Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
» FIZICA- un mod de a explica lumea


FIZICA- un mod de a explica lumea




FIZICA- un mod de a explica lumea

Denumirea „fizica” vine de la grecescul „physis” care inseamna natura, adica tot ceea ce ne incojoara.

Fizica - stiinta fundamentala a naturii –a cunoscut si cunoaste o evolutie rapida avand un rol determinant in formarea stiintifica a omului modern. Ea inglobeaza cunostintele cucerite de omenire de-a lungul existentei sale (legi, principii, fenomene, teorii caracteristice lumii materiale) si este preocupata de stabilirea adevarurilor stiintifice legate de fenomenele din natura si de reproducerea lor la scara mai mica, in laborator.

Zilnic observam nenumarate fenomene, primim diversi stimuli din mediul inconjurator, iar fizica ne ofera posibilitatea de a clasifica acesti stimuli, practic de a intelege tot ce ne inconjoara. Polarizabilitatea membranelor celulare si transmiterea impulsurilor nervoase sunt, de fapt, probleme de electricitate. Schimbul de gaze de difuziune, variatiile de concentratie si presiune se produc zilnic in mecanismul de respiratie.




Functionarea organismului implica, printre altele, si fenomene termice.

Fenomenele fizice ne pun in legatura cu lumea inconjuratoare, caci ele „guverneaza” organele de simt. Ochiul este un instrument optic, urechea un oscilator in miniatura. Vorbind de optica, de la simplele jocuri de lumini, de la lentile si oglinzi, pana la televizor, o intreaga lume este generata de „jocul” unor electroni. Fizica a dat lumii, explorand universul microparticulelor, o sursa extraordinara de energie, ascunsa in atom. Prin diversitatea metodelor stiintifice, teoretice si practice ale fizicii, s-a ajuns la o intelegere partiala a complexitatii naturii, visul de milenii al umanitatii.

elev

Alexandru Carp

Clasa a X-a

Dealul care “coboara” in sus

Dealul de la intrarea in Varciorog este deja celebru printre soferi. Locul pare sa sfideze toate legile fizicii.

In fiecare week-end, la orice ora din zi, cel putin trei conducatori auto isi opresc aici masinile si le scot din viteza. Apoi tresar cand vad ca vehiculele o iau singure din loc. In sus, spre varful dealului!

INAINTE, MARS! Oprite la baza dealului, masinile pornesc singure din loc. La inceput autovehiculul se clinteste usor, iar apoi prinde viteza, pana cand soferul e nevoit sa sara in masina ca sa puna frana. Click pe fotografie pentru a vedea mai multe imagini.

INAINTE, MARS! Oprite la baza dealului, masinile pornesc singure din loc. La inceput autovehiculul se clinteste usor, iar apoi prinde viteza, pana cand soferul e nevoit sa sara in masina ca sa puna frana.

X Files de Bihor

Dealul nu se deosebeste cu nimic de alte locuri din zona. Flancat in partea stanga de un sir de boscheti iar in dreapta de fundatia unei sonde, drumul coboara catre centrul comunei in linie dreapta. Soferii care vin de la Oradea ca sa vada “minunea” opresc si, la baza dealului, intorc autovehiculele cu fata catre varf. “Nu trebuie sa faci nimic. E destul sa scoti masina din viteza si sa trantesti usa mai tare, ca porneste singura si merge in sus, in loc sa mearga la vale”, povesteste un oradean.

BIHOREANUL a verificat si a constatat acelasi lucru. Scoasa din viteza, masina s-a urnit din loc, iar conducatorul auto a trebuit sa fuga dupa ea ca sa nu treaca pe contrasens. Nu de alta, dar fenomenul se face simtit cale de circa 50 de metri, pana aproape in varful dealului. “Asa ceva n-as fi crezut in ruptul capului, daca nu vedeam cu ochii mei!”, a spus soferul.

Fara explicatie

Valentin Cucer , profesor de fizica la Colegiul National “Emanuil Gojdu”, este fascinat de acest fenomen. A fost pana acum de trei ori la fata locului si spune ca va reveni in vara cu instrumente de masura. “E un fenomen care, la nivelul stiintific la care am eu acces, nu are o explicatie. Sunt sigur, insa, de faptul ca nu e vorba de un fenomen magnetic, pentru ca atunci ar fi trebuit sa fie foarte intens. S-ar fi magnetizat toate piesele metalice ale masinii, inclusiv ceasul de pe mana si cheile”. Cucer avanseaza ca ipoteza de lucru varianta unei aberatii gravitationale. “S-ar putea ca undeva in zona sa fie un zacamant de minereu greu, de o densitate enorma, fapt care ar face ca traiectoria unui obiect lasat liber sa fie deviata catre acel zacamant”, spune profesorul.

Cucer e convins ca dealul Varciorogului are un secret care se va lasa pana la urma dezvaluit, indiferent care ar fi el. Si nu se va supara daca va afla ca i-a dat atata bataie de cap o iluzie optica. Macar a ridicat o problema frumoasa .

SA INVATAM FIZICA EXPERIMENTAND!


Ne-am pus de multe ori intrebari privind in jurul nostru :De ce atunci cand este intuneric nu vedem ? Cum face Soarele de ilumineaza tot ce ne inconjoara ?

1.DE CE LUMINA NE PERMITE SA VEDEM ?

Materiale necesare

S        o foaie de hartie alba

S        o foaie de hartie neagra

S        o lanterna

S        o oglinda

S        camera intunecata

Ce faci?

aprindem lanterna intr-o camera intunecata si o punem in fata oglinzii;

tinem lanterna astfel incat fasciculul de lumina sa treca prin fata noastra(prin dreptul nasului);

punem in partea opusa foaia neagra, apoi cea alba si, intre timp privim prin oglinda.

Ce se intampla? Ce observi?

Lanterna lumineaza doar nasul;cu foaia neagra fata continua sa ramana aproape complet neluminata in timp ce cu foaia alba fata apare in intregime luminata.

De ce?

In primul caz, lumina de la lanterna ajunge pe primul obstacol pe care il intalneste in cale, adica pe nas. Hartia neagra nu reflecta deloc lumina, astfel incat fata ramane intunecata, in timp ce foaia alba reflecta multa lumina si face in asa fel incat razele ajung pe fata, iluminand-o.

2.DE LA INTUNERIC LA LUMINA

Materiale necesare

S        camera intunecata plina cu obiecte (de exemplu o magazie)

Ce faci?

intram in camera intunecata,inchidem usa si privim in jur ;

deschidem putin usa astfel incat sa intre numai un fascicul foarte ingust de lumina si privim in jur;

deschidem treptat usa pana cand o deschidem complet si privim in jur;.

Ce se intampla? Ce observi?

Cand usa este inchisa, ochii nostri nu vad obiectele din camera. Cand se deschide usa, incepem sa vedem obiectele mai clare. Cu cat intra mai multa lumina, cu atat obiectele se vad mai clar.

De ce?

Ceea ce ne inconjoara este vizibil doar daca reflecta lumina care ajunge la ochii nostri. Obiectele clare reflecta multa lumina, in timp ce obiectele neclare absorb o mare parte din lumina si reflecta o cantitate foarte mica, de aceea avem nevoie este nevoie de multa lumina pentru a le vedea.

Concluzie:

Pentru a vedea, ochiul uman se foloseste de capacitatea razelor de lumina de a se reflecta cand intalnesc un obstacol care nu este transparent. Noi vedem tot ceea ce este luminat deoarece ochiul nostru foloseste lumina reflectata de obiecte. Razele reflectate sunt bine directionate si pot produce imagini identice cu cele reale.

Putem vedea obiectele doar daca lumina care ajunge la ele este reflectata spre ochii nostri

Bibliografie: Istituto Geografico Deagostini - ,,Marea carte despre experimente’’ , Editura Litera international

FIZICIANUL LUNII


Jean Bernard Léon Foucault

Léon Foucault (1819-1868)

Fizicianul francez Jean Bernard Léon Foucault s-a nascut la 18 septembrie 1819 la Paris.

Text Box: Jean Bernard Léon FoucaultA ramas in istoria fizicii mai ales pentru experienta sa care a demonstrat rotatia Pamantului in jurul axei sale (pendulul lui Foucault, instalat in Panthéonul din Paris) Acest pendul a fost reinstalat in 1995 si se poate vizita. Alte contributii ale sale in fizica: determinarea vitezei luminii, inventarea giroscopului, descoperirea 'curentilor Foucault'.

Este cunoscut ca fiind primul fizician ce a demonstrat ca Pamantul se invarte in jurul axei sale. A facut aceasta demonstratie utilizand un pendul, ce se numeste astazi pendulul lui Foucault.

Pendulul lui Foucault in Panthéon, Paris. Acesta este compus dintr-un pendul gravitational ce poate oscila in orice plan vertical. Foucault a facut prima demonstratie folosind acest instrument in februarie 1851, in Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. La putin timp dupa aceasta, Foucault a suspendat o sfera de 28 kg, prevazuta cu un varf ascutit, de un fir lung de 67 de metri, de domul Panthéonului, iar pe podea a imprastiat un strat subtire de nisip fin, pendulul trasand o rozeta pe acest nisip. Acesta revine de unde a plecat dupa 32 de ore. La latitudinea de 30o, o rotatie completa dureaza 48 de ore.

Text Box: Pandulul lui Foucault din cladirea Panthéonului, ParisCorpurile care se rotesc isi mananca planul de rotatie, fenomen fizic utilizat la construirea giroscoapelor si girobusolelor. Cum miscarea de oscilatie este, in esenta, o proiectie liniara a unei miscari de rotatie, pendulul gravitational isi pastreaza neschimbat planul de oscilatie liniara. In timp ce el oscileaza in plan vertical, sub el Pamantul se roteste, la latitudinea Parisului cu 11°19' pe ora.

Asemenea pendule sunt plasate peste tot in lume, in emisfera nordica si in cea sudica. Din pacate, un asemenea pendul nu se afla si la noi in tara.

Foucault a lucrat impreuna cu fizicianul H. L. Fizeau la determinarea vitezei luminii. In anul 1846, cei doi au fotografiat Soarele, in speranta ca vor putea estima viteza luminii. Fotografia insa, pe atunci, nu era intr-un stadiu prea avansat si deci nu putea fi utilizata in astronomie.

Cativa ani mai tarziu, Fizeau, impreuna cu Foucault, a reluat experimentele si, reflectand o sursa de lumina intr-o oglinda, a apreciat viteza luminii la 313.000 km pe secunda. Printr-un experiment similar, Foucault a determinat viteza luminii la 298.000 km/s. rezultatul lui Foucault a fost mai aproape de adevar (in 1926 s-a stabilit, printr-un experiment cu o prisma rotativa, ca viteza luminii este de 299.796 km/s)

A murit pe 11 februarie 1868.

Puteti vedea o schema interactiva a pendului lui Foucault la adresa https://www.didactic.ro/files/4/foucault.swf .

1852 - inventarea giroscopului si demonstratia ca Pamantul se invarte in jurul propriei axe.

1850 - compararea vitezei luminii in aer si apa. Rezultatul, viteza luminii in aer este mai mare decat in apa, confirma ca teoriile lui Newton si Descartes pot sa nu fie corecte.

elev

Avadani Andrei,

clasa a VIII-a C

PROBLEME PROPUSE


  Olimpiada de Fizica

Etapa locala - 8 decembrie 2007

Clasa a IX-a

Subiect I ( 10 puncte)

Un pestisor de mici dimensiuni se afla intr-un bazin cu apa sarata si limpede. Nu se cunoaste indicele de refractie al apei dar se stie ca daca pe suprafata apei s-ar pune un disc circular, raza minima a acestuia pentru care pestisorul (aflat pe aceeasi verticala ca si centrul discului) ar fi complet invizibil, ar depinde de adancimea la care se afla acesta dupa graficul din figura alaturata. Se cer:

a)     Indicele de refractie al apei

b)     La ce adancime pare a fi pestisorul atunci cand un copil aflat deasupra bazinului il priveste vertical stiind ca adancimea reala a pestisorului este de 1m.

c)     Consideram ca bazinul are doi dintre peretii laterali adiacenti perfect plani, perpendiculari si acoperiti cu un strat ce reflecta lumina iar pestisorul se afla la distanta de 1m de fiecare dintre acesti doi pereti. Care este distanta maxima dintre imaginile pestisorului formate in acest sistem (cei doi pereti reflectatori)?

Prof. Cristinel Miron -Colegiul National “Emil Racovita”, Iasi

Subiect II (10 puncte)

Pe axa principala a unei lentile convergente subtiri, avand convergenta de trei dioptrii, este situat un punct luminos A la distanta de 50 cm de lentila.

a)     La ce distanta de lentila trebuie asezat un ecran, pentru a se forma pe acesta imaginea reala A' a lui A ?

b)     Se interpune intre lentila si punctul A, perpendicular pe axa lentilei, o lama cu fete plane, paralele si de grosime e = 4,5 cm. La ce distanta fata de lentila trebuie asezat ecranul, pentru a se forma pe el imaginea punctului A ?.

Indicele de refractie al sticlei este n = 1,5 , iar cel al aerului se aproximeaza cu 1.

c)     Se indeparteaza lama de sticla si ecranul si se introduce dupa lentila convergenta si coaxial cu ea , la distanta de 90 cm de aceasta , o a doua lentila divergenta cu distanta focala de 50/3 cm. Precizati natura si pozitia imaginii finale

Prof. Magda Teodorel – Liceul “Mihai Eminescu “ ; Prof. Adam Koriloff – Colegiul “Costache Negruzzi” – Iasi

Subiect III (10 puncte)

O lentila convergenta este asezata intre un obiect luminos si un ecran. Distanta dintre obiectul luminos si ecran este d = 50 cm. Se obtine cate o imagine clara a obiectului pentru doua pozitii ale lentilei , separate intre ele prin D=22,4 cm.

a). Sa se calculeze distanta focala a lentilei;

b)In fata lentilei la 20 cm de centrul ei optic se aseaza un obiect luminos ingust ,perpendicular pe axul optic principal al lentilei. Imaginea clara a obiectului se obtine pe un ecran asezat convenabil. .Intre ecran si lentila, la distanta d2=10cm de lentila, se intercaleaza o prisma de unghi mic, care primeste fasciculul provenit de la obiectul luminos , perpendicular pe una din fetele ei . Imaginea obiectului se deplaseaza pe ecran cu a=8mm. Sa se calculeze unghiul prismei, stiind ca indicele de refractie al prismei este n=3/2

.(Pentru unghiuri mici se aproximeaza tangenta cu sinusul unghiului si acesta cu masura unghiului exprimata in radiani).

Prof . Liliana Alexandru – Liceul „ Garabet Ibraileanu” –Iasi

Clasa a VII-a

Subiect I ( 10 puncte)

Intr-o zi insorita de vara, un elev din clasa a VII-a doreste sa afle inaltimea unui stalp aflat in apropierea sa. El ajunge la concluzia ca poate determina inaltimea H a stalpului daca sta in picioare langa stalp. Isi alege doua repere pe Pamant, astfel incat sa poata masura lungimea umbrei sale a si a stalpului b. Masoara lungimile celor doua umbre si gaseste valorile : a = 1 m si b = 5 m . Elevul stie ca inaltimea sa este h= 1,6 m. In locul respectiv, suprafata Pamantului este plana si orizontala iar stalpul este in pozitie verticala. Razele de lumina solara care ajung in acest loc pot fi considerate paralele.

a) Explicati, printr-o schita grafica, formarea celor doua umbre.

b) Lungimile umbrelor variaza in timpul zilei? Justificati raspunsul.

c) Desenati o constructie geometrica pe baza careia elevul ar putea deduce o relatie matematica cu ajutorul careia sa determine inaltimea stalpului.

d) Deduceti relatia respectiva si calculati inaltimea stalpului.

e) Daca elevul se departeaza putin fata de stalp sau doreste sa determine inaltimea acestuia la alta ora din acea zi, ar mai putea folosi procedeul anterior? Justificati .

Prof. Silvas Grigore – Colegiul National “Emil Racovita”

Subiect II (10 puncte)

La distanta de 10 cm de o lentila convergenta cu distanta focala =6 cm se aseaza perpendicular pe axa optica principala a lentilei un obiect cu inaltimea de 2 cm.

a) Sa se afle pozitia imaginii fata de aceasta lentila

b) Daca la distanta de 30 cm dupa prima lentila se aseaza o a doua lentila cu distanta focala 12 cm si aceeasi axa optica principala, sa se determine inaltimea si pozitia imaginii finale fata de a doua lentila

c) Construiti imaginea obiectului in sistemul optic format de cele doua lentile astfel asezate

Prof. Asandulesei Elisabeta - Scoala “B. P. Hasdeu”

Subiect III (10 puncte)

Un fascicul de lumina paralel, ingust, trece dintr-un mediu optic transparent, omogen, cu indicele de refractie 1,718 in aer. Pentru valoarea unghiului de incidenta , sa se afle unghiul α dintre raza incidenta si raza reflectata dar si unghiul β dintre directiile celor doua raze ()





Prof. Ofelia Ionescu - Scoala “Alecu Russo”

PREMII NOBEL IN FIZICA


Anul

Fizicieni

Tara

Justificare

Sir John Douglas Cockcroft


Ernest Thomas Sinton Walton

Regatul Unit

Irlanda

„Pentru munca de pionieri in transmutarea nucleelor atomice prin particule atomice accelerate artificial.”

Felix Bloch
Edward Mills Purcell

Statele Unite ale Americii

„Pentru dezvoltarea de noi metode pentru masurarile precise nuclearo-magnetice si descoperirile in relatie cu aceste metode.”

Frits (Frederik) Zernike

Tarile de Jos

„Pentru demonstrarea metodei contrastului de faza, in special pentru inventarea microscopului pentru contrast fazic.”

Max Born

RFG

„Pentru cercetarea fundamentala in mecanica cuantica, in special pentru interpretarea statistica a functiei de unda.”

Walther Bothe

RFG

„Pentru metoda de coincidenta si descoperirile posibile prin aceasta.”

Willis Eugene Lamb

Statele Unite ale Americii

„Pentru descoperirile sale privind structurile fine ale spectrului hidrogenului.”

Polykarp Kusch

Statele Unite ale Americii

„Pentru precisa determinare a momentului magnetic al electronului.”

Bibliografie:www.wikipedia.ro

elev,

Astefanei Giorgiana

Clasa a XI-a U

STIATI CA . ..


Energia intunecata la distante micrometrice

Fizicieni din SUA au descoperit ca legea gravitatiei lui Newton are nevoie de un grad mare de precizie la distante de ordinul a 55 micrometri. Masuratorile au fost facute utilizand o balanta de torsiune si arata ca nu exista nici o dovada ca ,,energia intunecata’’ slabeste atractia gravi-tationala la aceasta scara de lungime. Rezultatul este o piedica in cercetarea efectelor gravitationale ale energiei intunecate, pentru care cosmologii cred ca incep sa apara la aceasta scara de lungime. (Phys.Rev.Lett. 98, 021101)

Cesiu incetineste imaginea optica

Fizicieni din SUA afirma ca pot realiza inetinirea transmisiei imaginilor optice utilizand vapori de cesiu. Ridicand temperatura vaporilor, ei pot intarzia miscarea unui puls de fotoni anterior ,,imprimat’’ cu o imagine de la matrita. Cercetatorii afirma de asemenea ca memoriile optice bazate pe acest concept pot impiedica problemele de pierderea informatiei atunci cand lumina este convertita intr-un semnal electric. (Phys.Rev.Lett. 98, 043902)

Realizarea unei noi clase de detectoare de masa

Fizicieni din SUA au realizat prima ,,nanoconsola’’ care poate masura mase extrem de mici in conditii obisnuite , spre deosebire de dispozitivele anterioare care necesitau un vid inalt sau temperaturi criogenice pentru a lucra. Rezultatul, care se datoreaza lui Michael Roukes si colegilor de la Institutul de Tehnologie din California, ar putea revolutiona modul de a masura masele particulelor mici.

Sincrotron care accelereaza molecule neutre

A fost realizat de catre fizicieni din Germania, un sincrotron care poate accelera particule neutre. Dispozitivul deschide posibilitati de ciocnire a moleculelor neutre la temperaturi apropiate de zero absolut, unde moleculele se comporta mai degraba ca unde, decat ca particule.

elev,

Teleman Ana Maria,Clasa a XI-a R

(Continuare din pag___)

NIMIC NU E CE PARE A FI!
Tabloul cu “minciuna”

Psihologul Mihaela Heciu spune ca soferii nu ar trebui sa se mire cand isi vad masinile urcand dealul Varciorogului. “Iluziile optice sunt destul de frecvente. Un exemplu ar fi iluzia trenului in miscare. Aceasta apare atunci cand, asteptand in tren, avem senzatia ca a pornit, dar de fapt se misca garnitura trasa pe linia vecina”.

Psihologul spune ca iluzia optica de la Varciorog poate fi data de perceptia defectuoasa a mediului inconjurator, influentata si de formele de relief. “Avand in vedere faptul ca drumul e inconjurat doar de dealuri care au linii curbe, ochiul se poate pacali usor, fara ca asta sa fie un fenomen paranormal”.

Heciu spune ca exemplul cel mai potrivit pentru iluziile optice sunt desenele “cu pacaleala” care, in functie de locul in care isi concentreaza atentia privitorul, pot reprezenta profilul unei femei tinere sau al unei batrane. De asemenea, pot da senzatia ca forme geometrice, pana atunci egale, cresc in dimensiuni sau chiar ca se pun in miscare .

Articol scris de Dan Sima, preluat din ziarul Bihoreanul din 17 martie 2008

Unitati de mǎsura in Sistemul International(III)

Cantitate derivatǎ

Nume

Simbol

Expresie

Definitie

unghi plan

radian

rad

m m-1 = 1

este unghiul plan cu varful in centrul unui cerc care delimiteaza pe circumferinta cercului un arc a carui lungime este egala cu raza cercului

unghi solid

steradian

sr

m2 m-2 = 1

este unghiul solid cu varful in centrul unei sfere, care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu aria unui patrat a carui latura este egala cu raza sferei

frecventa

hertz

Hz

s-1

forta

newton

N

m kg s-2

1 Newton reprezinta forta care actioneaza asupra unui corp cu masa de 1 Kg si ii imprima o acceleratie de 1m/s²

presiune

pascal

Pa

m-1 kg s-2

cantitate de caldura

Joule

J

m2 kg s-2

putere

watt

W

m2 kg s-3

1 Watt reperzinta puterea unei masini care efectueaza un lucru mechanic de 1J in timp de 1s

cantitate de electricitate

coulomb




C

s A

1 Coulomb reprezinta sarcina transportata de un current de 1A,printr-o sectiune transversala a unui conductor in timp de 1s.

diferenta de potential electric

volt

V

m2 kg s-3 A-1

1Volt reprezinta tensiunea electrica intre doua puncte situate la distanta de 1 m unul de altul ,pe acelasi linie de camp, intr-un camp electric uniform cu intensitatea de 1V/m

capacitate

farad

F

m-2 kg-1 s4 A3

rezistenta electrica

ohm

m2 kg s-2 A-1

1Ohm reprezinta rezistenta unui conductor strabatut de un current constant cu o intensitate de 1A, daca la capetele conductorului se aplica o tensiune de 1V..

conductia electrica

siemens

S

m-2 kg-1 s3 A2

flux magnetic

weber

Wb

m2 kg s-2 A-1

Weberul reprezinta fluxul magnetic prin a carui scadere uniforma pana la zero in timp de 1s se induce in circuitul electric inchis strabatut de acel flux magnetic cu un current de 1V.

densitatea fluxului magnetic

tesla

T

kg s-2 A-1

1Tesla reprezinta inductia magnetica a unui camp magnetic uniform care actioneaza cu o forta de 1 N asupra unui conductor cu lungimea de 1 m asezat perpendicular pe liniile campului daca acesta este parcurs de un current de 1A.

inductie

henry

H

M2 kg s-2 A-2

temperatura Celsius

degree

Celsius

°C

1grad Celsius reperezinta a 100 parte din intervalul cuprins intre punctual de inghetare al apei (0°C) si punctual de fierbere al apei (100°C) ,la presiune normala

flux luminos

lumen

lm

cd sr

1 lumen reprezinta fluxul luminos emis intr-un unghi solid egal cu 1 sr de catre un izvor punctiform avand intensitatea luminoasa 1 cd.

iluminarea

lux

lx

m-2 cd sr

reprezinta iluminarea unei suprafete de 1m² ,care primeste un flux luminos de 1 lm, uniform repartizat pe aceasta suprafata.

elev,

Crisu Adriana, Clasa a IX-a R

ZAMBETE! ZAMBETE!


Rugaciunea elevului

Dumnezeule din cer,
Din al camerei ungher,
Unde stau si ma trudesc
Lectiile sa sfirsesc,
Catre Tine ma indrept,
Tu esti mare, Tu esti drept,
Numai Tu ma poti salva
Dupa mare mila Ta !
In al anilor sirag,
Unii fac si altii trag,
Si dreptate asta nu-i!
Cezar daca-n vremea lui
Ar fi fost mai potolit,
Nero de n-avea chibrit
Marii Rome foc sa-i dea,
Pius de nu se nastea,
Si atitia Ludovici,
Plus atitia Frederici,
Napoleon dac-ar fi fost
Om la casa lui cu rost,
Noi scapam de un obiect.
Arhimede dac-a vrut
Sa se scalde si-a vazut
Ca in apa scufundat
Corpul lui s-a usurat,
Il priveste personal
Si socot ca-i imoral
Sa ne spuna ce-a simtit.
Iar Papin fiind racit,
In loc ca sa stea in pat,
S-a gasit el mai motat
Sa isi fiarba ceai cu mac
In ulcica cu capac.
Iar eu nu zic, dara va spui,
Ce am eu cu ulcica lui?
Nu ma bag, o stie scoala,
Unde nu imi fierbe oala.
Iara domnul Copernic,
A baut mai mult c-un pic,
Si atunci i se parea
Ca pamintul se-nvirtea.
Pentru tot ce-au inventat
Edison cel invatat,
Newton, Fulton, Galileu,
Sa le trag pacatul eu?
Mult necaz si mult venin
Mi s-a tras de la Franklin,
Ce cu zmeul s-a jucat,
Cind era innourat,
Si-atunci traznetul hai-hui,
A traznit in zmeul lui,
Fara tinta, fara tel,
Mai bine-l traznea pe el.
Numai cei din Babilon
M-au bagat in ghinion,
Din moment ce s-au pornit
Turnul Babel de-au zidit,
Iar Tu,Doamne, suparat,
Limbile le-ai incurcat;
Si pentru greseala lor,
Eu sunt tap ispasitor.
Ce sa-nveti atitea limbi,
Cind e timpul sa te plimbi.
Drept aceea, Doamne, eu
Ma retrag de la liceu.
Ori de vrei sa mai ramin,
Tu, al tuturor stapin,
Schimba-ne Pamintul tot;
Pune ore de innot,
Recreatii de fumat,
Pune ore de dansat;
Schimba-ntregul Univers,
Schimba apele din mers,
Fa sa curga tot ce-i ud
In directia Nord-Sud.
Fa Pamintul mititel
Numai cu Romani pe el,
Sa invat eu limba mea.
Sus pe cer fa doar o stea.
Schimba Tu din radical
Tot sistemul zecimal,
Fa un alt sistem solar.
Stabileste-un numar fix
Cum e in algebra X.
Fa toti pomii numai pruni
Fa doi Pasti si doi Craciuni.
Fa-ma, Doamne, sa pot sti
Ce m-ascult a doua zi.
Daca faptul e prea grav,
Fa, Doamne, sa fiu bolnav.
Numai Tu ma poti salva,
Dupa mare mila Ta!

REBUS


Fenomene care se produc atunci cand Soarele, Pamantul si Luna ajung coliniare.

  1. Fascicule inguste de lumina ce indica directia si sensul de propagare a acesteia.
  2. Lumina se propaga ..
  3. Manunchi de raze emise de o sursa de lumina.
  4. Razele de lumina care pleaca dintr-un punct formeaza un fascicul ..
  5. Zona slab luminata de pe suprafata unui corp.
  6. Sursa de lumina naturala.
  7. Razele de lumina care se aduna intr-un punct formeaza un fascicul

A



5

COLECTIVUL DE REDACTIE

VIRVEA IONUT ALEXANDRU – X R

ASTEFANEI GEORGIANA – X U

BORDEIANU EVELINA – X U

TARCAU IOANA – X U

TELEMAN ANA MARIA – X R

CRISU ADRIANA – IX R

Coordonator:    Prof. Liliana CARP

Colaborator: Prof.Livia PANTIRU

COLECTIVUL DE REDACTIE

VIRVEA IONUT ALEXANDRU – X R

ASTEFANEI GEORGIANA – X U

BORDEIANU EVELINA – X U

TARCAU IOANA – X U

TELEMAN ANA MARIA – X R

CRISU ADRIANA – IX R

Coordonator:    Prof. Liliana CARP

Colaborator: Prof.Livia PANTIRU




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Fizica


Astronomie


Oscilatorul liniar armonic
Executarea masuratorilor si incercarilor la transformatoarele si autotransformatoarele de putere
DETERMINAREA VITEZELOR SI ACCELERATIILOR PRIN METODE GRAFICE SI GRAFOANALITICE
Caracterizati starea solida
Semnificatia indicilor de refractie in optica ondulatorie
Ecuatii de conservare
Acceleratia in miscarea oarecare
Oscilatori mecanici cuplati
Pendulul invers
Contractia musculara. Lucrul mecanic maxim dezvoltat de muschi in contractia mulsculara.