important sa consideram urmatoarele

- imediat dupa utilizare se aseaza substantele la locul lor de stocare

- dulapurile si/sau sertarele unde este stocat echipamentul/aparatura se eticheteaza

-sticlaria nu trebuie lasata niciodata in partea stanga a mesei sau in dulapuri cu vapori

-echipamentul/aparatele se stocheaza in apropiere; paharele se stocheaza cu gura in jos pe o suprafata curata

-asigurati-va ca substantele sunt stocate corect; unele substante sunt usor sensibile – acestea trebuie stocate in sticle de culoare inchisa, acizii trebuie sa fie tinuti in dulapuri de siguranta

- intotdeauna asezati corect substantele apropriate; solventii organici necesita o aranjare speciala

- ganditi-va la alti oameni care pot lucra in apropiere

ASIGURAREA CALITATII
- se refera la obtinerea unor rezultate corecte
In analizele si monitorizarea mediului sunt implicati mai multi pasi:
- colectarea simultana
- tratare
- stocare
In asigurarea calitatii sunt importanti 2 termeni:
- acuratetea
- precizia

Pentru a atinge o buna acuratete si precizie trebuie sa avem in vedere urmatoarele obiective

selectarea si validarea metodelor apropiate in prepararea probelor

selectarea si validarea metodelor apropiate in analize

mentinerea si promovarea instrumentelor analitice

asigurarea unei bune concordante intre metode si rezultate

asigurarea calitatii datelor obtinute

mentinerea performantei laboratorului la un standard ridicat

Schema unui protocol de mediu complet

  • Colectarea probelor

(proba martor foloseste un process statistic valid)

  • Stocarea si conservarea probelor

(utilizarea containerelor inerte; stabilizarea probelor daca este necesar)

  • Tratamentul preliminar al probelor : proba in forma apropiata pentru un pre-tratament efficient al probei

(curatare, filtrare, centrifugare, sitare)

  • Dilutia volumetrica sau cantitativa

(precautie ceruta pentru reactivi, probe instabile sau biologice)

  • Extractia probelor
  • Analize:Cromatografie/Spectrometrie
  • Redarea rezultatelor pentru :

-probe necunoscute

-probe martor

-reproductibilitate

-recuperari CRM

La implementarea unui bun program pentru asigurarea calitatii este necesar sa se ia in considerare :
1. Certificat de competenta analitica
2. Recuperarea adaosurilor
3. Analizarea materialelor de referinta certificate (CRM)
Un material de referinta certificat CRM –este o substanta pentru care una
sau mai multe analize,realizate cu o procedura tehnica valida,insotita de un certificat semnat si publicat, duc la obtinerea aceluiasi rezultat.

4. Analiza reactivilor martori (albi) – se face indiferent daca baia este schimbata sau un

nou reactiv este introdus

5. Calibrarea cu etaloanele – un numar mic de etaloane poate fi utilizat pt a genera curba

analitica

6. Analiza duplicatelor – permite ca precizia metodei sa fie relatata

7. Mentinerea gradelor de control – exista mai multe grafice care au scopul de a valorifica performanta pe termen lung pentru laborator, instrumente, operator sau proceduri bazate pe statisticile apropiate.

Exemplul unui certificat de analiza pentru elemente din straturi apropiate

Institututl National de Stiinta si Tehnologie

Certificat de analiza

Materialul de referinta Standard 1515

Nivele de apropiere

Certificatele de concentratie prntru elementele constituiente

Element Concentratie [%]

Calciu 1.526 ± 0.015

Magneziu 0.271 ± 0.008

Azot total 2.25 ± 0.19

Fosfor 0.159 ± 0.011

Potasiu 1.61 ± 0.02

Element    Concentratie (΅g g-1)2 Element Concentratie (΅g g-1)2

Aluminiu    286 ± 9 Mercur 0.044 ± 0.004

Arseniu 0.038 ± 0.007 Molibden 0.094 ± 0.013

Bariu 49 ± 2 Nichel 0.91 ± 0.12

Brom 27 ± 2 Rubidiu 10.2 ± 1.5

Cadmiu 0.013 ± 0.002 Seleniu 0.050 ± 0.009

Clor    579 ± 23 Sodiu 24.4 ± 12

Cupru 5.64 ± 0.24 Strontiu 25 ± 2

Fier 83 ± 5 Vanadiu 0.26 ± 0.03

Plumb 0.470 ± 0.024 Zinc 12.5 ± 0.3

Magneziu

Concluzie

Acest capitol a urmarit variatele aspecte ale planificarii muncii experimentale introducand conceptele de asigurarea calitatii, acuratete, precizie si materiale de referinta certificate.

Referinte

  1. Anon, Certified Reference Materials

Catalogue, Issue No3, Laboratory of the Government Chemist, Teddington, UK, 2000.

Cerinte generale privind recoltarea probelor de produse alimentare

Recoltarea probelor se efectueaza de o persoana special instruita privind tehnica de recoltare a probelor pentru analiza sanitaro-microbiologica, imputernicita de partile interesate. Persoana data actioneaza de sine statator, fara o interventie straina. Specialistul responsabil de recoltarea probelor poate primi ajutor de la alte persoane interesate, insa responsabilitatea se asuma. Manipularile efectuate in timpul recoltarii probelor de persoana instruita si asistentii sai, trebuie sa excluda contaminarea probei sau a lotului in intregime.

In momentul recoltarii probelor pot fi prezenti specialistii interesati.

Recoltarea probelor trebuie efectuata in corespundere cu cerintele standardelor specifice, elaborate pentru grupa de produse examinata, folosind instrumente sterile. Pentru aceasta laboratorul trebuie sa dispuna de un set de instrumente, prevazut pentru diferite grupe de produse (p. 9.24), fabricat din materiale, rezistente la temperaturi inalte.

In lipsa standardelor specifice, recoltarea se efectueaza conform GOST 26668-85 sau la acordul partilor interesate. Cantitatile optimale al diferitor tipuri de produse, necesare pentru examenul sanitaro-microbiologic, este prezentata in anexa № 1.

Sticlaria, instrumentele si materialele, care in timpul recoltarii au fost in contact cu produsul alimentar, se sterilizeaza prin una din metodele urmatoare:

In autoclave cu vapori saturati sub presiune – timp de 30 min la temperatura de (121

In sterilizatoare cu aer cald - cu circularea fortata a aerului la temperatura de 170-1750 timp de 60 min; fara circularea fortata a aerului la temperatura de 160-1650 timp de 120 min, la 180-1850 timp de15 min.

Este important, ca laboratorul sa primeasca probe care sunt cu adevarat reprezentative pentru produs si care nu au suferit deteriorari sau modificari in timpul transportului sau depozitarii.

Transportul probelor in laborator

La transportarea probelor in laborator este necesar de a asigura depozitarea lor in conditii in care sa se previna orice modificare a numarului de microorganisme prezente in ele Este preferabil sa se ia toate masurile pentru ca transportul sa fie cit mai rapid. Transportul probelor este necesar de a fi efectuat de un autotransport special in lazi compartimentate cu agenti frigorifici sau in genti frigorifice, care sint supuse prelucrarii inainte de fiecare recoltare a probelor. O atentie speciala trebuie acordata respectarii regimului de temperatura prevazut pentru transportarea produselor alimentare enumerate mai jos:

- produsele neperisabile (incl. conserve) – temperatura mediului inconjurator;

produsele perisabile, inclusiv proaspete si refrigerate intre si +40C

produsele congelate sau puternic congelate sub minus 180C

produsele pasteurizate si similare intre si +40C

mostrele produselor neperisabile alterate - intre si +40C

AVERTIZARE produsele alimentare perisabile de exemplu: subprodusele, pestele proaspat trebuie pastrate la temperaturi intre si +20C

In timpul transportarii nu se permite congelarea probelor recoltate, in deosebi in anotimpul de iarna.

Produsele alimentare alterate se transporta in ambalaje inchise, pentru a fi protejate impotriva unei posibile scurgeri de continut.





Receptionarea si depozitarea probelor in laborator

Probele recoltate trebuie primite in laborator in forma codificata din cabinetul de receptie sau de catre persoana, care a efectuat recoltarea lor (atunci cind lipseste cabinetul de receptie).

Personalul din laborator trebuie sa verifice la receptionare starea probelor Daca starea lor este nesatisfacatoare sau probele nu corespund cerintelor reglamentate (umezirea dopurilor deteriorarea ambalajului nerespectarea termenelor si conditiilor de transportare, nerespectarea regulilor de recoltare necorespunderea cantitatii materialului recoltat, necorespunderea etichetei indicate pe ambalaj si buletinul de analiza, etc.) laboratorul este obligat sa rebuteze probele date, inregistrindu-le in registrul de rebutare (forma de evidenta e cu instiintarea persoanei care a efectuat recoltarea In situatii exceptionale, investigarea acestor probe se permite, insa in procesul-verbal trebuie argumentat rezultatul obtinut.

Buletinul de analiza trebuie sa cuprinda toate datele de identificare despre mostra (proba) data:

numarul probei;

denumirea si numarul exemplarelor (cantitatea),

numarul si volumul lotului;

ambalajul, eticheta data fabricarii sau termenul de valabilitate a produsului

codul locul recoltarii (la necesitate)

data si timpul recoltarii;

documentele normative (DN) conform carora a fost efectuata recoltarea;

scopul cercetarii*;

motivul investigatiei (supraveghere sanitara curenta conform indicatiilor epidemiologice certificare igienica

functia, numele, semnatura persoanei care a recoltat proba.

Toate etapele cercetarii se documenteaza conform formelor de evidenta aprobate astfel, incat sa poata fi urmarite pina la redactarea buletinului de analiza (rezultatul investigatiei).

In registrele de lucru trebuie sa fie inscrise urmatoarele date:

data si timpul intrarii probei in laborator;

numarul de inregistrare;

denumirea si caracteristica produsului (ambalajul, data fabricarii sau termenul de valabilitate, tara producatoare, cantitatea);

codul sau numele si adresa solicitantului/ denumirea intreprinderii/;

numele si prenumele persoanei care a transportat proba.

Odata primite in laborator probele trebuiesc investigate imediat (maximum 4h), din momentul recoltarii. Daca probele nu pot fi examinate imediat, acestea se pastreaza in conditii optime, prevenind orice modificare a numarului de microorganisme prezente (pentru majoritatea produselor temperatura de pastrare constituie 2-60C).

O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii de pastrare si termenelor limita de examinare pentru urmatoarele produse:

produsele stabile microbiologic (neperisabile) – in timp cat mai scurt, pina la expirarea termenelor de pastrare;

produsele proaspete si proaspat refrigerate – timp de 24 h dupa intrarea in

laborator, la necesitatea pastrarii unui timp mai indelungat probele sint congelate

la temperaturi sub minus 18 C, fapt ce se inregistreaza in procesul-verbal al investigatiilor, deoarece pentru unele alimente congelarea produce modificari ale

componentei microflorei;

La efectuarea cercetarilor in scopul supravegherii sanitaro-epidemiologice curente se indica volumul cercetarilor (indicii calitatii si inofensivitatii) pentru produsul dat; la efectuarea cercetarilor in scopul certificarii igienice - documentul normativ (si punctul), care normeaza indicii calitatii si inofensivitatii pentru produsul certificat (SanPiN, GOST etc.).

- produsele pasteurizate si produsele similare - cat de repede posibil, pina la expirarea termenelor de valabilitate;

probele produselor neperisabile alterate – cat de repede posibil, dar nu mai tirziu de 48 h.

Recoltarea cantitatii masurate a probei de analizat

pentru investigatii

In vederea evitarii contaminarii mediului inconjurator si cantitatii masurate din proba de analizat pentru efectuarea examenului microbiologic sint prevazute incaperi speciale sau boxe aseptice. In lipsa acestora, produsele la care banuim ca gradul incarcaturii microbiene poate fi mai mic (exemplu: produsele pasteurizate sau felurile de bucate gata), trebuie examinate intotdeauna primele, urmate de alt produs cunoscut ca avind un grad de contaminare mai inalt.

Protectia mediului inconjurator are o deosebita importanta, in timpul cintaririi si prelucrarii probelor de produse pulverulente cu un grad ridicat de contaminare. Aceasta procedura urmeaza a fi efectuata in boxa.

Prelevarea cantitatilor masurate din proba de analizat se efectueaza astfel, incat sa se evite orice risc de contaminare. Pentru aceasta se i-au in vedere urmatoarele masuri de precautie:

- lucrul se efectueaza neaparat in preajma flacarii lampei de spirt;

in cazul produselor ambalate, exteriorul ambalajului in locul deschiderii se curata cu alcool de 70%, daca e posibil se flambeaza;

orice instrument folosit la deschiderea ambalajelor (cutit, foarfece, etc.), trebuie sa fie steril;

orice instrument folosit la recoltarea cantitatii masurate din proba de analizat (lingura, penseta, pipeta s.a.), trebuie sa fie steril;

pachetul de plastic, vasul sau alte recipiente cu cantitatea masurata din proba de analizat se marcheaza (numarul de inregistrare) grijuliu pentru identificarea mostrei initiale (probei).

Depozitarea si decontaminarea mostrelor de laborator

Mostrele de laborator trebuie pastrate pina la obtinerea rezultatelor sau cu exceptia cazurilor speciale mai mult, daca este necesar. Mostrele se ambaleaza in recipiente sterile sau pungi din plastic si se pastreaza la temperatura de depozitare a produsului dat. Produsele proaspete refrigerate se pastreaza in conditii de congelare

Mostrele de laborator la finalizarea investigatiilor, inainte de a se arunca, se decontamineaza.

Pregatirea probelor defiritor grupe de produse alimentare pentru

Farimitarea preventiva




Prin farimitarea preventiva se subintelege maruntirea primara si amestecarea probei cu utilizarea celor mai simple mijloace sau aparate

Omogenizarea

Omogenizarea – este farimitarea si repartizarea omogena a partilor componente a celulelor si tesutului in faza lichida.

Dilutia initiala ( primara) – prima dilutie decimala Dilutia initiala - este dilutia, obtinuta in rezultatul omogenizarii unei cantitatii stabilite din proba analizata cu un volum de 9 ori mai mare de solutie de diluare.

Dilutiile decimale succesiveDilutiile decimale succesive – suspensiile sau solutiile obtinute in rezultatul amestecului unui volum determinat de suspensie initiala intr-un volum de 9 ori mai mare de solutie de diluare, si repetarea acestui procedeu pina la obtinerea unui sir de dilutii decimale potrivite pentru inocularea mediilor de cultura, conform docunentelor normative in vigoare.

Solutia de diluare

Solutia de diluare - este o solutie salina sterila specifica, folosita pentru pregatirea suspensiei probei.

Cantitatea (volumul) probei prevazute pentru insamintare in mediile nutritive uzuale si/sau pregatirea dilutiilor ei, trebuie sa fie reglementata in documentele normative specifice pentru fiecare produs in parte sau metoda de analiza.Metoda pregatirii probei pentru produsele alimentare este bazata pe omogenizarea si, in caz de necesitate, amestecarea cantitatii masurate din proba de analizat in solutii diluante, in conditii de asepsie. Materialul, pregatit in asa mod, poate fi folosit pentru analiza sanitaro-microbiologica nativ sau in forma de dilutii.

Laptele si produsele lactate

7.1.1.1 Produse lactate lichide si sub forma de pasta

Metoda este utila pentru toate produsele din lapte, frisca si zer , conserve din lapte condensat, produse lactate fermentate.

Pregatirea probei

Proba prelevata se agita intens si se lasa la temperatura camerei (22 ± 20C) pentru eliminarea bulelor de aer (nu mai mult de 15 min). La cercetarea produselor obtinute prin fermentarea laptelui, produselor sub forma de pasta si jeleurilor, recipientul in care se afla proba se deschide nemijlocit inainte de insamintare si se amesteca cu o spatula sau lingura sterila.

Produsele lactate acide lichide si alte produse obtinute la fermentarea laptelui, la fel si maielele se neutralizeaza, adaugind la 10 g ( m3) produs 1 m3 solutie sterila de bicarbonat de sodiu (p. 8.6). Continutul se agita.

7.1.1.2 Pregatirea dilutiei initiale (primara)

In corespundere cu specificul examenului de laborator a alimentului, inainte de insamintare se pregatesc dilutiile decimale utilizind una din solutiile de diluare: solutie peptonata-salina, apa peptonata, solutie fiziologica, solutie tampon-fosfat (pp. 8.1-8.4).

Pentru aceasta 10 сm3 aliment pregatit conform p. 7.1.1.1, se preleva cu ajutorul pipetei sterile (astfel ca pipeta sa nu fie imersionata mai adinc de 1-2 сm de la suprafata suspensiei, evitind absorbtia aerului), dupa care se trece intr-un recipient cu una din solutiile de diluare in volum de 90 cm 3, evitind orice contact intre pipeta si solutia de diluare.

La examinarea produselor cu consistenta viscoasa, care greu se pipeteaza, 10g aliment, pregatit conform p. 7. se trece intr-un recipient cu solutie de diluare in volum de m3.

Continutul recipientului se agita timp de 3-5 min prim miscari circulare pina la omogenizare totala, evitind umezirea dopurilor de vata si tifon si se lasa in repaos pentru eliminarea bulelor de aer.

Nota: La necesitate procedura de agitare se face un timp mai indelungat, pina la obtinerea gradului de omogenizare necesar.

Astfel, 1 m3 suspensie corespunde la 0,1 g produs examinat (dilutia 1:10).

Untul, inghetata

Metoda este utila pentru toate tipurile de unt de provenienta animaliera, inclusiv untul topit, amestecuri de uleiuri animaliere si vegetale, cazeina (cazeina alimentara, hidrolizat de cazeina, etc.) si produselor similare, toate tipurile de inghetata, torte cu inghetata.

Pregatirea probei

Inainte de insamintare probele se topesc intr-un recipient la baia de apa la temperatura de +40 - +45° si se omogenizeaza, sfaramitand eventualele glazuri sau adaosuri, pina la obtinerea unei emulsii omogene.

Pregatirea dilutiei initiale

g produs, pregatit conform p. 7.1.3.1. se trece intr-un recipient cu 90 m3 diluant adecvat, conform p.p. 8.1-8.4, incalzit pina la (45 . Se agita timp de 3-5 min pina la omogenizare totala si se lasa in repaos pentru eliminarea bulelor de aer.

Astfel, 1 m3 suspensie corespunde la 0,1 g produs (dilutia 1:10).

Dilutiile decimale succesive

Pregatirea conform p. 7.1.1.3.

Cascaval, brinza, produse din brinza, produse sub forma de pasta

Metoda este utila pentru toate tipurile de cascaval, brinzeturi si produse sub forma de pasta.

Pregatirea probei

Proba examinata in cantitate de 10 g se tritureaza intr-un mojar steril, pina la omogenizare completa.

7.1.4.2. Pregatirea dilutiei initiale.

Peste cantitatea masurata din produsul analizat (10 g se adauga 90 m3 lichid diluant conform p.p. 8.1-8.4, p. 8.5 (pentru cascaval), incalzit pina la (45 , conform metodelor descrise in continuare in p. 7.1.4.2.1.- 7.

Metoda este utila pentru produsele sub forma de pasta.

10 g recoltate din proba adusa se omogenizeaza cu ajutorul pistilului intr-un mojar steril cu 10-15 m3 diluent, incalzit pina la (45 Suspensia se trece intr-un recipient steril. Cu lichidul diluant ramas se clateste pistilul si mojarul, care apoi se adauga in recipientul cu proba.

Inainte de insamintare proba se agita intens prin rotirea ei de 25 ori timp de 10 sec apoi se lasa in repaos 10-15 min pentru eliminarea bulelor de aer.

Metoda se utilizeaza in cazul produselor fragile si farimiciose.

Peste 10 g din produsul analizat, intr-un recipient (p. 9.26) sau intr-o punga din material plastic (p. 9.9), se adauga 90 m3 lichid diluant. Se pune in functie omogenizatorul rotativ, pe o durata in care numarul total de turatii sa fie cuprins intre 15000–20000 timp de 2,5 min. Omogenizatorul de tip stomacher se lasa sa functioneze timp de 1-2 min in functie de natura produsului.

Dupa aceasta suspensia se trece intr-un recipient gol, unde pentru prelucrarea ulterioara se agita intens prin rotirea ei de 25 de ori timp de 10 sec, mentinindu-se timp de 10-15 min pentru eliminarea bulelor de aer.

Astfel, 1 m3     suspensie corespunde la 0,1 g produs (dilutia 1:10).

Dilutiile decimale succesive

Pregatirea conform p. 7.1.1.3.

Carnea si preparatele din carne

Metoda este utila pentru carne si produsele din carne, precum si preparatele cu adaosuri de carne, cu exceptia conservelor.

Pregatirea probei

Proba se farimitaza si se agita cu ajutorul aparatului pentru omogenizare in asa mod, incat partile componente ale produsului sa fie repartizate uniform. Proba prealabil farimitata, in termeni scurti este supusa prelucrarii ulterioare. In cazuri necesare proba se pastreaza la temperatura de 0 nu mai mult de 1 h.

Nota: Produsele cu consistenta nesolida sau deja farimitate, farimitarii preventive nu sint supuse, acestea fiind doar agitate.

Pregatirea dilutiei initiale.

g din produsul analizat, pregatit conform p. 7.2.1 se transfera intr-un recipient (p. 9.26) sau intr-o punga din material plastic (p. 9.9), peste care se adauga m3 lichid diluant, conform p. 8.1-8.3. Se pune in functie omogenizatorul rotativ, pe o durata in care numarul total de turatii sa fie cuprins intre 15000–20000 pe o perioada de 2,5 min. La utilizarea stomacherului perioada procesului de prelucrare constituie 2 min

Nota: Probele lichide, care pot fi folosite fara dilutii, se supun numai omogenizarii

7.2.2.2 In lipsa aparatului pentru omogenizare se permite pregatirea suspensiei prin triturarea a 20 g produs intr-un mojar steril cu 2-3 g nisip steril, adaugind treptat 80 m3 solutie de diluare. Dupa o expozitie de 15 min, din proba pregatita (p.p. 7.2.2.1-7.2.2.2), cu o noua pipeta sterila gradata se preleva сm3, care se adauga in 5 сm3 lichid diluant. La realizarea acestui procedeu se urmareste daca pipeta este totalmente descarcata, evitind orice contact cu peretii recipientului si solutia de diluare. Continutul eprubetei se agita cu o noua pipeta sterila prin pipetare de cca 10 ori sau timp de 3-5 sec cu ajutorul aparatului de agitare, prevazut pentru amestecarea lichidelor in eprubete. La indeplinirea acestui procedeu frecventa de rotatie se determina astfel, incat lichidul in rotatie sa fie cu m sub marginea recipientului.

Astfel, 1 m3 lichid corespunde la 0,1 g produs (dilutia 1:10).

Dilutiile decimale succesive

Pregatirea conform p. 7.1.1.3.

Bauturi racoritoare, ape minerale,

sucuri din legume si fructe, bere, siropuri

Metoda este utila pentru toate tipurile de bauturi racoritoare, ape minerale, sucuri din legume si fructe, bere, siropuri, concentrate in ambalaj de consum, cvas.

Pregatirea probei

Proba se agita intens si se mentine un timp oarecare pentru eliminarea bulelor de aer. Eliminarea gazelor din bauturile gazate se efectueaza prin mentinerea sticlei cu dop de vata la temperatura de (+43)0 timp de 1 h, sau trecind lichidul intr-un recipient steril astupat cu un dop de vata, care se supune incalzirii la baia de apa la temperatura de + - + ° . Asezat la baia de apa, recipientul se agita prin miscari usoare de rotatie pina cind inceteaza eliminarea bulelor de gaz.

Siropurile si concentratele in ambalaje de consum se dizolva cu un volum de 9 ori mai mare de apa distilata sterila.

Bauturile cu pH-uri acide se neutralizeaza. Pentru aceasta la 10 m3 proba se adauga 1 m 3 solutie bicarbonat de sodiu (p. 8.6).

Nota: La insamintarea prin metoda membranelor filtrante bauturile nu se elibereaza de bioxid de carbon si nu se neutralizeaza.

7.8.2 Pregatirea dilutiilor

Din cantitatea masurata din proba de analizat se pregateste dilutia initiala si un sir de dilutii decimale succesive, conform GOST 26669 astfel, incat sa fie posibila determinarea numarului de microorganisme presupuse sau numarul stabilit in documentele normative specifice produsului.



Metoda membranelor filtrante se utilizeaza la insamintarea bauturilor limpezite si nelimpezite, care usor se filtreaza prin membrana filtranta.

Metoda insamintarii directe se utilizeaza pentru sucurile cu pulpa de fructe si agentii de ingrosare, siropuri, concentrate pentru bauturi in ambalaj de consum.

Reactivele si solutiile reactivelor

Reactivele folosite pentru analiza microbiologica terbuie sa fie pure pentru analiza PPA sau chimic pure CP

Apa utilizata trebuie sa fie distilata sau de calitate echivalenta, care sa nu contina substante favorabile inhibarii sau influientarii cresterii microorganismelor in conditiile analizei Calitatea apei se apreciaza conform rezistentei specifice, care nu trebuie sa fie mai mica de 300000 Om/cm.

Pentru diluare poate fi folosita una din solutiile enumerate mai jos:

- solutie fiziologica peptonata (p. 8.1),

apa peptonata de 0,1% (p.8.2),

solutie fiziologica p. 8

solutie tampon fosfat (p. 8.4),

solutie citrat de sodiu (p. 8.5),

Solutia de diluare se repartizeaza in recipiente (eprubete, flacoane) de capacitate potrivita, in asemenea cantitati, incat, dupa sterilizare, volumul lor sa fie mai mare de 9 ori decit cantitatea (volumul) probei pentru analiza ( Temperatura lichidului diluant inainte de utilizare, in lipsa indicatiilor specifice trebuie sa fie in limitele de - 200C.

Solutie fiziologica peptonata

Ingrediente:

g clorura de sodiu (N l),

g peptona sau triptona in aceias cantitate,

cm3 apa distilata.

Partile componente se dizolva in 200 cm3 apa distilata, dupa care se completeaza cu apa distilata pina la cm3. Se ajusteaza -ul la 7,0 la °C, se repartizeaza cite 10 cm3 in eprubete si cite 100 cm3 in baloane, dupa care diluantul se autoclaveaza min la ( 1)°

Solutia se pastreaza la intuneric la temperatura de (4 2)° , maximum 30 zile de la preparare in conditii, ce exclud deshidratarea.

Apa peptonata de 0,1%

Apa peptonata se prepara la fel ca solutia fiziologica peptonata, fara adaugarea clorurei de sodiu.

Solutie de clorura de sodiu solutie fiziologica)

Ingrediente:

g clorura de sodiu (N l),

cm3 apa distilata.

La prepararea solutiei fiziologice cu pH -7,0, se utilizeaza apa distilata, рН-ul careia se masoara cu indicatorul albastru de bromtimol La adaugarea acestuia apa trebuie sa devina de nuanta verzuie. In alte cazuri apa nu se intrebuinteaza.

Partile componente se dizolva in cm apa distilata, dupa care se completeaza cu apa distilata pina la cm Se repartizeaza in recipiente in cantitati solicitate (p. 8.1), se sterilizeaza la autoclav timp de 20 min la ( 1)°

Solutia se pastreaza in conditii, ce exclud deshidratarea si incalcarea securitatii.

Solutie tampon fosfat

Solutie de baza (concentrata).

Ingrediente: - 34 g dihidrogenoortofosfat de potasiu (

cm3 apa distilata.

In 500 cm3 apa distilata se dizolva 34 g monohidrogenfosfat de potasiu. Se corecteaza -ul la 7,2 ± 0,1 cu bicarbonat de sodiu (NaOH) la temperatura de ° , dupa care se completeaza cu apa distilata pina la 1000 cm3.

Solutie de lucru

Ingrediente: - 1,25 cm3 solutie de baza,

- 1000 cm3 apa distilata.

1,25 cm3 solutie fosfat tampon de lucru, se trece intr-un balon gradat cu volumul de 1000 cm3 , care se completeaza cu apa distilata pina la reper (semn). Se introduce in recipiente in cantitati solicitate (p. 8.1), se sterilizeaza prin autoclavare timp de min la ( 1)°

5 Solutie citrat de sodiu

Ingrediente: - 17,0 g citrat de sodiu dihidratat ( N O7 O),

- 1000 cm3 apa distilata.

Partile componente se dizolva in 200 cm3 apa distilata, dupa care se completeaza cu apa distilata pina la cm3. Se repartizeaza in recipiente in cantitati solicitate (conform p. 8.1), dupa care se sterilizeaza la autoclav timp de min la ( 1)°

Solutie neutralizanta

Ingrediente: - 10 g bicarbonat de sodiu (N O3);

- 100 cm3apa distilata.

Partile componente se dizolva in 20 cm3apa distilata, dupa care se completeaza cu apa distilata pina la cm3. Se repartizeaza in recipiente in cantitati solicitate (p. 8.1), dupa care se sterilizeaza la autoclav timp de min la ( 1)°




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate