Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
» Notiuni de fizica si chimie conexe fenomenelor oxidare, ardere, aprindere, inflamare, explozie,conductibilitate, elemente de hidraulica


Notiuni de fizica si chimie conexe fenomenelor oxidare, ardere, aprindere, inflamare, explozie,conductibilitate, elemente de hidraulica




Notiuni de fizica si chimie conexe fenomenelor oxidare, ardere, aprindere, inflamare, explozie,conductibilitate, elemente de hidraulica

A arde – a fi in stare de combustie.

Aprindere – initiere a unei arderi.

Ardere/combustie – reactie exoterma a unei substante combustibile cu un comburant, insotita in general, de emisie de flacari si/sau emisie de fum.

Ardere cu incandescenta – ardere a unui material, in stare solida, fara flacara, cu emisie de lumina in zona de ardere.

Ardere mocnita – arderea unor materiale, fara emisie vizibila de lumina pusa in evidenta, in general de fum si cresterea temperaturii in masa acestora.

Ardere fara flacara – ardere fara flacara a unui material in stare solida.




Atmosfera exploziva – amestec de gaze, vapori sau pulberi/prafuri combustibile cu aerul, in conditii atmosferice normale si concentratii cuprinse intre limitele inferioara si superioara de explozie, pentru care, la inflamare/autoinflamare, aprindere/autoaprindere, arderea se propaga in tot amestecul.

Autoaprindere/aprindere spontana – aprindere rezultata in urma autoincalzirii unui material aflat intr-o anumita stare de agregare.

Brocuri de sudura – particule de metal topit sau de oxid al acestuia cu diametre cuprinse intre (2 . 5)mm, care in contact cu diferite materiale combustibile, pot genera aprinderea lor; initierea unui incendiu poate sa aiba loc si dupa cateva ore de la terminarea operatiilor de sudare.   

Cauza a unui incendiu – rezultat/consecinta a unui complex de fenomene fizico - chimice, constituita din patru subcategorii conceptuale principale; cuprinde fenomene si procese cauzatoare (initiatoare), sediile materiale de aparitie si dezvoltare ale acestor fenomene, agentii materiali participanti la initiere precum si conditiile de stare materiala necesare sa fie intrunite in timp si spatiu, pentru ca un astfel de eveniment, sa se produca; stabilirea unei cauze de incendiu consta in identificarea: sursei probabile de aprindere, mijlocului probabil de aprindere, primului material care a fost aprins, imprejurarea determinanta.

Comburant – element sau compus chimic care poate produce oxidarea sau arderea altor substante.

Combustibil – material capabil sa arda.

Conditii atmosferice normale – conditiile atmosferice determinate de: presiunile totale ale amestecului cuprinse intre limitele 0,08 MPa si 0,11 MPa; temperatura este necesar si suficient sa fie cuprinsa intre limitele de temperatura -20 C si +40 C.

Control de prevenire – activitate de verificare periodica a masurilor de protectie impotriva incendiilor.

Efecte directe ale flacarii oxiacetilenice – efecte care constau in actiunea nemijlocita a flacarii oxiacetilenice asupra materialului combustibil; parametrul esential il reprezinta temperatura ridicata a flacarii ( jetului de plasma ).

Efecte indirecte ale flacarii oxiacetilenice – efecte care constau in actiunea scanteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii pentru sudare, lipire sau debitare.

Energie minima de aprindere – valoarea minima a energiei din canalul unei descarcari electrice care conduce la aprinderea unui amestec inflamabil de aer cu gaze, vapori, ceturi (de G.P.L. etc.), pulberi /prafuri aflate intre limitele de inflamabilitate / aprindere.

Explozie – reactie brusca de oxidare sau de descompunere, care produce o crestere de temperatura, de presiune sau ambele simultan.

Flacara – zona de ardere, in faza gazoasa, cu emisie de lumina.

Foc deschis – caracterizat ca fiind arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara intr-un spatiu inchis de combustie; pot fi incluse in aceasta categorie flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de gatit, aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut in aer liber in scop de incalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum si flacara care apare in urma unor reactii chimice, se includ si materialele in stare incandescenta, aflate in situatii deosebite, cum sunt: improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.



Fumat – activitate care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta), a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce ramane la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc.

Inflamabil – material capabil sa arda cu flacara.

Incendiu – ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere.

Interval de explozie – valori ale concentratiilor de gaze, vapori sau pulberi (prafuri) combustibile in aer, cuprinse intre limita inferioara de explozie si limita superioara de explozie.

Incandescenta – incandescenta produsa fara ardere sau alta reactie chimica, generata de exemplu, prin incalzirea electrica a unui filament de wolfram.

Lucrari premergatoare si in timpul sezonului rece – ansamblurile de activitati care trebuie sa se desfasoare la instalatiile si sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare in timpul anotimpului in care se inregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera intotdeauna si la activitatile care vizeaza inlaturarea efectelor inghetului si caderilor abundente de zapada.

Limita de explozie – valoare minima sau maxima a concentratiei unei substante combustibile in aer sau in oxigen, pentru care explozia devine posibila; limitele inferioara si superioara sunt indicate, pentru gaze si vapori, prin concentratia in % vol., iar pentru prafuri (pulberi) in g/m3.

Limita inferioara de explozie (LIE) – concentratia minima a gazelor, a vaporilor sau a pulberilor (prafurilor) combustibile in aer, la care se poate genera explozia; sub limita inferioara de explozie amestecul nu poate sa genereze explozie, datorita excedentului de aer.

Limita inferioara de inflamabilitate (LII) – concentratia minima de gaz in aer, sub care nu mai are loc propagarea unei flacari in prezenta unei surse de aprindere.

Limita superioara de explozie (LSE) – concentratia maxima a gazelor, a vaporilor sau a pulberilor (prafurilor) combustibile in aer, la care se poate genera explozia; peste limita superioara de explozie amestecul nu poate sa genereze explozie, datorita deficitului de aer.

Limita superioara de inflamabilitate (LSI) – concentratia maxima de gaz in aer peste care nu mai are loc propagarea unei flacari.

Materii explozive – explozivii propriu–zisi, amestecuri explozive, pirotehnice si simple, mijloacele de initiere, cele auxiliare de aprindere precum si orice alte substante sau amestecuri de substante destinate sa genereze reactii chimice instantanee cu degajare de caldura si gaze la temperatura ridicata.



Ordine interioara – ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite, aplicate si respectate in incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor populatiei, precum si in zonele culturilor agricole si cu vegetatie forestiera, inainte, in timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici: lucrarile cu foc deschis, fumatul, asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie;colectarea deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor combustibile, precum si distrugerea acestora; efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in perioadele caniculare si secetoase.

Prevenire a incendiilor – masuri prealabile destinate sa impiedice initierea unor incendii si/sau sa limiteze efectele acestora.

Protectie impotriva incendiilor – materiale, sisteme, echipamente, cladiri sau constructii utilizate pentru a diminua atat pericolul cat si riscul de incendiu pentru persoane si bunuri, prin detectare, stingere sau localizare a incendiului.

Protectie activa la incendiu – reprezinta un concept care se materializeaza printr-un pachet de masuri, care se emite de catre proiectant in faza de proiectare a unei cladiri/constructii cu o anumita destinatie; aceste masuri se realizeaza de catre o serie de intalatii care intra in functiune, fara interventia factorului uman; in principal, aceste instalatii sunt: instalatii automate de semnalizare; instalatii automate de stins incendii; clapete antifoc montate pe tubulaturi de ventilatie/exhaustare; trape pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti; usi antifoc etc.

Protectie pasiva la incendiu – reprezinta un concept care se materializeaza printr-o protectie structurala, materializata printr-un pachet de masuri, care se emite de catre proiectant in faza de proiectare a unei cladiri/constructii cu o anumita destinatie; aceste masuri se aleg de catre proiectant in functie de: categoria de percol la incendiu; suprafata construita etc.; in acest caz, protectia la incendiu, se materializeaza prin: compartimente de incendiu cu pereti rezistenti la foc/antifoc; elemente de protectie a golurilor; utilizarea unor materiale incombustibile; limitarea clasei de combustibilitate a materialelor de constructie, prin ignifugarea materialelor combustibile/termoprotectia structurilor metalice; asigurarea cailor de evacuare etc.

Pericol iminent de incendiu – situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului, declansarea acestuia fiind posibila in orice moment.

Punct de inflamabilitate – temperatura minima, incepand de la care in conditii de incercare specificate, un lichid, degaja o cantitate suficienta de vapori inflamabili pentru a produce o aprindere de scurta durata, in contact cu o sursa de aprindere.

Temperatura de inflamabilitate – temperatura minima, incepand de la care, in conditii de incercare specificate, un lichid degaja o cantitate suficienta de vapori inflamabili pentru a produce o aprindere de scurta durata, in contact cu o sursa de aprindere.

Temperatura de aprindere – temperatura minima la care un material combustibil degaja vapori sau gaze combustibile intr-o anumita cantitate, astfel incat dupa aprinderea/ inflamarea acestora de la o sursa de aprindere, materialul continua sa arda fara aport caloric din exterior.

Temperatura de autoaprindere/aprindere spontana – temperatura minima la care un material se aprinde spontan, in conditii de incercare specificate.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate