Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Influenta feedback-ului asupra performantei invatarii


Influenta feedback-ului asupra performantei invatarii




1UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE

SPECIALIZARE PSIHOLOGIE

INFLUENTA FEEDBACK-ULUI

ASUPRA PERFORMANTEI INVATARII




*Abstract

1. DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1. INVATAREA PERCEPTIVA

1.2. FEEDBACK-UL

1.3 TIPURI DE FEEDBACK

1.4. MASURAREA CA METODA EXPERIMENTALA

2.METODOLOGIE

2.1. IPOTEZE

2.2.SUBIECTI

INSTRUMENTE UTILIZATE

2.4. PROCEDURA

3. ANALIZA SI INTERPRETAREA PROBELOR

4. CONCLUZII

  • *Abstract : Studiul prezent a avut ca scop sustinerea ipotezei conform careia feedback-ul influenteaza performantele subiectiilor. In acest scop s-a luat un esantion independet , format din 10 subiecti , atat de gen masculin cat si feminin cu varsta cuprinsa intre 19 si 22 de ani , care au participat la experiment pe baza de voluntariat. Fiecare subiect a trebuit pe o coala de hartie milimetrica A4 sa traseze linii de cate 10 centimetrii. In prima faza, subiectul este legat la ochi cu o esarfa si sunt plasate cele doua liniare . I s-a cerut sa traseze 10 linii pana cand ajungea la celalalt liniar. In a doua faza, subiectul este lasat singur sa traseze cele 10 linii fara a fi influentat. Iar in ultima faza, subiectul este ajutat spunandu-i-se cu cati milimetrii sau centimetrii a depasit sau mai are de trasat pentru a ajunge sa traseze linii de 10 centimetrii . Rezultatele au fost conform expectantelor , studiul atingandu-si scopul deoarece rezultatele obtinute sustin ipoteza de la care s-a pornit
  1. DELIMITARI CONCEPUTALE

1.1.INVATAREA PERCEPTIVA

Situatii complexe de percepere releva importanta invatarii perceptive , adica a acelei forme a invatarii umane care asigura formarea strategiilor , insusirea reperelor si a etaloanele, formarea actiuniilor perceptive . Adesea , scopul unei activitati mai complexe poate fi atins sau nu in functie de aceste achizitii : cineva care se afla in fata unui panou de comanda si care trebuie sa perceapa cu viteza si corectitudine semnalele semnificative dintr-un camp stimulativ foarte bogat, va reusi sa indeplineasca aceasta sarcina daca va dispune de strategii explorative corespunzatoare.De aceea ,in procesul instructiv-educativ din scoala, ca si in activitatea profesionala se urmaresc si sarcini ale invatarii perceptive.

Aceasta are trei obiective de baza : perfectionarea sensibilitatii si a acuitatiilor discriminative a valorilor , insusirea criteriilor si a procedeelor de exploarare a campului perceptiv , in acord cu necesitatiile insusirii fiecarei discipline de invatamant , formarea unor structuri perceptive . Pentru a realiza aceste obiective trebuie sa se actioneze astfel : sa se prezinte exemplarele tipice, reprezentative pentru o clasa de obiecte in vederea elaborarii schemelor perceptive generalizate ; stabilirea si prezentarea unor criterii de compensare , selectie , evaluare a insusirilor perceptive ; exersarea unor actiuni perceptive cum ar fi :compararea , recompunerea, separarea, gruparea, etc. ; elaborarea si exersarea unui ghid de explorare in conditiile de percepere complexa ; gradarea dupa dificultate a sarcinilor perceptive si prezentarea si perceperea unor obiecte in contexte si situatii diferite, pentru a putea remarca ceea ce este invariabil si semnificativ pentru activitatea omului.

Pentru fundamentarea stiintifica , ridicarea calitatii si eficientei evaluarii , pentru asigurarea corectitudinii si obiectivitatii acesteia , incepand cu secolul al-XX-lea s-a declansat o actiune de orientare si cercetare a actului de evaluare , fapt ce a dus la aparitia si dezvoltarea unei stiinte a evaluarii (examinarii ), care a fost denumita dociomologie .

Termenul a fost luat din limba greaca : dokime-proba ,cantarire , examen , initiatorul docimologiei a fost savantul francez Henri Pieron ,iar la noi in tara profesorul Vasile Pavelcu .

Evaluarea este actul didactic complex integrat intregului proces de invatamant , care asigura evidentierea cantitatii cunostiintelor dobandite si valoarea , nivelul, performantele si eficienta acestora la un moment dat – in mod curent ,periodic si final ,oferind solutii de perfectionare a actului de predare- invatare .

Evaluarea este actul didactic care determina promovarea sau nepromovarea tineretului studios dintr-o etapa (an sau ciclu) de invatamant in altele, iar in cazul cand ea se realizeaza sub forma de concurs –asigura ocuparea unui loc intr-un grad de invatamant sau a unui loc de munca intr-un domeniu de activitate social-utila in conformitate cu componenta profesionala.



Calitatea ,valoarea si eficienta ridicata a evaluarii implica pricepere , corectitudine , obiectivitate si responsabilitate din partea profesorilor examinatori ,de asemenea necesita eliminarea subiectivitatii in aprecierea celor examinati ,deoarece pot exista situatii de subiectivitate in plus sau in minus in notare de 1-3 puncte .

Una din functiile evaluarii este si functia cibernetica sau feedback (de reglaj si auto reglaj).Analizand finalitatea invatamantului –rezultate pregatirii elevului (studentului) evidentiate de apreciere si notare , deci a iesirilor , din care se stabileste marimea de corectare a intrarilor, se stipuleaza optimizarea procesului de predare – invatare ,aplicandu-se pincipiul feedback-ului.

Conexiunea inversa (feedback-ul)este componenta de baza , un subsistem de control, de retur, de retroactiune, cu rol de conditie necesara pentru functionarea normala a sistemului . Materializarea ei in procesul de evaluare inregistreaza caracteristicile :

  • Extinderea de la evaluarea rezultatelor la evaluarea proceselor si conditiilor ;
  • Reconsiderarea criteriilor de apreciere si raportare la obiective ;
  • Integrarea organica a diferitelor forme ale evaluarii in structura proceselor de invatare .

Daca multiplele interactiuni dintre componentele procesului au tendinta de a evolua spre atingerea acelorasi obiective carora le sunt subordonate ,comune devine posibila evidentierea unor indicatori de calitate si cantitate care sa determine distanta dintre rezultatele asteptate si cele atinse. Acest mecanism se numeste conexiune inversa care apare ca o reactie ; ca reintoarcere , reintroducere in sistem a rezultatului actiunii anterioare in vederea reglarii si autoreglarii din mers a procesului , a maximalizarii sanselor de succes si minimalizarii posibilitatilor de esec .

Variabilele procesului de invatamant au un caracter de dependenta –independenta diferit . Categorii de variabile :

cele care se afla direct sub controlul profesorului ,care poate opera efectiv cu ele, le poate : structura,restructura , modifica ,adapta, stimula, prelucra continutul, metodele si procedeele , ritmul invatarii organizarea procesului , stilul de predare , relatiile educator-educat.

variabilele aflate in postura de efecte , conditionate de alte variabile si pe care profesorul incearca sa le aproprie de nivelul dorit (rezultatele , performantele , efectele secundare ,atitudinile derivate sunt mai greu de controlat).

variabile dificil de controlat sau practic imposibil de modificat : caracteristicile individuale, starea de pregatire generala ; stadiu de dezvoltare , unii factori de personalitate .

Feedbackul fiind o comunicare instrumentala, comunicarea didactica inglobeaza fenomenul de retroactiune. Retroactiunea are ca menire echilibrarea si eficientizarea structurilor. Forme de retroactiune in comunicarea didactica :

feed-forward – modalitate prin care anticiparea finalitatilor redevine cauzalitate ;

feed-back – o modalitate prin care finalitatea redevine cauzabilitate. Intra in actiune dupa atingerea finalitatii si prin reinvestirea efectelor in cauza. Poate fi privit cq o comunicare si invatare.

Actul didactic presupune existenta a doua tipuri de feed-back-uri :

–aduce informatiile de la receptor la emitator

- regleaza actiunea de transmitere a informatiilor

2. – aduce informatiile de la E pentru activarea R

- Regleaza actiuniile lui R .

TIPURI DE FEEDBACK-URI

  1. dupa nivelul lui : feedback in sistem de informare , insuficient ,optim, redundant.
  2. dupa continut : limitat , liber
  3. dupa ritmicitate : continuu ,intermitent,periodic,aleator,accidental ;
  4. dupa promptitudinea lui : imedeat , intarziat ;
  5. dupa circuitul comunicational in care apare : vertical, orizontal.

Astazi , proiectarea si managementul comunicarii apar ca principii de baza ale designului educational . Orice act de evaluare se finalizeaza printr-o judecata de valoare cu impact asupra elevilor sau a rezultatelor lor. Aceste informatii pot avea efect asupra relatiei curriculum-evaluare.

Cea mai cunoscuta forma de feedback este cea a fluxului informatiilor specifice dinspre elevi inspre profesori , pe doua cai:

prin intermediul evaluarii curente a activitatilor zilnice



prin intermediul examenelor

Aceasta miscare a informatiei se face in spirala , in cadrul circuitului educational .

Feedback-ul formativ – obtinut in urma evaluarii continue , contribuie in masura determinanta la urmarire si evidentierea progresului educational al elevilor. Prin diagnosticarea punctelor slabe ca si a punctelor tari ale educabilului in cadrul acestei evaluari, dialogul educational dintre profesor si elev capata forta necesara pentru a schimba atitudinile . El ridica nivelul motivational al educatului , intarirea in timp a comportamentului .

Feedback-ul sumativ – realizat in urma evaluarii cu caracter ponderat sumativ, furnizeaza profesorului datele necesare pentru a-si modifica, transforma, adapta demersul educational viitor in functie de raspunsurile la sarcina ale educabililor. Pentru elevii confruntati cu evaluarea sumativa are semnificatia recunoasterii valorii sau a efortului personal, a recompensei de natura simbolica pe care trebuie sa o primeasca toti cei care se afla in situatia de evaluare sau de examinare.

Pentru a realiza un feedback pozitiv, un profesor competent aduce in actul evaluarii urmatoarele elemente :

  • cunoasterea ampla a continutului , a ceea ce trebuie invatat
  • un set de aptitudini, atitudini si dispozitii fata de procesul de invatare
  • abilitatea de a construi , crea , selecta teste de evaluare adecvate sarcinilor de evaluare proiectate
  • cunoasterea criteriilor si standardelor de evaluare potrivite sarcinilor alese
  • abilitati in formularea judecatilor de evaluare, pe baza experientelor anterioare

MASURAREA CA METODA EXPERI MENTALA

Psihologii care folosesc metoda experimentala trebuie sa faca deseori afirmatii cantative.Uneori variabilele pot fi masurate cu mijloace fizice, in alte momente variabilele trebuie sa fie evaluate intr-un mod care sa le aranjeze intr-o anumita ordine. Deobicei , experimentele implica realizarea unor masuratori asupra unor mai multor participanti, nu numai a unuia singur. Din acest motiv, rezultatele sunt date sub forma unor seturi de numere care pot fi rezumate si interpretare. Pentru a realiza aceasta sarcina, experimentatorul trebuie sa foloseasca statistica, disciplina care se ocupa cu esantionarea datelor dintr-o populatie de indivizi, realizand apoi inferente despre populatie din datele respective. Cea mai frecventa masura statistica este media, care e pur si simplu, termenul etnic pentru media aritmetica , suma unui set de scoruri impartita la numarul scorurilor din set. In cercetarile cu un grup experimental si unul de control exista doua medii de comparat : o medie a scorurilor participantilor din grupul experimental si o medie a scorurilor participantilor din grupul de control: Diferenta dintre aceste doua medii este ceea ce ii intereseaza pe experimentatori. Daca diferenta dintre medii este mare poate fi acceptata ca sugestiva prin ea insasi. Un psiholog care spune ca diferenta dintre grupul experimental si grupul de control este statistic semnificativa spun ca un anumit test statistic a fost aplicat datelor si ca diferenta observata este improbabil sa fi aparut intamplator sau din cauza catorva cazuri extreme.

  1. METODOLOGIE

IPOTEZE

1.Ipoteza specifica(VD1)-feedbak-ul influenteaza pozitiv performanta subiectilor

ipoteza nula-performanta subiectilor este independenta de feed back

2.Ipoteza specifica(VD2)-feedback-ul influenteaza negative performanta subiectilor

ipoteza nula- performanta subiectiloreste independenta de feed back

VI(1):A- cauza ,Feedback-ul

VD:X- efectul dimensiunea liniilor (a0)cu feed back

(a1)fara feed back

protocol de date brute.

A2

10,45

7,75

10,94

10,4



10,68

11,11

A1

10,77

9,67

9.88

9,61

10

9,88

Design-ul experimental propus pentru acest experiment este unul . . . (fac table)

Pentru ca efectul manipularii modului in care este prezentat materialul fie mai bine conturat s-au ignorat alte variabile independete care ar fi putut avea efect asupra performantei.

SUBIECTI

Pentru a putea sustine ipoteze de baza a experimentului au fost folositi 10 subiecti . Participarea la experiment s-a realizat pe baza de voluntariat Avand in vedere ca subiectii au varste cuprinse intre 19 si 22 de ani si sunt in proportii egale atat de gen masculin cat si feminin , rezultatele cercetarii sunt reprezentative pentru populatia normala. Varsta si genul subiectilor pot fi analizate consultand tabelele de anexa. (nr subiectilor , varsta , gen , calcul)

INSTRUMENTE UTILIZATE

S-a folosit pentru fiecqre subiect cate 3 coli de hartie milimetrica A4 ,2 liniare , o esarfa si un creion .

PROCEDURA

Experimentul s-a desfasurat in absenta stimulilor puternici de natura vizuala sau auditiva ; la fel pentru toti subiectii : Fiecarui subiect I s-a dat pe rand cate o foaie milimetrica de format A4, si cate un creion, dupa care au fost legati de catre observatori cu esarfa la ochi si li s-a plasat de catre observator cele doua liniare in functie de necesitate ; Astfel I se cere subiectului in prima faza sa traseze linii de 10 centimetrii cu ajutorul liniarelor plasate de catre observator pe foaia milimetrica si beneficiind de indrumarea observatorului. In cea de a doua faza subiectului I se cere sa traseze tot cate 10 linii de 10 centimetrii dar fara indrumarea din partea observatorului si fara liniarul care sa il fi ajutat sa ajunga sa traseze cei 10 centimetrii, iar ulti,a faza I se cere subiectului sa traseze tot &10 linii a cate 10 centimetrii , dar observatorul il influenteaza spunandui cu cati milimetrii sau centimetrii a depasit sau mai are de trasat pentru a realiza o linie exacta de 10 centimetrii. Acelas material si procedura s-a utilizat pentru toti subiectii. Iar rezultatul a fost conform asteptarilor, sustinand ipoteza de baza si anu,e ca feedbackul influenteaza performantele subiectului.

  1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Dupa ce s-au terminat cele trei probe, s-au cules de la subiecti foile milimetrice din care s-au extras datele pentru fiecare etapa. Toate aceste date sunt redate in tabelul de mai jos.

Datele din aceste tabele au fost analizate atat cantitativ cat si calitativ.

  1. DISCUTII

In urma analizei si interpretarii datelor obtinute , este confirmata ipoteza conform careia feedback-ului influenteaza perfor,antele subiectilor . In acest caz s-a influentat subiectul pentru a perfor,a in trasarea a mai multor linii de 10 centimetrii. Daca s-ar repeta experimentul ,s-ar incerca o schimbare a desgnului experimental ori prin introducerea in plus a unor modalitati ale variabilei independente, ori prin introducerea unei variabile eticheta, de exemplu : varsta sau sexul .








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate