Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Muzica - un sprijin in educatia copilului


Muzica - un sprijin in educatia copilului


Muzica - un sprijin in educatia copilului

"Fiintele care receptioneaza muzica devin dupa muzica mai receptive si mai comprehensive fata de orice alte impresii posibile ale vietii."

(W. Howard[1])

Despre muzica..



Muzica a inceput o data cu nevoia umana de comunicare si poate reprezenta cea mai veche forma de exprimare. Dupa unii cercetatori, muzica isi are originea in imitatia cantecului pasarilor, in zgomotele naturii si chiar in vocea umana.

Exista diverse teorii despre originile muzicii. Unii pretind ca s-a nascut din intrebuintarea instrumenteleor primitive. Altii, ca muzica isi are si-ar avea originea in dansul pe care populatiile primitive il desfasurau la diferite ceremonii si serbari, in care accentul era pus pe ritm. O alta teorie afirma ca muzica iese din munca ritmata.

Nu se poate spune cu exactitate care din teorii poate fi mai exacta, insa se considera ca a existat inca de la inceputuri[2]. Muzica la primitivi nu este separata de dans si de poezie. Aceste trei arte sunt privite a fi un trunchi comun. Abia dupa o perioada muzica devine o arta libera.

De-a lungul timpului au luat nastere diverse definitii ale muzicii. Richard Wagner descrie sugestiv muzica si mesajul ei astfel:"simfonii, arii, uverturi, lieduri, cantonete, sonate . toate aceste respiratii ale sufletului spiritualizat au in ele si frescele bisericilor urcate in ceruri prin clopotnite, turle si peisagistica anotimpurilor, si poetica mirarii, inefabilul lacrimii din izvorul de planset si speranta coabitarii cu fluturii si spaima de neant si intalnirea cu dumnezeirea. In fiecare stil muzica reprezinta o forma de tacere extatica; fiecare sunet este o cuanta de liniste, fiecare muzician ipostaziaza cate un mod de crucificare. Cati ascultatori, atatea Golgote! Muzica in sine nu este altceva decat un inaltator mesianism apostolic al sentimentelor de daruire purificatoare si izbavitoare in acelasi timp. Impartasit de ceilalti, fiecare geniu este dator sa moara atunci cand timpul sau a devenit eternitate - asta ne spune muzica prin fiecare suferind artistic autor al ei . muzica nu talmaceste ideei, ci emotii, pentru ca ea insasi este idea de lume".

In opinia lui Frederick Delius Muzica este o izbucnire a sufletului

Herbert von Carajan spune ca Muzica e prima vocie

Muzica e un raspuns caruia nu i s-a pus nici o intrebare -Nichita Stanescu

Muzica este graiul sufletului. Ea stirneste in noi, nu instinctele, ci gindurile cele mai profunde -Beethoven

Compozitorul impresionist Claude Debussy spune ca Muzica este aritmetica sunetelor

Muzica porneste de la inima si se adreseaza inimilor afirma Enescu

Tot Enescu declara ca Muzica oglindeste toate misterioasele ondulatii ale sufletului, fara putiinta de prefacatorie

Muzica ofera un suflet universului, aripi mintii, zbor imaginatiei si viata oricui -evoca Platon.

Eu consider ca muzica te face un om bogat deoarece muzica te invata sa iubesti lucruri simple si numai atunci cand iubesti lucruri simple poti deveni cu adevarat un om bogat

Muzica se adreseaza fiintei, intr-un mod nemijlocit, spre deosebire de alte arte care vorbesc prin intermediul formelor[3]. Lumea sunetelor poseda o inteligibilitate inedita, caci elementele care o compun pot induce stari variate, trecand prin exaltatiile bucuriei, apasarile melancoliei si modulatia infinit de tandra a dorului, practic toate aspectele fundamentale si derivate ale manifestarii sensibilitatii umane. Meyer Kayserling vorbea despre caracterul muzical al vietii: "orice viata fie ea individuala sau colectiva, isi gaseste imaginea sa exacta in muzica."

Educatia estetica prin muzica

Educatia estetica este una din componentele principale ale educatiei. Ea intregeste formarea integrala a personalitatii elevului, infaptuindu-se nu doar intr-un cardu organizat (scoala). In esenta prin educatia estetica se urmareste: formarea si dezvoltarea copiilor, capacitatea de a simti si a intelege frumosul din arta, din natura si din viata sociala, capacitatea de apreciere estetica a realitatii prin dezvoltarea sentimentelor si convingerilor estetice precum si capacitatea de creatie artistica.

Omul, ca fiinta rationala si sensibila, este inzestrat nu doar cu cele cinci functii senzoriale plus ratiune, ci si cu "simt " moral, "simt" estetic si credinta. In mod normal, inclinatia spre bine si frumos vine de la sine; ne nastem cu "simt" estetic asa cum ne nastem cu vaz sau cu auz. Este ceea ce numim bunul-simt in a carui sfera se contopesc elemente intelectuale, morale, estetice si religioase si care, fara a putea fi determinat cu precizie.

Prin natura ei sonor-temporala, imaginea muzicala contribuie la declansarea unor emotii estetice, avand o puternica forta expresiva "Arta muzicala dezvaluie lumea interioara a omului, cele mai subtile nuante ale vietii afective, cele mai inalte idealuri, crezul dintodeauna al omului in bine, frumos si adevar"[5].

Muzica este una dintre cele mai usor acceptate forme ale artei de catre copii. Ea produce impresii puternice, il influenteaza pe copil si ii creeaza dispozitii spre activitate.

Muzica angajeaza viata psihica a copiilor sub toate aspectele ei, are repercusiuni adanci asupra intregii personalitatii: afectivitate, intelect, vointa.

Dintre toate ramurile muzicii, cea mai apropiata de specificul copilariei este muzica vocala, deoarece, in cantec, melodia formeaza o unitate cu textul, facand-o mai accesibila. Muzica este de aseamenea mai usor inteleasa atunci cand se combina cu miscarea, sub forma jocului sau a dansului. Nenumerate pagini muzicale care nu au fost scrise special pentru copii pot fi totusi percepute si gustate de ei cu mare placere sper exemplu: "Cantecele de leagan", ale lui Mozart sau Schubert "Oda bucuriei" de Beethoven.

Beneficiile muzicii in educatie

"Omul este incomplet fara muzica" Kodali [6]

De mic copil am invatat sa respir prin muzica pe care am perceput-o ca pe un bine absolut pentru mine si ceilalti. Am invatat sa darui, sa ma bucur, sa pling la emotia atingerii sunetelor, sa iubesc, sa devin puternica. Muzica, mi-a hranit sufletul si mintea. Avem datoria sa-i invatam pe copii sa iubeasca muzica, sa-i ajutam sa o inteleaga si sa o integreze in viata lor, pentru a descoperi extraordinarea sa putere de a educa omul,de a-l modela si sensibiliza.

Investitia in timp pentru predarea muzicii in scoala nu este facuta nicidecum in defavoarea celorlalte obiecte de invatamint, ci deopotriva tocmai in favoarea lor. Muzica are deosebite valente formative, invatarea si practicarea ei costituind o adevarata terapie pentru intelectul copilului. In procesul educatiei muzicale copilul isi exerseaza:

  • vointa- prin sustragerea de la preocupari ineficiente si canalizarea interesului spre o activitate didactica cu caracteristici creative;
  • gandirea logica- prin rezolvarea raportului matematic dintre diferite valori de note si intervale musicale;
  • atentia distributiva- prin citirea notelor, pastrarea masurii si a tempoului, concentrarea asupra pozitiei corpului si a miinii, precizia intonatiei vocale;
  • imaginatia- prin stradania lui de a intelege mesajul muzicii;
  • memoria- prin exercitiul de retinere si redarea fidela a numeroaselor pagini muzicale;
  • afectivitatea- prin marea complexitate a emotiilor si sentimentelor care actioneaza prin intermediul muzicii;
  • creativitatea- prin interpretare, tipul de activitate este asimilara cu creativitatea manifestata in practica de compunere pe teme date sau libere;
  • spiritul de oridini si disciplina- prin faptul ca muzica se afirma ca arta a ordinii,proportiei si echilibrului a claritatii simetriei si armoniei;

Toate aceste procese devin productive la alte discipline.

In experimentul profesorului Jean Lupu desfasurat in perioada 1971-1975 intr-o scoala generala, a avut in vedere 52 de elevi din ciclul primar care in paralel cu scoala generala au efectuat si o pregatire muzicala sistematica in cadrul scolilor de specialitate muzicala. Desi s-ar parea ca acesti copii fiind solicitati mai mult decit colegii lor, au fost deposedati de multe ore de joaca -obosesc foarte mult iar randamentul lor scolar scade.

Iata rezultatul experimentului profesorului Jean Lupu

Clasa

Anul scolar

Total elevi in an

Medii obtinute la obiecte de cultura generala

sub8    peste 8

Observatii

I

11 premii la cultura generala

a-II-a

23 premii la cultura generala

a-III-a

29 premii la cultura generala

a-IV-a

32 premii la cultura generala

Tabel extras din Educatia muzicala din perspective creativitatii de Josif Casire (pag -45)

Clasamentul vorbeste fara echivoc: efectul de transfer al muzicii se materializeaza in rezultate mai bune la invatatura, chiar si la discipline real-fundamentale daca educatia muzicala este pusa in aplicare cu inalt simt de responsabilitate profesionala.

Copiii care au activate musicale sau au evoluat ca solisti vocali au dictia clara, vorbire nuantata si frazare corecta, au fata mai expresiva si chiar scrierea mai corect ortografic. Elevii cu auzul muzical dezvoltat, sesizeaza mai usor elementele de ritm, rima, metru de simetrie, de consonanta sau disonanta, aspecte constatate la limba romana.Aceleasi aspecte au fost constatate si de multi profesori de limbi straine :elevii care au auzul muzical dezvoltat ofera in plus o garantie a succesului in insusirea unei limbi straine sau a dansului.

Concluzii

Pentru elevi educatia muzicala antreneaza un anumit numar de facultati si prin acesta favorizeaza dezvoltarea lor: ascute finetea auzului, obliga fixarea atentiei, face sa intervina memoria, suscita imaginatia si creativitatea.

Numerosi profesori au putut constata ca cei mai buni elevi, atat in liceu, cat si in invatamantul superior erau adesea cei care studiau muzica.

Muzica ar trebui predata in scoli inca de la cele mai fragede varste si pana la terminarea liceului, elevilor oferindu-li-se astfel o modalitate de a isi imbogati cunostiintele de cultura generala si de a progresa ca si fiinte umane. Prin antrenarea capacitatilor si a proceselor amintite mai sus, muzica de buna calitate nu face altceva decat sa ajute procesul de dezvoltare al copiilor, intervenind in maturizarea lor.

O programa scolara privata de materia numita "Educatie muzicala" este o programa care nu satisface una din nevoile de baza a omului, aceea de: nevoia de a se exprima intr-un mod artsitic.

Anexa

Notele muzicale si efectul lor terapeutic

De multa vreme terapeutii si psihologii si-au ajutat pacientii sa observe modul in care muzica le afecteaza emotiile si spiritul. Sunetele constituie o forta puternica, fiecare sunet avand un rol bine determinat in natura si in intreg universul.

Diagrama urmatoare prezinta legaturile dintre diferite note si simturile si sistemele trupului. Pentru a trata sau imbunatati functiile diferitelor parti ale trupului trebuiesc cantate si ascultate cantece bazate pe notele corespunzatoare:

Notele muzicale si efectul lor terapeutic

Nota

do

re

mi

fa

sol

la

si

Simtul

Miros

Gust

Vaz

Simt tactil

Auz

Intuitie

Parti ale trupului

Oase, muschi, nervul sciatic, solduri, fese, colonul descendent, coapse, gambe, glezne, laba piciorului, prostata, sange, corectarea pierderii egocentricitatii

Fluidele din corp, rinichii si vezica urinara, sistemul limfatic, sistemul reproducator, depuneri de grasime, piele, leaga energiile fizice si mintale

Nervi si energia musculara, ficat, intestine, plexul solar, splina, rinichii, regenerarea celulara, stimularea activitatii intelectuale

Inima, plamanii, umerii, bratele, mainile, glanda pituitara si alte glande cu secretie interna, sistemul imunitar, procesele cu reglare automata (transpiratia), linistirea emotiilor

Faringele si gatul, sangele si circulatia, coloana vertebrala si sistemul nervos, metabolismul si reglarea temperaturii, urechile, sistemul imunitar, reinnoirea tesuturilor

Toate simturile, reactii musculare, reglare si coordonare, durere si controlul durerii, afectiunii ale sangelui

Echilibru in sange si in fluidele din corp ale sodiului si potasiului, calciului si fosforului, fierului, iodului si altor minerale, stimulator al splinei si favorizator al meditatiei

Terapie

eficienta pentru

Circulatie proasta, anemie feripriva si alte afectiuni ale sangelui, paralizie, umflarea gleznelor si racirea picioarelor, lumbago, intepenirea incheieturilor, constipatie sau diaree, dificultati de urinare, melancolie

Astm, bronsita, guta, pietre la vezica urinara, obezitate, purificarea si indepartarea toxinelor si a compusilor otravitori, letargie si apatie

Constipatie, indigestie, flatulenta, afectiuni ale ficatului si gastointestinale, tuse, dureri de cap, stare precara a pielii, apatie, plictiseala, dureri de cap

Guturai si alergii, traume si socuri, colici, epuizare, ulcere, somnolenta, iritabilitate, tensiune ridicata, dureri de spate, piuele uscata

Laringita, amigdalita si infectii ale gatului, dureri de cap, afectiuni oculare, boli de piele, voma, spasme musculare, dureri menstruale, febra, centre ale atentiei si calmului

Toate afectiunile nervoase, convulsii, obsesii, dereglari ale echilibrului, sangerari excesive, dificultati de respiratie, umflaturi si paralizie, pecingine, efecte sedative

Nevralgie, crampe si dureri inflamatorii, dezechilibru glandular, deficiente imunitare, probleme ale metabolismului vitaminelor, gusa, dereglari nervoase

Reflexe la

Colon, gat, genunchi, nas

Sani, organele reproducatoare, zona perineului, picioare, limba.

Cap, ochi, plex solar, zona ombilicala, coapse

Rinichi si glande suprarenale, umeri, piept, colon, gambe, glezna

Sistemul reproducator, saliva, par

Osul sacru

Intregul trup

(Tabel extras din Terapia prin sunete de Olivea Dewhurst Maddock, Editura Teora, Bucuresti, 1998)

Bibliografie

  1. ***, The New Grove Dictionary of Music and Musicians, Oxford Press, 2000;
  2. Balan George, Arta de a trai prin muzica, Rditura Muzicala, Bucuresti, 1973;
  3. Costangioara Anisoara, Educatia muzicala si impactul ei in formarea personalitatii copilului, Editura Polirom, Iasi, 2007;
  4. Dewhurst Maddock Olivea, Terapia prin sunete, Editura Teora, Bucuresti, 1998;
  5. Josif Casire, Educatia muzicala din perspective creativitatii
  6. Momanu Mariana, Introducere in teoria educatiei, Editura Polirom, Iasi, 2002.


(16 August 1895 - 28 Februarie 1956) castigator al premiului cinematografic al Academiei in 1934;

dupa cum spune citatul biblic "la inceput a fost Cuvantul", se poate afirma ca la inceput a fost sunetul;

Pictura, sculptura, etc.

Istoric si rabin german, nascut in Hanovra, la 17 iunie 1829, si decedat in Budapesta la 21 aprilie 1905

Costangioara Anisoara, Educatia muzicala si impactul ei in formarea personalitatii copilului, Editura Polirom, Iasi, 2007, p. 14;

Kodaly- etnomuzicolog, compozitor- a dezvoltat o noua pedagogie muzicala





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate