Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Importanta lucrului plastic la elevi


Importanta lucrului plastic la elevi




Cuvant inainte

Dragi elevi

Prezentul caiet constituie un material necesar elevului, fiind in conformitate cu programa scolara corespunzatoare “pasilor” reformei educationale declansata de Ministerul Educatiei Nationale.

Actuala lucrare se doreste a fi o alternativa bine argumentata, accesibila, structurata pe module de activitate.

De asemenea lucrarea permite un spatiu OPTIONAL pentru fiecare modul.

Lucrarea constituie un instrument util elevului pentru fiecare modul de activitate, un sprijin concret pentru fiecare.




Competentele sunt stabilite dupa obiectivele de referinta prevazute in CURRICULUM NATIONAL:

Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

Se au in vedere atat cunoasterea si folosirea obiectelor din jur cat si masurile de evitare a unor accidente ce ar putea rezulta din folosirea incorecta a uneltelor de lucru si a aparaturii electro-casnice

Caietul de fata urmareste sa puna la dispozitia elevilor care au talent si sunt atrasi de lucrul de mana o serie de cunostinte privind aceste module de activitate propuse. Modelele date in acest caiet sunt in general simple astfel ca ele pot fi executate relativ usor. Numai cateva dintre acestea sant mai complexe necesitand experienta mai indelungata si sunt prevazute pentru OPTIONAL.

Caietul vine cu o varietate care sa aduca in intimitatea locuintelor optimismul, frumusetea, prosperitatea si buna dispozitie deoarece:

“O lucrare frumos executata valorifica superior materialul folosit si obiectul confectionat cu acest material.”

Sper ca acest caiet sa constituie pentru dumneavoastra un instrument de lucru pretios si util.

Imi permit sa exprim speranta ca si continutul acestei lucrari va fi intampinat cu aceeasi bucurie de copiii carora ma adresez si care mi-au devenit prieteni si stimulenti. Aceasta va fi cea mai de seama rasplata a muncii si daruirii, in stradania de instruire si formare, rezultat al multor ani de munca si de total respect si pretuire pentru oameni.

CUPRINS

NORME DE PROTECTIA MUNCII

MODULUL I

Cap.1 ACTIVITATI CU MATERIALE DIN NATURA

a)     Importanta lucrului cu materialele din natura

b)     Aplicatii cu materiale din natura

MODULUL II

Cap.2 IMPLETITURI CU ANDRELELE

A)Importanta lucrului cu andrelele

a)Accesoriile si materialul indicat pentru impletituri

b)Montarea ochiurilor pe andrele

B)Principalele puncte de tricotat

a)Tricotarea ochiurilor pe fata

b)Tricotarea ochiurilor pe dos

c)Executarea elasticului

C)Tricotarea cu inmultirea ochiurilor in executarea diferitelor obiecte

a)Inmultirea ochiurilor la margine

b)Inmultirea ochiurilor la impletirea diferitelor modele

c)Scaderea ochiurilor

d)Modul de a incheia ochiurile

e)Modul de a tricota diferite modele

MODULUL III

Cap.3 PUNCTELE DE CUSATURI SI PUNCTELE DE ORNAMENTATIE

a) Punctul ramurica

b) Punctul feston

c) Punctul lantisor

d) Punctul drug

e)Punctul romanesc(cruciulita) si formarea motivelor romanesti

Aplicatii pentru OPTIONAL

a) Tivul cu gaurele

b) Cusutul nasturilor

MODULUL IV

Cap.4 ELEMENTE DE BAZA ALE CROSETARII

a)Piciorusele

b)Piciorusul simplu

c)Piciorusul dublu

d)Piciorusul triplu

Aplicatii pentru OPTIONAL

MODULUL V

Cap.5 GOSPODARIE

a)Intocmirea unui meniu

b)Asezarea mesei

c)Pregatirea preparatelor reci

d)Pregatirea diferitelor sandwich-uri

MODULUL VI

Cap.6 NOTIUNI DE CROITORIE

a)Notiuni de croitorie

b)Masina de cusut

c)Fata de perna

d)Pregatirea materialului pentru croit

e)Punctele de cusaturi folosite in croitorie

f)Documentatia tehnica pentru confectionarea produselor de imbracaminte

g)Tipare si sabloane

NORME DE PROTECTIA MUNCII

Atat la orele de gospodarie cat si acasa in timp ce lucram trebuie sa fim atenti sa evitam intepatura cu acul. Prin eventualele intepaturi se pot contacta infectii ce se vindeca greu. Din aceleasi motive trebuie sa fim cu bagare de seama si cu foarfecele, andrelele si croseta. Se intalneste uneori prostul obicei al ruperii atei cu dintii. Trebuie sa-l combatem pentru ca este un gest inestetic si inlesneste intrarea microbilor in gura si poate avea ca rezultat rani superficiale ale gingiilor. La fel, cand folosim fierul de calcat, trebuie sa fim atenti nu numai la materialul pe care il calcam dar si la evitarea oricarei atingeri a fierului ca sa nu ne producem arsuri. Oricat de mici ar fi acestea sunt dureroase si se vindeca greu. De aceea este interzis elevilor neinstruiti sa lucreze cu fierul de calcat electric.

Este interzis elevilor sa lucreze cu fierul de calcat al carui cablu de alimentare cu energie electrica este facut din mai multe bucati sau al carui strat izolator este deteriorat.

Este interzis elevilor sa lucreze cu fierul de calcat, fara a avea sub picioare un gratar de lemn sau un covor electroizolant.

Elevii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul sa fie bine asamblate.

Nu avem voie sa lucram cu un fier de calcat al carui maner este defect.

Demontarea fierului de calcat de la sursa de alimentare cu energie electrica se va face tragandu-se cu mana de stecher si nu de cablul electric al acestuia.

Dupa cum se vede ne aparam sanatatea prin manuirea corecta, grijulie a uneltelor de lucru si gospodarie.

MODULUL I

Cap.1 ACTIVITATI CU MATERIALE DIN NATURA

Importanta activitatilor cu materiale din natura. Materialele din natura necesare realizarii acestor lucrari artistice sunt: frunze, petale intregi, coji, seminte, resturi de blana, de materiale textile, piele, sarma, cablu, fire de ata.

Din materialele cunoscute, din imbinarile simple de linii si culori vom invata sa facem compozitii interesante.

Cu cat vom face mai multe lucrari cu atat ne vom dezvolta mai mult rabdarea, indemanarea, atentia, spiritul de observatie, gustul estetic, fantezia si alte calitati ce deschid calea spre creatie.

De mult e dovedit ca omul cu un simt artistic dezvoltat si spirit fin de observatie, nu ramane indiferent, se evidentiaza in munca sa prin calitati superioare, e mereu in cautarea noului.

Colectarea si pastrarea materialelor din natura. Frunzele si

petalele difera nu numai prin frumusetea lor, dar si prin varietatea lor, data de forma si culoare.

In colectarea frunzelor si petalelor o importanta deosebita o are pastrarea cat mai buna a formei si culorilor naturale. Iata de ce, imediat dupa colectarea lor, se preseaza si totodata se usuca.

Frunzele si petalele se pun la o anumita distanta una de alta pe o coala de hartie si se acopera cu o alta coala. Dupa aceea ele se calca cu fierul de calcat abia incalzit timp de 2-3 minute, apoi ele se vor pastra in cutii sau intre filele cartilor.

Florile marunte sau plantele in forma conica le punem un tampon mic de vata in interiorul florii. Apoi luam alt ziar si aranjam plantele. Dupa aceea le punem la presat intre niste placi de placaj si pe ele asezam diferite greutati.

Plantele se controleaza peste doua zile schimband ziarele umede.

In aplicatii se folosesc mai multe seminte marunte cum sunt cele de harbuji, zamosi, castraveti, ardei, rosii, mere, floarea soarelui, mandarine, ramuri de brad, tuia, frunze.

Vom avea nevoie de o pensula, o bucata de musama sau plastic pe care vom lipi materialele; un servetel (de sters mainile si surplusul de lipici); foarfece, creion simplu pentru schite, o penseta cu ajutorul careia vom apuca materialul marunt. Toate acestea se pastreaza intr-o cutie speciala.

Pentru a usura alegerea si executarea subiectelor prezentate in aceste compozitii vom proceda la descrierea amanuntita a modului de lucru la cateva piese. Aceasta pentru a da indicatii de rezolvare a unor dificultati de executie si sugestii pentru combinatii reusite ale culorilor.

Cea mai frumoasa creatie a naturii sunt florile. Ele ne incanta privirea cu gingasia, fragezimea, farmecul culorilor si perfectionarea formelor, ne fac sa uitam de necazuri, aduc multe bucurii. Pentru a alcatui o compozitie reusita ne e necesar sa determinam forma mai potrivita, sa potrivim culoarea pentru fond ca in imaginea de mai jos :

Vaza cu garoafe

 

Realizam acest lucru in felul urmator: insiram pe masa una langa alta foile de hartie colorata. Pe fiecare din ele vom aranja pe rand compozitia imaginata, astfel vom observa pe fondul carei culori se potriveste mai bine buchetul nostru care poate fi decupat si lipit pe o alta foaie asa ca in imaginile de mai jos:


Daca dorim ca lucrarea sa aiba chenar de alta culoare asa ca in imaginea urmatoare, folosim pamblica sau hartie taiata in fasii egale cu conditia sa armonizeze cu fondul de baza si cu aplicatia.

Colaj padure cu frunze

 

In urmatoarea etapa de lucru aranjam cate un detaliu al buchetului pe care vrem sa-l cream , aranjam, il ungem cu lipici, il punem pe hartie si apasam usor cu servetelul. Si tot cu el stergem foaia.

Ca aceste compozitii sa fie frumoase, interesante, ornamentul trebuie sa fie plasat in pagina la distante egale de centru; astfel de aranjari se mai numesc si simetrice (ca plansa nr. 1); uniforme cand elementele se repeta pe toata suprafata la fel; asimetrice aranjare la intamplare din detalii asemanatoare sau diferite, cand o parte difera de alta (ca in plansa nr. 2); fiecare din ele trebuie sa fie frumoasa, sa armonizeze cu fondul, suprafata, formele, culorile si imbinarile alese ca in plansa nr. 3.

Plansa nr. 1 Aranjament floral

 


Plansa nr. 2 Copac cu flori

 

Plansa nr. 3 Buchet cu flori

 


Astfel de compozitii pot avea forma de cerc, patrat, dreptunghi, oval ca in plansa de mai jos:

Covor floral

 


Buchetele de flori ce vi le-am propus si compozitiile ce vi le oferim in continuare se vor pastra mai bine, daca vor fi puse sub o sticla sau vor fi acoperite cu celofan , asa ca in plansa de mai jos:

Felicitare

 


Aceste compozitii precum si sfaturile va vor ajuta sa creati multe buchete frumoase, interesante, care ne vor bucur pe noi toti.

Ca sa redam compozitii cu subiecte mai interesante si mai complicate trebuie, sa fim atenti la tot ce ne inconjoara, la viata si activitatea oamenilor, animalelor, la fenomenelor si schimbarile ce au loc in natura, la evenimentele sociale.

Iar despre elevii care au sadit pomi cu ajutorul celor maturi, redam prin aplicatia “ sa sadim un pomisor “ , imaginile de mai jos:

Copac cu frunze

 

Padurea din Tuia

 

Multe subiecte ne sunt sugerate de operele literare, mai ales de povesti.

Aici remarcam ca reusita unei compozitii depinde de imbinarea armonioasa a culorilor. Am ales frunze de diferite culori si nuante, imbinandu-le astfel vom obtine adevarate opere de arta ce ne vor bucura prin frumusetea si farmecul lor asa ca in imaginea de mai jos:

Vaza cu frunze si flori
 

Iata de ce aplicatia din frunze, flori sau seminte e indragita de toti. In aplicatie mai lesne se lucreaza cu seminte marunte. Sa luam aplicatia de mai jos:

Vaza cu seminte de ardei

 


Mai intai desenam pe o foaie conturul animalului sau al vazei. Dupa aceea ungem portiuni mici cu lipici si presaram semintele. Cand s-au incheiat scuturam foaia si unde au ramas locuri fara seminte ungem cate o samanta cu lipici si completam golurile.



Dupa cum vedeti din imagine am folosit seminte de ardei dulci si seminte de culoare neagra.

Pentru a executa toate acestea este nevoie de putina rabdare, perseverenta si bineinteles putin timp pana veti invata sa executati. Daca nu veti reusi de prima data, si mai mult ca sigur ca nu veti reusi, nu va demoralizati ci exersati, caci num ai asa veti reusi. Succes!

APLICATII PENTRU OPTIONAL

Dorinta de frumos a oamenilor a cautat si cauta mereu noi metode

pentru a infrumuseta obiectele care ii inconjoara. Printre acestea, obiectele de imbracaminte pot fi infrumusetate neasemuit prin lucru manual asa ca in plansele prezentate in anexa.

ANEXA

a) Imagini cu materiale din natura :


Fig. 1 Castel (colaj paie)

 

Fig. 2 Micky Mouse

 



Fig. 3 Castel (colaj paie)

 


Fig. 4 Vaza cu flori(din seminte)

 


Fig. 5 Copac din tuia

 

 


 


Fig. 8 Vaza cu flori

 

Fig. 9 Colaj cu copaci (din marar)

 

 


Fig. 11 Vaza cu seminte de dovleac

 

Fig. 12 Vaza cu seminte de floarea soarelui

 


Fig. 13 Vaza cu margarete

 


Fig. 14 Animalele padurii

 


Fig. 15 Vaza cu seminte de pepene verde

 

Fig. 16 Vaza cu seminte

 

Fig. 17 Copac cu frunze

 


Fig. 18 Vaza cu flori (trandafiri)

 

Fig. 19 Copac din frunze

 

Fig. 20 Corabie pe mare

 


b)     Imagini cu materiale din textile

Fig. 21 Colaj textil (Vaza)

 


Fig. 22 Vaza cu seminte de pepene verde

 

Fig. 23 Colaj textil (Flori)

 

Fig. 24 Colaj textil

 


Fig. 25 Colaj textil

 

Fig. 26 Micky Mouse

 

Fig. 27 Romancuta

 



Fig. 28 Colaj textil

(Donald si Catelus )

 

Fig. 29 Catelusa

 

Fig. 30 Catelusa

 


Fig. 31 Donald si Daisy

 


Fig. 32 Catelusa

 


c)      Imagini cu materiale din hartie

Fig. 33 Sfatul pasarelelor

 

Fig. 34 Sfatul pasarelelor

 


Fig. 35 Colaj hartie (scene din poveste)

 

Fig. 36 Scufita rosie (scena de poveste)

 

Fig. 37 Ocrotirea animalelor

 


Fig. 38 Un vis

 


Fig. 39 In familie

 


Fig. 40 Casa cu flori

 


Fig. 41 La scoala

 


Modulul IV

Cap.4 GOSPODARIE

Tema I. Intocmirea unui meniu

In general, pentru masa zilnica, meniul este compus din doua feluri si un desert. Primul fel trebuie sa stimuleze pofta de mancare, de aceea el trebuie sa fie compus dintr-o supa sau o ciorba care constituie un excitant al secretiei gastrice. Mancarurile trebuie sa se serveasca intotdeauna calde. Felul al doilea trebuie sa fie cel mai consistent, sa fie alcatuit din preparate din carne cu diferite legume. Combinatia alimentelor are influenta asupra digestiei si asimilatiei hranei.

Ca felul al treilea se pot servi: prajituri, crema de fructe, compot, inghetata, frisca, fructe, etc. in functie si de celelalte feluri servite. La stabilirea lor trebuie avute in vedere urmatoarele:

sa contina pe cat posibil toate categoriile de substante nutritive necesare organismului;

sa nu se dea doua feluri asemanatoare; care contin aceleasi substante;

meniul sa fie corespunzator sezonului;

sa nu se repete doua zile la rand aceleasi feluri de mancare;

sa nu contina prea multe lichide;

Tema II. Asezarea mesei

Masa obisnuita zilnica. Incaperea in care se serveste masa trebuie sa fie bine aerisita, luminoasa si foarte curata. Gospodina trebuie sa creeze o atmosfera placuta, care sa transforme acest moment al zilei intr-o bucurie pentru familie. Mancarurile trebuie prezentate intr-un mod cat mai placut, pentru a stimula pofta de mancare. Pe masa se pune o fata de masa din panza sau nylon care trebuie sa fie foarte curata. Farfuriile, paharele si tacamurile se aseaza la masa potrivit numarului de persoane. In functie de felurile de mancare servite, se aseaza la masa si farfuriile: intinsa, adanca si mica. In fata farfuriei se aseaza paharul de apa sau de vin. Tacamurile se aseaza in felul urmator: in dreapta farfuriei se pun lingura si cutitul, iar in stanga se pune furculita. Daca pentru desert este nevoie de lingurita, acesta se pune in fata farfuriei, cu coada catre dreapta. In mijlocul mesei se pun cosuletul cu paine taiata, solnita cu sare, piper, sticla cu apa si o vaza cu flori.

Importanta orelor fixe la masa pentru prevenirea bolilor de nutritie. Respectarea orelor fixe la masa si a numarului de mese pe zi prezinta mare importanta pentru organism. Masa este bine sa se serveasca de trei ori pe zi: dimineata, la pranz si seara. Mesele neregulate dauneaza organismului, putand cauza diferite boli: gastrita, ulcerul si altele. Respectarea cu strictete a orelor de masa constituie insa nu numai o masura igienica necesara, dar si un act de disciplina fata de tine insuti.

Tema III. Pregatirea preparatelor reci.

Prepararea salatelor. Legumele crude, in general, se consuma sub forma de salate. Ele vin sa completeze in alimentatie necesarul de vitamine si saruri, care in parte dispar in prepararea mancarurilor, prin fierbere. Pentru a fi mai gustoase, salatele se prepara dupa gust cu otet sau zeama de lamaie, ulei, sare, ceapa, verdeata, piper si alte condimente. Ele se servesc alaturi de fripturi sau alte feluri de mancare. Gustul bun al salatelor depinde de calitatea verdeturilor si legumelor folosite, dar si a uleiului care trebuie sa fie bine rafinat si proaspat. La multe salate se poate adauga sos de mustar sau de maioneza.

Salata orientala. Cantitati: 1/2 Kg. cartofi fierti, 3-4 rosii tari, 2 ardei grasi, o ceapa, 200 gr. masline, 2 oua fierte tari, 3 linguri de ulei, 1 lingura otet sau zeama de la 1/2 lamaie, patrunjel verde, o capatana de salata verde.

Se fierb cartofii si se lasa sa se raceasca, apoi se curata de coaja si se taie felii subtiri. Tot felii se taie si ardeii grasi, rosiile si ceapa. Toate acestea se pun intr-un vas incapator si apoi se adauga maslinele(care in prealabil au fost bine spalate), ouale fierte tari, taiate sferturi, verdeata taiata marunt, uleiul si otetul, respectiv zeama de lamaie. Se amesteca toate si se aseaza pe o salatiera, iar de jur imprejur se aranjeaza frunzele de salata verde si, in cele din urma, se serveste la masa.

Tema IV. Prepararea diferitelor sandwich-uri.

Sandwich cu cascaval sau branza. Se taie felii de franzela cat mai subtiri si se ung cu un strat subtire de unt. Deasupra se rade, pe o razatoare fina, putin cascaval sau branza sarata. Daca avem la dispozitie si cas, se pot pune si cateva felii de cas peste stratul de unt, si alaturi o felie de rosie. Se aseaza pe un platou si se serveste la masa.

Sandwich cu pate de ficat. Se taie felii subtiri de paine si se ung cu un strat fin de pate de ficat; acesta se cumpara din comert, sar se poate prepara si acasa. In primul caz se poate unge pe paine asa cum este luat din comert, dar cel mai bine este daca se freaca in prealabil cu putin unt.

Pentru a pregati acasa pateul de ficat, acesta se fierbe in lapte sau in apa, se lasa sa se raceasca si apoi se scurge de apa, respectiv lapte. Apoi se da prin masina de tocat carne de doua ori si se adauga putina ceapa data printr-o razatoare fina si inmuiata eventual in putin ulei incins, se freaca apoi cu un galbenus fiert, cu unt, sare si piper, dupa gust. Se amesteca bine si se ung feliile de paine. Se garnisesc deasupra cu feliute subtiri de gogosari, rosii, felii de albus fiert, masline, patrunjel verde, etc.

Orice fel de sandwich se poate orna si cu maioneza sau unt cu ajutorul spitului(acesta se poate confectiona si in casa, facand un cornet din hartie de pergament), formand diferite flori sau figuri geometrice. De asemenea sandwich-urile se mai pot orna cu salata verde, taiata foarte marunt sau asezata foi intregi pe marginea platoului cu sandwich-uri. Foarte decorative in ornarea acestora sunt ouale fierte tari, taiate felii rotunde, sau albusul fiert taiat felii subtiri cu care se pot forma diferituri figuri sau flori de ornat.

Tema IV. Prajituri si dulciuri

Clatite. Cantitatile necesare sunt: 4 oua, 500g lapte, sare, zahar dupa gust, 8 linguri de faina. Se bat intr-un vas ouale cu laptele, un varf de cutit de sare, zaharul si faina. Aluatul trebuie foarte bine lucrat ca sa nu ramana cocoloase(se bate cu telul in spirala). Acest aluat se mai poate face si in felul urmator: se sparg ouale intr-un vas si se freaca bine adaugandu-se sarea, zaharul si faina, cate putin pana ce se formeaza un aluat moale. Acesta se subtiaza cu lapte pana ce devine ca o smantana subtire.

Se pune putin ulei la incins intr-o tigaie cu coada. Se toarna cu ceasca de cafea din compozitie si se apleaca tigaia intr-o parte si in alta ca sa se intinda bine aluatul in tigaie. Se lasa cateva minute ca sa se prajeasca pe o parte, se intoarce apoi pe cealalta parte cu un cutit. Dupa ce s-a prajit se rastoarna pe o farfurie, apoi se unge din nou tigaia procedandu-se la fel cu restul compozitiei. Din cand in cand se mai amesteca compozitia ca sa nu ramana prea groasa la sfarsit.

Clatitele se umplu cu gem sau dulceata, dupa preferinta; se indoaie din doua parti marginile si apoi se ruleaza. Se aseza una langa alta intr-o tava si se dau la cuptor pentru a se infierbanta, apoi se pun pe o farfurie, se presara cu putin zahar si se servesc calde.

Clatitele se mai pot umple cu branza de vaca proaspata amestecata cu ou, vanilie si zahar sau cu mere cu smantana.

Tort de biscuiti (I). Cantitatile prezentate sunt pentru doua persoane: biscuiti patrati sau simpli(500gr.), un pachet de unt sau unul de margarina, 100 de nuci, 200gr. de zahar, 2 linguri de esenta de rom, 1L de ceai si cacao. Ustensilele necesare: 1 m de hartie, un cutit, un castron, o farfurie intinsa, o farfurie adanca si o lingura.

Mod de preparare: se pune in castron ceaiul si o parte din biscuiti si se lasa la muiat. In acest timp se prepara crema in modul urmator: se pune in farfuria adanca untul sau margarina, zaharul, cacao, nucile macinate si esenta de rom. Apoi se amesteca pana ce se obtine o pasta omogena.

Dupa ce biscuitii se scot de la muiat ii asezam pe un platou, dupa care ii aranjam sub ce forma dorim. Se aseaza un rand de biscuiti pe care se pune un rand de crema; dupa ce am obtinut patru astfel de randuri, cu crema ramasa se orneaza dupa preferinte. Dupa ce a fost ornat se pune in frigider si apoi poate fi servit.

Tort de biscuiti (II). Cantitatile necesare: 500 gr. biscuiti, 200 gr. de unt, 75 gr. nuci, 150 gr. zahar, rom, 2 linguri cacao, 1/2 L lapte indulcit sau sirop. Se freaca intr-un castron zaharul cu untul si cacao, adaugandu-se nucile date prin masina. Se trec biscuitii prin sirop sau lapte indulcit, apoi se stropesc cu rom. Se aseaza pe un platou un rand de biscuiti, apoi un rand de crema pana se termina toata compozitia. Acest tort se orneaza cu crema.

Minciunele: 3 galbenusuri, 10 gr. unt topit sau o lingura de smantana, o lingurita de rom, un varf de cutit de bicarbonat si faina cat cuprinde. Se amesteca foarte bine, facandu-se un aluat potrivit de tare. Se intinde o foaie destul de subtire pe planseta. Se taie patrate late cat palma, fiecare patrat crestandu-se la mijloc.

Se trece un capat prin crestatura, scotandu-l pe partea cealalta si intinzandu-l. Se prajesc in ulei bine incins (intr-o cratita larga) pe ambele parti. Se pudreaza cu zahar vanilat; se aseaza pe o farfurie mare si se pot servi calde sau reci.

Gogosile se fac din aluat de cozonac: 1 Kg faina, 300 gr. zahar, o cana si jumatate de lapte, 6 oua, 50 gr. drojdie de bere, 200 gr. unt, 2 linguri ulei, vanilie, sare. In plus mai avem nevoie de ulei pentru a praji gogosile si zahar fin pentru a le pudra. Daca vrem sa umplem gogosile, atunci vom avea nevoie si de marmelada sau dulceata, pe post de umplutura.

Se face o maia din: drojdie, putin zahar, doua linguri cu lapte si putina faina. Se acopera si se lasa sa creasca la un loc cald. Se fierbe laptele cu vanilia si se tine caldut. Se freaca galbenusurile cu sarea si zaharul si se amesteca cu laptele. In vasul in care se framanta aluatul se pune maiaua (plamadeala). Peste aceasta se toarna amestecul de mai sus cate putin. Se adauga apoi treptat si faina; se bat trei albusuri spuma se adauga la aceasta compozitie. Se incepe framantarea aluatului turnandu-se cate putin ulei si unt topit.

Se considera ca aluatul este bine framantat cand incepe sa faca basici. Se acopera vasul cu un servet curat si se pune la crescut intr-un loc cald timp de 1-2 ore.

Din acest aluat se intinde o foaie groasa cat un deget. Se taie gogosile cu un pahar mai mare si se aseaza pe planseta, dupa ce am presarat faina. Se lasa din nou sa creasca, dupa care se pun la prajit in ulei bine incins, la foc potrivit, intr-o cratita mai larga. Se intorc pe o parte si pe alta cu o furculita. Cand sunt gata se pudreaza cu zahar vanilat.

MODULUL V

Cap. 5. ELEMENTE DE BAZA ALE CROSETARII

Obtinerea unor produse crosetate nu prezinta dificultati, in cazul in care se cunosc cateva reguli ale operatiei de crosetare.

Crosetele pot fi confectionate metal, os, aluminiu sau material plastic. Finetea lor se noteaza de la 0(pentru grosime) pana la 16( pentru cele mai fine).

Lantul. Cum obtinem lantul: pentru a-l realiza, se rasuceste o data croseta in jurul firului care este tinut intre degetul mare si aratator si apoi se depune firul pe croseta (jeteu) bagandu-l prin prima bucla. Operatia se repeta. Ochiurile lantului vor fi lucrate potrivit ca largime(nu se va lucra nici prea strans, dar nici prea larg) .

Piciorusele . Piciorusele sunt formate din ochiuri de lant. Piciorusul este diferit ca forma si marime in functie de cate ori se ia ata pe croseta.

Piciorusul simplu(sau piciorusul obisnuit). Aceasta forma de piciorus este intrebuintata mai des si se executa in felul urmator: se lucreaza doua ochiuri de lant, se introduce croseta in primul ochi de lant, trecandu-se firul din spate in fata. Pe croseta vom avea doua bucle si vom trece firul prin aceste doua bucle, in felul acesta va ramane o singura bucla si astfel am format primul piciorus scurt.

Piciorusul simplu

 

Piciorusul dublu. Se lucreaza doua ochiuri de lant, se ia firul pe croseta si se introduce in primul ochi de lant. In felul acesta avem trei bucle pe croseta. Se ia firul pe croseta tragandu-se doua bucle pe croseta si astfel ne mai raman doua bucle; se mai da o data firul pe croseta si se trag si aceste doua bucle ramanand astfel o singura bucla pe croseta. Astfel am format primul piciorus dublu.

Piciorusul dublu



 

Piciorusul triplu. Se lucreaza doua ochiuri de lant, se ia firul pe croseta de doua ori si se introduce in primul ochi de lant. In felul acesta vom avea patru bucle pe croseta. Se ia firul pe croseta tragandu-se doua bucle pe ea, ramanand trei bucle, se mai da o data firul pe croseta, se mai trag doua bucle si in felul acesta raman ultimele doua bucle care dandu-se peste croseta ultima data se trag pentru a treia oara. In acest fel am format primul piciorus triplu.

Milieu crosetat

 


MODULUL VI

Cap. VI NOTIUNI DE CROITORIE

Tesaturi din fibre sintetice. Au un aspect destul de frumos, se intretin usor si sunt foarte rezistente. De multe ori imita atat de bine tesaturile din lana si matase. Din fire sintetice in combinatie cu fire naturale rezulta stofe de o excelenta calitate, care sunt intrebuintate pentru: paltoane, rochii, bluze, fuste, lenjerie de corp, panglici.

Tesaturi din matase. Matasea artificiala este un produs chimic, iar tesaturile obtinute nu sunt asa de rezistente ca cele din matase naturala. Sunt tot atat de frumoase, dar se sifoneaza si se destrama mai repede.

Matasea naturala este un produs natural, realizat din gogosile viermilor de matase. Materialele sunt frumoase si subtiri. Ele nu se sifoneaza si sunt foarte rezistente. Din aceste matasuri se lucreaza obiecte de imbracaminte ca: rochii, bluze, etc.

Tesaturi din lana. Aceste tesaturi ale caror fire sunt produse naturale sunt foarte rezistente, calduroase si aspectuoase. Materialele sunt subtiri sau groase de latimi variabile din lana pura sau amestecata cu diferite fire de bumbac, matase sau fibre sintetice. O tesatura de lana se poate recunoaste daca se da foc cu un chibrit unei bucati din material: cand arde cu flacara, inseamna ca lana este combinata cu alte fire, iar daca arde fara flacara se face scrum si miroase a corn ars, atunci stofa este de lana pura. Cand se lucreaza un material este necesar a se cunoaste din ce este facut.

Tesaturi din bumbac. Aceste tesaturi ale caror fire sunt foarte folosite, mai ales in timpul verii, sunt igienice datorita proprietatii de a absorbi transpiratia corpului, spalandu-se si calcandu-se in cele mai bune conditii. Deseori, tesaturile de bumbac sunt combinate cu fire de in si canepa, lana sau matase.

Masina de cusut

Masina de cusut este intrebuintata la confectionarea a numeroase obiecte casnice. Ea este formata din trei parti

Capul masinii(partea de sus)

Masa masinii(partea de mijloc)

Partea dedesubt a masinii(partea de jos)

Diferite cusaturi la masina. Prin cusatura se intelege unirea a doua bucati de material cu punctul de tighel(de mana sau de masina). Cusaturile pot fi simple, formate dintr-un singur tighel; duble, formate din doua tigheluri sau puncte.

Cusatura simpla. Aceasta cusatura se lucreaza pe dosul obiectului. Intai se insaileaza si apoi pe insailatura se face tighelul. Se scoate insailatura, se desface intr-o parte si alta, se calca cu fierul si se surfileaza, deoarece prin purtare marginile materialului se destrama.

Cusatura simpla

 

Cusatura dubla. Aceasta este de doua feluri: cusatura frantuzeasca si cusatura refec.

Cusatura frantuzeasca se realizeaza din doua tigheluri. Primul se face pe fata la 0,5 cm de la margine, unde in prealabil se insaileaza materialul dublu. Se trage la masina un tighel pe insailatura. Se scoate insailatura si se indreapta rezerva de material care se descalca in doua. Se intoarce cusatura pe partea cealalta, se muchiaza, se insaileaza la 5-6 mm si se trage al doilea tighel la masina de cusut. Se scoate insailatura, se calca si se intoarce obiectul pe fata. Aceasta cusatura este rezistenta si se face la obiectele care se spala mai des (bluze, lenjerie de corp).

a-insailarea cusaturii pe fata(prima cusatura) b-cusatura terminata, vazuta pe dos

 


Cusatura refec este formata dintr-un rand de tighel, iar al doilea rand-punctul oblic. Se aseaza materialele unul mai in afara, iar altul mai inauntru cu 0,5 cm. Se insaileaza la 0,5 cm pe partea materialului dinauntru. Se trage un tighel la masina pe

insailatura, se taie atele destramate si se muchiaza partea mare peste cea mica. Se indoaie 0,5 cm inauntrul cusaturii, se muchiaza din nou insailandu-se. Se coase cu punctul oblic cand cusatura a doua nu trebuie sa se vada pe fata si cu punct de tighel cand cusatura trebuie sa fie foarte rezistenta.

Cusatura refec

a-prima cusatura facuta la masina; b-a doua cusatura facuta de mana cu punctul oblic

 

Fata de perna

Mod de croire. Tivurile . Coltul cusut in diagonala. Fenta cu butoniere. Aplicatii cu punct de broderie.

Fata de perna este formata din doua parti: partea mare de deasupra si partea mica de dedesubt. Partea mare are de jur imprejur tivuri cu colturile cusute in linie diagonala, iar partea mica este prevazuta cu o fenta cu nasturi. Fetele de perna au dimensiuni mari si mici. Ele pot avea o forma patrata sau dreptunghiulara, cele mari au latura 0,7-0,9 m iar cele mici de 0,3-0,4 m, aceasta cand perna este de forma patrata.

Pentru o fata de perna mare se procura 1,5-1,7 m lungime de material.

Fetele de perna mici, de obicei, se croiesc din restul de material ramas din latimea celui din care se croieste cearsaful de pat(material dublu lat de 2,2 ori ).

Inainte de a croi o fata de perna, materialul se da la apa si apoi se calca.

Pregatirea materialului pentru croit. Materialele se inmoaie timp de 24 de ore pentru ca sa intre. Materialul se intinde in latime ca sa se usuce dupa aceea se calca tot in latime. Majoritatea stofelor intra in apa si se calca cu carpa uda in lungimea materialului pana se usuca carpa.

Croirea materialului. Se indoaie materialul pe lungime. Tiparele o sa fie asezate intotdeauna pe fir drept. Se aseaza tiparul pe firul de lungime a materialului iar mijloacele tiparelor vor fi asezate pe fata dubla a materialului daca nu avem cusatura pe mijlocul fetei iar spatele se poate aseza si pe mijlocul dublu si pe mijlocul celalalt daca are cusatura. Se aseaza bucatile mari, iar cele mici in spatiile ramase libere. Tiparele se prind cu ace cu gamalie de materiale, apoi se contureaza tiparele cu creta si se lasa rezerva de 3-4 cm la subrate, 1-1,5 cm la gat si 6-8 cm la tivuri. Dupa ce s-au scos tiparele de pe material si se dau semne cu late care au datoria de a trasa si p cealalta fata, semnele de bluza, fusta, rochie si pe partea cealalta. Dupa ce am dat semnele cu late se pregatesc materialele pentru proba.

Semnele

a)     Semnele intinse. Se ia pe ac un punct mic pe dos, unul mare pe fata sau doua mici pe dos si unul mare pe fata.

b)     Semnele largi sau cu late. Se fac doua puncte mici, iar al treilea se lasa mai lung cu 1-2 cm. Dupa ce am dat semnele cu late se largesc si se taie pe mijlocul lor.

c)     Semnele de intalnire. Se dau dupa proba pentru a fi mai usor la montarea diferitelor parti ale obiectului lucrat. Se face un punct mic pe dos si unul mare pe fata de la linia de cusatura spre interior pe ambele parti de cusatura.

Bentita pe bie

Se indoaie materialul astfel ca firul de lungime sa se aseze pe firul de latime a materialului si se taie indoitura materialului.

Latimea se face in functie de latimea necesara(2-3 cm). Se unesc pe fir drept asezand cele doua benzi in forma de V. Se folosesc la rascroitura gatului si a subratului cand nu facem guler sau maneca. Se foloseste la gulere montate, jabouri, volane, cheita.

Punctele de cusaturi folosite in croitorie

Pentru diferitele cusaturi exista numeroase puncte care se impart, dupa importanta si intrebuintarea lor, in puncte principale(sau de baza) si puncte auxiliare.

Punctele principale de cusaturi sunt: punctul inaintea acului, punctul de tighel si punctul oblic, iar punctele auxiliare sunt: semnul simplu, semnul cu late si cretii. In lectiile care urmeaza le vom invata pe toate, grupandu-le dupa cum se inrudesc, adica intai un anumit punct principal si imediat dupa el toate punctele auxiliare care se fac, pornind de la el, pe baza lui.

Punctul inaintea acului. Se numeste astfel pentru ca tot timpul se lucreaza inaintea acului. Acest punct se lucreaza de la dreapta spre stanga. Se infige acul in locul unde incepem cusatura, se iau pe ac 3-4 fire spre stanga, in functie de grosimea materialului pe care se lucreaza. Cu punctul inaintea acului se contureaza anumite modele de broderie pentru care se va lucra feston sau broderie fina. Acelasi punct lucrat mai mare se intrebuinteaza si la insailaturi. De obicei, punctele nu sunt totdeauna egale, ci un punct mare, unul mic; nu este gresit nici daca se fac punctele egale. Punctul inaintea acului se foloseste de asemenea si la darca cretilor pentru volane si alte garnituri.

Semnul simplu. Se intrebuinteaza la darca semnelor in croitorie. Se lucreaza de la dreapta la stanga in acelasi fel ca si punctul inaintea acului, cu deosebirea ca punctele nu sunt intotdeauna egale.

Semnul cu late. Acesta se foloseste in croitorie. Cu acest punct se dau semne in confectionarea diferitelor obiecte de imbracaminte. Se dau pe semnele care au fost mai intai conturate, dupa anumite tipare cu creta de croitorie. Semnul cu late are la baza punctul inaintea acului, numai ca dupa un punct normal se lucreaza un altul cu ata lejera. Se distanteaza cele doua parti ale materialului, astfel ca atele ramase intre ele sa fie egale si sa poata fi taiate la mijloc. Se obtin astfel semnele necesare pe cele doua bucati de material.

Cretii. Se dau executand intai un rand de cusatura cu punctul inaintea acului la 0,5 cm de la marginea materialului ce trebuie incretit, apoi se trage materialul pe fir atat cat trebuie ca sa aiba exact lungimea bucatii pe care se aplica respectivii creti.

Punctul de tighel. Punctul acesta este intrebuintat la diferite cusaturi si broderii. Se executa cu ata la culoarea materialului (pentru cusaturi) si cu ata de alte culori decat materialul, la broderii.

Documentatia tehnica pentru confectionarea

produselor de imbracaminte

Prin documentatie tehnica se intelege totalitatea datelor tehnice si tehnologice care caracterizeaza modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lui industriala in toate fazele procesului de fabricatie.

Documentatia tehnica cuprinde urmatoarele elemente: modelul, sabloanele, norma interna si standardele, consumul specific, procesul tehnologic de confectionare.

Modelul

Modelul este acea parte a documentatiei tehnice care stabileste: aspectul, forma, caracteristicile operatiilor de croire si confectionare a produsului. Acesta trebuie ales in functie de: linia modei, destinatia produsului, materialele folosite, varsta purtatorului.

Linia modei. Pentru realizarea unei colectii, creatorul de modele trebuie sa se documenteze asupra - specificului gustului cumparatorului – liniei modei, gamei de tesaturi si tricoturi – culorilor si desenelor solicitate in perioada respectiva.

Se stie ca un bogat izvor de inspiratie este creatia populara, care ofera creatorului posibilitatea sa gaseasca formele si liniile de croiala, desen si colorit in concordanta cu noua arhitectura a oraselor, a satelor si cu natura inconjuratoare.

Destinatia produsului. Din punctul de vedere al destinatiei, produsele de imbracaminte se clasifica in:

imbracaminte de serviciu;

imbracaminte de casa;

imbracaminte de corp;

imbracaminte de protectie;

imbracaminte de sport;

imbracaminte de ocazie;

Destinatia pe care o are produsul respectiv influenteaza modelul ales.

Materialele folosite. Materialele de baza si auxiliare necesare realizarii produsului respectiv se aleg in functie de destinatia pe care o are si de linia modei.

Materialele auxiliare se aleg astfel incat sa fie bine armonizate cu materialele de baza si auxiliare necesare realizarii produsului respectiv, se aleg in functie de destinatia pe care o are si de linia modei.

Materialele folosite pot fi din fire de bumbac, lana, matase, fire sintetice sau artificiale.

Varsta purtatorului. Influenteaza si ea alegerea modelului. Modelele pentru cei varstnici vor fi simple, iar pentru cei tineri mai complicate.

TIPARE SI SABLOANE

a) Tiparele. Sunt constructii grafice efectuate pe hartie pe baza dimensiunilor corpului si a modelului respectiv. Tiparele se construiesc pentru fiecare detaliu al produsului respectiv, pentru marimile de baza de la care prin multiplicare se obtin toate marimile produsului.

b) Sabloanele. Sunt copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele de cusatura. Sabloanele servesc procesului de croit si controlului detaliilor croite. In fabricatie, sabloanele se mai numesc si sabloane de lucru, unele dintre acestea servind la coaserea unor detalii cu dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie(coltul de gulere, revere, mansete, clape, etc.). Ele au dimensiunea exacta a detaliului finit.

Linii ajutatoare ale tiparului de fusta

a-liniile ajutatoare ale partii din spate;

b-liniile ajutatoare ale partii din fata

 

MATERIAL BIBLIOGRAFIC

1. Calistru, Rodica, Fantezie, dibacie, creatie. Aplicatii cu materiale din natura, editia a II-a, Editura “Hyperion”, Chisinau, 1991;

2. Marinescu, Olga, Invat sa croiesc, editia I, Editura “Tineretului”, Bucuresti, 1960;

3. Neagu, Draga, Tare mult imi place mie sa invat croitorie, editia I, Editura “Ion Creanga”, Bucuresti, 1988;

4. Podoleanu, Liliana, Popescu, Mihail, Broderii. Broderie alba manuala (Album caleidoscopic), editia I, Editura “Ceres”, Bucuresti, 1988;

5. Tomozei, Dimitriu, Elena, Lucru de mana si gospodarie. Manual pentru clasele V-VIII (fete), editia I, Editura “Didactica si pedagogica”, Bucuresti, 1973.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


Romania - țara de flori
PROIECT DE LECTIE Clasa: a V-a Limba si literatura romana BASMUL „Praslea cel voinic si merele de aur”
METODOLOGIA INSTRUIRII
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA
TMI - SINTEZE PENTRU EXAMEN - Metodele expozitive
Proiect de lectie Clasa: a-VI-a MUZICA Melodia
Abilitare curriculara
INSTRUIREA ASISTATA DE CALCULATOR (IAC). SOFTURI EDUCATIONALE
MODALITATI DE EFICIENTIZARE A ACTIVITATII LA CLASELE CU PREDARE SIMULTANA
PROIECT DIDACTIC Limba si literatura romana Clasa: a XII-a Plumb, George Bacovia