CALITATEA STILULUI DE VIATA

CALITATEA STILULUI DE VIATA

Conceptul de stil de viata se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilor care au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii:

1. Calitatea vietii individuale
2. Calitatea vietii/relatiilor sociale
3. Calitatea vietii profesionale

1. Calitatea vietii individuale - dimensiuni:

Fizica (sanatate fizica, igiena personala, alimentatie);

Psihologica (sanatate si adaptare psihologica, cognitii, emotii, comportamente)

Spirituala ( valori personale, convingeri spirituale, standarde de conduita)

2. Calitatea vietii sociale - dimensiuni:

Apartenenta fizica ( camin, scoala, vecini, comunitate)

Apartenenta sociala ( familie, prieteni, colegi, vecini)

Apartenenta comunitara ( servicii sociale si de sanatate, loc de munca, programe educationale si recreationale)

3. Calitatea vietii profesionale - dimensiuni:

Dezvoltarea carierei

Organizarea timpului liber

Dezvoltare personala si profesionala

Deficitul/excesul la nivelul uneia dintre aceste componente le afecteaza pe celelalte ( munca in exces duce la epuizare fizica si boala)

1. Calitatea vietii individuale

Stilul de viata = componenta importanta a calitatii vietii

Stilul de viata sanatos este definit prin ansamblul comportamentelor care asigura starea de bine fizic, mental si social.

Obiectivele educatiei pentru un stil de viata sanatos:

Informarea privind comportamentele de protectie si de risc

informarea privind consecintele sociale si de sanatate, de scurta si de luga durata ale unui stil de viata nesanatos;

formarea unor valori si atitudini positive, de acceptare a unui stil de viata sanatos si de respingere a comportamentelor de risc;

dezvoltarea si analizarea rolului influentei grupului, a familiei si a mass-media;

dezvoltarea deprinderilor de comunicare si de a face fata presiunii grupului;

dezvoltarea unor comportamente alternative;

dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor;

dezvoltarea abilitatilor de management al stresului si al conflictelor;

desfasurarea de activitati de recreere;

Abilitati cu rol protector pentru sanatate

Factorii comportamentali ai stilului de viata se pot constitui in:

Decizia si calitatea vietii individuale

Abilitatea de a lua decizii este una din cele mai importante abilitati in dezvoltarea personala;

aceasta abilitate permite individului sa faca fata intr-un mod adaptativ situatiilor de criza si sa evite implicarea in comportamente de risc.

Formarea stilului de viata sanatos

Modelul convingerilor despre sanatate considera ca un comportament se formeaza prin evaluarea de catre individ a doua componente:

perceptia amenintarii bolii/ comportamentului de risc

costurile si beneficiile comportamentului;

Presiunea grupului

In grup indivizii impartasesc aceeasi identitate sociala;

Sentimentul de apartenenta la grup este asociat cu uniformitatea stereotipa sociala a comportamentelor, atitudinilor, perceptiilor si valorilor;

Identificarea de grup este asociata cu concordanta comportamentala a membrilor grupului

Presiunea grupului induce individului conformarea fata de expectatiile celor din grup

Dezvoltarea abilitatii de a face fata presiunii grupului (etape)

1. Analiza situatiei - Unde esti? Cu cine esti? Cum te simti in grupul de prieteni? Ce ai face daca ai fi singur?
2. Analiza consecintelor comportamentului- Cum te vei simti dupa ce vei lua o decizie influentata de un prieten? Ce vor crede parintii, profesorii? Ce consecinte asupra sanatatii/ relatiilor vei suporta?
3. Stabilirea unei decizii proprii - Ia o decizie in functie de ceea ce este bine pentru tine
4. Exprimarea deciziei fata de prieteni - cand decizia ta este NU poti spune simplu : "Nu, multumesc", "Nu sunt interesat", "Am decis sa nu fac acest lucru

Functiile comportamentelor de risc

exprimarea opozitiei fata de autoritatea adultului si normele conventionale ale societatii ( consumul de droguri);

o modalitate de a se identifica cu grupul si de a fi acceptat in grup (fumatul, consumul de alcool);

un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte;

mecanism de coping, de adaptare la situatiile de stress, frustrare, inadecvare, esec sau la situatii anticipate ca fiind de esec;

o functie de recreere, amuzament, experiente inedited sau pentru " a rupe rutina";

Prevenirea comportamentelor cu risc este eficienta :

daca se focalizeaza concomitent pe consecintele de lunga durata si pe cele imediate asupra sanatatii, relevante pentru elevi ( accidente, violenta si delincventa, comportamente sexuale de risc, costuri emotionale, suicidul);

daca se evidentiaza consecintele imediate asupra aspectului fizic (ex: fumatul ingalbeneste dintii si unghiile)

daca sunt demitizate anumite convingeri eronate ale elevilor cu privire la consumul substantelor cu risc, conceptii sau motive care intaresc si mentin consumul; Ex: imaginea sociala-"Beau fiindca asta ma face barbat", "Beau fiindca am probleme", "Fumatul te face mai atractiv"

daca elevii sunt implicate in luarea unor decizii cu privire la acele comportamente cu risc; ei respecta regulile negociate impreuna si nu pe cele impuse de adulti;

daca se evita moralizarea si amenintarile excessive care induc rezistenta si opozitie, de cele mai multe ori;

Stereotipurile de gen, stil de viata si cariera

Stereotipul de gen - set de prescriptii sociale sau culturale privind rolul de gen.

Manifestarea stereotipurilor de gen impiedica dezvoltarea potentialului individual al copilului.

Pentru fiecare gen, normele socio-culturale prescriu comportamentele dezirabile acceptate si pe cele indezirabile care sunt sanctionate.

Manifestarea stereotipurilor de gen in orientarea carierei:

Convingerea ca anumite ocupatii sunt "feminine" ( asistent medical, dascal) iar altele sunt "masculine"(inginer, ofiter)

Conceptia potrivit careia femeile ar trebui sa se orienteze spre activitati bazate pe relationarea cu ceilalti iar barbatii spre activitati de productie.

Stresul si managementul stresului

Stresul= raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si sarcini pe care le percepe ca fiind dificile, amenintatoare sau cu miza mare pentru persoana in cauza.

Componentele stresului:

1. Sursele de stres- evenimente/situatii interne / externe, conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului;

Scoala- schimbarea, inceputul, sfarsitul scolii;

Familia-divortul, decesele, conflictele, violenta in familie;

Propria persoana- nemultumirile fata de aspectul fizic sau fata de anumite caracteristici de personalitate;

Decizia pentru cariera;

Starea de boala fizica sau psihica;

Starea financiara precara;

Pierderea locului de munca;

Dezastrele naturale;

Lipsa suportului social;

Abuzul fizic, emotional, sexual, neglijarea;

2. Resurse personale de a face fata la factorii stresori

- reprezinta capacitatea cognitiva, emotionala, si comportamentala de a reduce, stapani sau tolera solicitarile interne sau externe care depasesc capacitatea de raspuns    automata a organosmului

- exista factori de protectie la stres: stima de sine, asertivitatea, optimismul sau sentimental de autoeficacitate;

- Resurse, mecanisme de coping: cautarea suportului social, abilitatea de rezolvare de probleme, cautarea de informatii, tehnicile de relaxare, umorul, religia,    reevaluarea pozitiva;

3. Reactii la stres

Efectele stresului asupra calitatii relatiilor interpersonale

Legatura este bidirectionala, in sensul in care stresul influenteaza calitatea relatiilor, comunicarea interpersonala, dar si relatiile/absenta lor pot fi generatoare de stress.

Stresul si planificarea carierei

- Decizia pentru cariera - potential stressor, cu cat miza pentru persoana    este mai mare si cu consecinte pe termen lung.

Cu cat exista mai multe solutii potential acceptabile, cu atat nivelul stresului este mai ridicat.

Modalitati de management al stresului

Strategii de reducere a stresului:

1. Constientizarea reactiilor la stres:

identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului;

identificarea reactiilor imediate ( ex: iritabilitate) si de lunga durata (ex. apatie, neajutorare) fata de eveniment;

identificarea reactiilor comportamentale si fiziologice privind evenimentul (ex ce cred despre eveniment, ce cred despre capacitatea mea de a face fata evenimentului);

evitarea autoblamarii sau a blamarii altora pentru eveniment;

identificarea tendintelor dezadaptative ale gandirii fata de eveniment si fata de sine;

reevaluarea evenimentului interpretat ca fiind stresant prin prisma gandirii pozitive.

2. Dezvoltarea unor abilitati de gandire si comportamente de management al stresului:

dezvoltarea gandirii pozitive ;

dezvoltarea comunicarii pozitive;

invatarea tehnicii de a spune "nu" si de a spune "da" (comportamente asertive);

identificarea si rezolvarea conflictelor cand apar;

invatarea metodelor de luare a deciziilor;

invatarea unor metode de relaxare.

3. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat

Solicitarea ajutorului direct si receptivitatea fata de acesta;

Dezvoltarea si mentinerea relatiilor de prietenie;

4. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos

Mentinerea unei greutati normale;

Practicarea regulata a unor exercitii fizice;

Practicarea unor exercitii de relaxare;

Renuntarea la consumul de alcool si fumat;

Practicarea unor comportamente alimentare sanatoase;

5. Dezvoltarea stimei de sine

stabilirea prioritatilor si limitelor personale;

participarea la activitati care dezvolta stima de sine;

stabilirea unor scopuri realiste;

6. Managementul timpului

Revizuieste-ti SCOPURILE;

Realizeaza o LISTA cu activitatile obligatorii si cu cele dorite;

Analizeaza CONSECINTELE AMANARII UNOR ACTIVITATI;

Selecteaza activitatile in ORDiNEA realizarii lor;

Incearca sa faci cate O ACTIVITATE PANA LA FINALIZAREA EI;

Fa PAUZE intre activitati;

Analizeaza-ti standardele;

In final, nu uita ca ai realizat o activitate si ofera-ti O RECOMPENSA!

2. Calitatea relatiilor sociale

Relatiile sociale au doua componente esentiale: structura    ( ex: marimea, genul persoanelor implicate, frecventa contactelor) si functia/ suportul social.

Suportul social poate fi de patru tipuri:

emotional ( discutarea problemelor, incurajarea, feedback-ul pozitiv),

instrumental    (ajutorul oferit in cresterea copiilor, suportul financiar)

informational ( in situatii de decizie)

apreciativ (mesaje cu privire la valoarea, calitatea unei persoane)

Surse de suport social: familia, prietenii, colegii, profesorii, diferite persoane semnificative din comunitate