Procesul elaborarii standardelor profesiei didactice in Romania

Procesul elaborarii standardelor profesiei didactice in Romania

Rezultatul grupurilor de lucru

Constituirea atelierelor de lucru si obiectivele acestora

Preocuparea Consiliului National pentru Pregatirea Profesorilor de a elabora standarde profesionale pentru profesia didactica isi are temeiul in art. 155, din Legea invatamantului nr. 84/1995 conform caruia "Ministerul invatamantului are obligatia de a asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic din sistemul national de invatamant //' stabileste, prin organisme de specialitate, standardele nationale pentru atestarea calitatii de cadru didactic' (subl.n.)

Pentru realizarea acestei sarcini, prevazuta de Lege, s-a inceput printr-o cercetare asupra starii actuale a sistemului romanesc de pregatire a personalului didactic. Rezultatele si conclu­ziile acestei cercetari, purtate pe un esantion reprezentativ la nivel national pentru populatia din invatamant, au constituit continutul unui raport de cercetare care a fost deja dat publicitatii sub egida Consiliului National pentru Pregatirea Profesorilor.¹ Printre obiectivele acestei cercetari s-a numarat si Conturarea strategiilor de constructie si elaborare a programului de reforma a sistemului de formare initiala a cadrelor didactice'. Unul dintre aspectele importante ale acestui program de reforma s-a dovedit a fi legat de conceperea unui nou sistem de selectie a candidatilor pentru cariera didactica ,pe baza unor criterii specifice definite in urma construc­tiei standardelor profesionale (educationale)'.

Un an mai tarziu publicarii acestui raport de cercetare, CNPP a initiat constituirea unor ateliere de lucru pentru elaborarea unui sistem romanesc de standarde ale profesiei didactice. Un prim atelier a reunit timp de o saptamana peste 60 de profesori din invatamantul preuniversitar si cadre universitare implicate in formarea initiala a profesorilor.

Activitatile desfasurate au avut urmatoarele obiective:

Stabilirea semnificatiei si a continutului pe care trebuie sa le aiba un standard pentru profesia didactica;

Analiza avantajelor si dezavantajelor elaborarii si utilizarii unui sistem de standarde ale profesiei didactice;

Stabilirea modalitatilor in care ar putea fi realizate si implementate asemenea standarde;

Elaborarea unor standarde profesionale ,pilot' pentru invatatori si pentru profesorii de matematica, pentru a putea fi supuse dezbaterii publice, perfectionate si ulterior, pe baza experientei acumulate, sa se elaboreze standarde pentru alte categorii de profesori, care predau diverse alte discipline scolare.

lucu, R.B., Panisoara, I.O., Formarea personalului didactic, Raport de cercetare l, Consiliul National pentru Pregatirea Profesorilor - MEN, 2000

Un alt atelier, reunit ulterior, pe baza rezultatelor obtinute in cadrul primului atelier, si-a propus:

Elaborarea unui sistem de instrumente de evaluare a performantei didactice prin raportare la standardele-pilot pentru invatatori si profesorii de matematica;

Elaborarea unui proiect de metodologie pentru definitivarea in invatamant / certificarea pentru profesia didactica prin utilizarea unor standarde ale performantei didactice.

in cele ce urmeaza, prezentam principalele rezultate ale activitatii desfasurate de atelierele de lucru ale CNPP, legate de fiecare dintre obiectivele anterior mentionate.

Semnificatia si continutul standardelor profesionale

Standardele profesiei didactice reprezinta un ansamblu de asteptari si cerinte, explicit formulate, referitoare la cunostintele, abilitatile si mentalitatile pe care trebuie sa le probeze un profesor in activitatea sa cu elevii, pentru a se considera ca isi indeplineste indatoririle profesionale la un nivel calitativ acceptat de societate.

"Perfectionarea pregatirii personalului didactic - se precizeaza in Legea privind Statutul personalului didactic - se realizeaza prin forme si programe, in raport cu exigentele invata­mantului' (art.32.alin.l). Standardele profesiei didactice trebuie sa precizeze care sunt ,exigen-tele invatamantului' privind activitatea desfasurata la catedra de catre un profesor.

invatamantul romanesc actual are nevoie de ,profesori foarte buni' capabili sa ofere elevilor lor o educatie de calitate. Standardele precizeaza intr-o maniera clara ce trebuie sa se inteleaga prin ,profesori foarte buni'. Aceasta inseamna ca ele trebuie sa specifice cunostintele si abilitatile considerate a fi cele mai importante pentru practicarea profesiei didactice, nivelul de stapanire al acestora, conditiile in care urmeaza a fi probate si modul in care vor fi masurate si evaluate aceste competente. Cu alte cuvinte un standard contine urmatoarele cinci elemente:

Ce activitati se asteapta a fi desfasurate de catre un profesor

Care sunt caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca aceste activitati pentru a se putea aprecia ca sunt realizate la nivelul calitativ acceptat social (descrierea)

Motivarea necesitatii de a realiza aceste actiuni (ratiunea executarii lor)

Care sunt criteriile utilizate pentru evaluarea calitatii activitatilor cerute (comportamentele observabile si masurabile care evidentiaza realizarea activitatilor solicitate, la nivelul calitativ acceptat social)

Cum vor fi masurate activitatile solicitate (formele de evaluare utilizate, ex. portofo­liu/test/observare) .

Examinarea avantajelor introducerii standardelor

Participantii la atelierele de lucru pentru elaborarea unor standarde ale profesiei didactice, analizand aceasta problema, au cazut de acord ca este de asteptat ca utilizarea standardelor profesionale sa determine o crestere a calitatii actului educational, aducand mai multe beneficii:

Constituirea atelierelor de lucru si obiectivele acestora

Primul beneficiu posibil ar fi ca standardele profesionale vor asigura elevilor sanse mai mari de a primi in scoli de la profesorii lor o educatie de calitate, caci standardele definesc activitatea pe care profesorul trebuie sa o desfasoare in scoala cu elevii si urmaresc imbuna­tatirea prestatiilor profesionale ale cadrelor didactice, in ansamblu, educatia va putea prezenta o oferta calitativ crescuta pentru piata fortei de munca. Un sistem de standarde profesionale, credibil in fata publicului larg si acceptat de catre profesionisti, ar face ca profesiei didactice sa i se acorde recunoasterea meritata, potrivit importantei sociale a acesteia in societatea romaneasca.

Un al doilea beneficiu vizeaza calitatea formarii viitoarelor cadre didactice in cadrul universitatilor si a altor institutii de invatamant. Standardele profesionale devin un reper major pentru asigurarea calitatii programelor de formare initiala si continua oferite de institutiile furnizoare de asemenea programe, in plus, se constituie intr-o forma de evaluare externa asupra ,produsului' institutiilor de pregatire initiala si continua a profesorilor. Evaluarea pregatirii viitorilor profesori in raport cu asemenea standarde va determina imbunatatirea calitatii ofertei furnizorilor de formare, motivarea dezvoltarii profesionale a personalului din institutiile de formare prin:

transparenta procesului evaluativ;

crearea unor parteneriate interinstitutionale pentru formare;

finantarea institutiilor de formare a profesorilor pe baza rezultatelor evaluarii.

Un al treilea beneficiu este legat de faptul ca o miscare pentru standarde ar oferi fiecarui profesor o viziune coerenta si de substanta asupra performantelor profesionale la care ar trebui sa se ridice si astfel sa-l ghideze si sa-l motiveze in activitatea sa personala de formare continua. Profesorul va putea vedea in standardele sale profesionale:

oportunitate pentru a se implini profesional;

o motivatie a eforturilor sale pentru dezvoltarea profesionala ulterioara; intrucat standar­dele definesc ceea ce inseamna calitate in predare, il ajuta sa-si stabileasca nivelul de aspiratii profesionale, si de aceea este de asteptat sa aiba puternice efecte motivatienale;

reper obiectiv in evaluarea profesionala, termen de comparatie si evaluare a propriilor prestatii profesionale, in raport cu standardul, ceea ce are efect reglator;

un limbaj comun de comunicare la nivelul profesionistilor si la nivelul societatii, cu privire la calitatea actelor de predare;

Un al patrulea beneficiu, ar putea fi acela ca standardele vor determina efecte pozitive in conceperea si realizarea managementului scolar:

se vor constitui in repere pentru recompensarea profesorilor in raport cu calitatea prestatiei didactice;

un sistem bine dezvoltat de standarde va crea conditiile de incredere in care angajatorii si sindicatele pot sa cada de acord sa foloseasca standardele pentru acordarea definitivarii in invatamant sau pentru a certifica un anumit nivel al pregatirii profesionale, in absenta unor standarde profesionale poate aparea tendinta de a trata pe toti profesorii ca si cum toti ar fi la fel de competenti, desi se stie ca, in realitate, nu toate cadrele didactice isi exercita profesia la acelasi nivel de performanta. Pe baza standardelor se poate crea un sistem pentru identificarea si recunoasterea cadrelor didactice bune si folosirea mai

eficienta a acestora in scoli, in roluri de conducere, precum si in programele de dez­voltare profesionala a colegilor lor aflati la inceput de cariera.

In concluzie, prin standardele profesionale se asigura:

>    crearea premiselor acordarii unor sanse egale, tuturor copiilor, de a primi o educatie de calitate din partea unor profesori pregatiti dupa aceleasi standarde profesionale;

>    redefinirea, prin cresterea prestigiului si protejare, a statutului profesiei didactice in sistemul ocupational si pe piata fortei de munca; profesia didactica isi creeaza o alta imagine unitara, coerenta, larg acceptata si inteleasa de comunitatea educationala si de comunitatea mai larga a societatii;

>    regandirea continuturilor si a formelor pregatirii initiale si continue a profesorilor; realizarea coerentei in abordarea pregatirii profesorilor, in tot sistemul de formare pentru aceasta profesie;

>    posibilitatea pregatirii unei categorii speciale de profesori-evaluatori, antrenati in aprecierea calitatii prestatiei didactice a colegilor lor, cu scopul de a-i ajuta sa se perfectioneze profesional;

>    reconceperea inspectiei scolare si a instruirii comisiilor de inspectii scolare;

>    reconceperea procesului de evaluare pentru acordarea certificarii pentru profesia didactica;

>    diminuarea subiectivismului in evaluarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice;

>    definirea mai clara a unor roluri si responsabilitati in sistem, ceea ce va avea efecte in perfectionarea sistemului de educatie in general;

>    cresterea spiritului de echipa, cooperarea inauntrul si in afara profesiei; cresterea colaborarii intre profesori in vederea atingerii scopurilor profesionale comune;

>    medierea / facilitarea unei mai bune colaborari intre specialistii care asigura pregatirea profesorilor in universitati si formatorii din invatamantul preuniversitar;

>    crearea unui mediu comun de formare, universitate - scoala, mediu favorizam devenirii profesionistului:

Universitatea

Pregatirea de baza, l ca specialist

Mediul comun de formare, spatiul de incubatie profesionala

Practica pedagogica a studentilor

Perioada de stagiatura

Scoala

Prestatia didactica a profesionistului

2. Analiza sistemului actual de evaluare a pregatirii si activitatii cadrului didactic

intr-un anumit fel, standarde rudimentare si adeseori contradictorii de apreciere a activi­tatii profesorilor - care nu au nici continutul si nici forma pe care le-am descris anterior - sunt utilizate in Romania intr-o larga varietate de situatii in care un cadru didactic este posibil sa fie pus in situatia de a fi evaluat profesional.

Prezentam in Tablou situatiile in care profesorii din Romania sunt supusi unor evaluari profesionale, modurile in care sunt evaluati, in sistemul curent, in fiecare dintre aceste situatii, criteriile de evaluare si documentele care sunt utilizate ca standarde de reusita intr-o situatie sau alta, cine realizeaza evaluarea si care sunt consecintele evaluarii.

Studiul acestora va evidentia principalele dezavantaje ale evaluarii unui profesor, in absenta unor standarde explicite si riguros elaborate. Se va constata ca actualul sistem de evaluare a profesorilor, in aproape toate situatiile analizate, se caracterizeaza prin subiectivism in aprecie­rea cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor, fenomen pus in evidenta de existenta unor dife­rente intre aprecierile asupra pregatirii si prestatiilor celor evaluati, de la o instanta de evaluare la alta si de la un evaluator la altul.

Spre exemplificare, vom comenta cazul evaluarilor la care este supus in prezent un cadru didactic pentru a obtine definitivarea in invatamant. Pot fi puse in evidenta mai multe "puncte slabe' ale obiectivitatii si relevantei acestor evaluari:

Evaluarile urmaresc cu prioritate sa determine ce stie candidatul, nu si ce stie sa faca. Cu toate ca accesul la probele teoretice este conditionat de concluziile unei inspectii de specialitate a candidatului, aceasta modalitate de evaluare, in absenta unor standarde de apreciere a prestatiei in fata elevilor, are o foarte scazuta valoare discriminatorie, din moment ce imensa majoritate a celor inspectati obtin calificativul maxim; in plus, califica­tivul obtinut la inspectia scolara nu este luat in calcul atunci cand se stabileste media finala cu care un candidat absolva examenele de definitivare in invatamant si astfel activitatea practica nu conteaza valoric in stabilirea nivelului performantei sale;

O mare parte din cunostintele si capacitatile instrumentale ale candidatului, dobandite in perioada stagiului sau in scoala, nu intra in zona supusa evaluarii;

Nu exista un sistem de referinta unitar, la nivel national, pentru evaluarea candidatului;

Nu exista preocupare pentru pregatirea unitara a evaluatorilor;

Candidatul nu stie precis ce se asteapta de la el;

Candidatul nu are criterii de autoevaluare;

Nu exista o preocupare institutionalizata pentru evolutia stagiarului;

Pregatirea candidatului se realizeaza discontinuu, indeosebi in apropierea examenului;

Rezultatele evaluarii candidatilor nu sunt cunoscute de institutiile formatoare, in vederea ameliorarii activitatii acestora.

Procesul de punere in practica a unui sistem de standarde pentru profesia didactica

Introducerea sistemului de standarde

Introducerea sistemului de standarde pentru profesia didactica va necesita in urmatorii doi ani mai multe demersuri:

>    activitati legate de informarea publicului si sprijinirea constientizarii valorii, avantajelor, progresului in contextul european si mondial, cu dezbateri (constructive) pentru intelegerea ratiunilor care cer introducerea unui astfel de sistem;

>    construirea parteneriatului in realizarea strategiei, sustinerea si subscrierea la idee;

>    asigurarea cadrului legislativ necesar;

>    implicarea completa a vointei politice la toate nivelurile;

>    desfasurarea in aceasta perioada si a programelor de formare a personalului implicat in sistemul de punere in practica.

Precautii

Pentru ca demersurile legate de crearea si operarea unui sistem de standarde pentru profesia didactica sa aiba succes, este nevoie de judecata, de masura, de bun-simt, de estimarea corecta a contextului national - educational si social - si a celui international, precum si de dozarea si pregatirea fiecarei etape.

Se va tine cont de:

>    asigurarea unui grad de flexibilitate in aplicarea si interpretarea standardelor;

>    evitarea excesului de standardizare (nu totul poate fi masurat si standardizat);

>    mentinerea unui permanent contact cu realitatea, cu situatii care se pot regasi si verifica in practica;

>    necesitatea revizuirii periodice, in raport cu dinamica societatii;

>    corelarea cu alte standarde existente in sistem;

>    armonizarea tuturor standardelor din sistemul de invatamant.

Resurse umane implicate in punerea in practica a sistemului de standarde

>    inspectorii de specialitate, metodistii, mentorii, metodicienii, formatorii

>    membrii comisiilor de evaluare (de la conceperea subiectelor la corectarea lucrarilor scrise, metodicienii pentru didactica disciplinei, pedagogi si cadre didactice recunoscute)

>    necesitatea includerii, in programele de formare a tuturor categoriilor manageriale si a celor care executa orice fel de evaluare a cadrelor didactice, a cunostintelor de specialitate privind sistemul dezvoltarii profesionale bazat pe standarde profesionale (pentru inspectori, directori, mentori - la nivelul preuniversitar, metodicieni, pedagogi - la nivel universitar)

Parteneri necesari pentru sustinerea sistemului bazat pe standarde profesionale

>    sindicatele din invatamant;

>    Parlamentul Romaniei, comisiile de specialitate;

>    institutiile furnizoare de formare initiala si continua a personalului didactic;

>    asociatii profesionale ale cadrelor didactice;

>    agentii economici (solicita calitate in pregatirea fortei de munca);

>    institutii nationale si internationale, cu activitate legata de acest domeniu.

TABLOUL situatiilor de evaluare