Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Chimie


Index » educatie » Chimie
» PROIECT ATESTAT Chimie Industriala - Microclimatul zonelor de munca si implicatiile sale


PROIECT ATESTAT Chimie Industriala - Microclimatul zonelor de munca si implicatiile sale




Grup Scolar de Chimie Industriala Turda

LUCRARE DE SPECIALITATE




sustinuta in cadrul examenului de certificare

a competentelor profesionale

Microclimatul zonelor de munca si implicatiile sale

ARGUMENTUL LUCRARII

Productia materiala, ca fenomen de baza al activitatii sociale, reprezinta rezultatul corelarii unui ansamblu de relatii materiale si sociale complexe, care se stabilesc in procesul de munca intre factorii participanti la acest proces: om-sarcina-material-mediu.

In cadrul acestui sistem (om-sarcina-material-mediu), factorii de mediu reprezinta unul din elementele de baza care caracterizeaza conditiile de munca.

Procesul continuu de dezvoltare si de diversificare a activitatii productive a omului, fenomen cu care este confruntata orice societate in evolutie, presupune atat raspandirea geografica cat si o mare varietate a conditiilor de munca (in special a factorilor de mediu), in care se realizeaza aceasta activitate.

Caracteristic din acest punct de vedere, pentru actuala activitate productiva a omului este aspectul ei preponderent industrial, cu un inalt nivel de tehnicitate, care presupune desfasurarea marii majoritati a proceselor de munca in spatii inchise.

Omul ca principal factor al procesului de productie nu este insa capabil din punct de vedere biologic sa desfasoare o activitate productiva normala decat intr-un domeniu foarte restrans de variatie a parametrilor care caracterizeaza factorii de mediu, fie ca este vorba de mediul natural sau de un spatiu inchis.

Pentru fiecare din factorii de mediu ( intelegand in cazul de fata mediu fizic caracteristic unui spatiu de munca inchis) temperatura aerului, viteza curentilor de aer, umiditatea relativa a aerului, continutul de vapori, gaze sau pulberi din aer, nivelul de iluminare, intensitatea radiatiilor, nivelul de zgomot - normele de igiena a muncii stabilesc limitele intre care omul poate desfasura – in conditii normale – o activitate productiva eficienta si fara consecinte nedorite pentru starea sa de sanatate.

In aceasta lucrare m-am straduit sa definesc, sa argumentez importanta si implicatiile microclimatului zonelor de munca.

1. Definirea notiuni de microclimat.

Asa cum a am aratat, mediul fizic (ambiant), ca parte componenta a conditiilor de munca, este caracterizat de o serie de parametri –daca sunt controlati- pot capata valori dincolo de posibilitatile de rezistenta sau adaptare a omului, constituind in acest un factor de perturbare a omului, constituind in acest fel atat un factor de perturbare a procesului de munca, cat si un element periculos pentru sanatatea lui.

Intrucat fiecare din factori de mediu pot lua diferite valori si deoarece – datorita suportului material comun – ei actioneaza concomitent asupra omului, a aparut necesitatea definirii conditiilor de mediu – sub aspect fizic – la un moment dat sau pe o perioada de timp.

Pentru acesta, se utilizeaza notiunea de MICROCLIMAT ca fiind ANSAMBLUL CONDITIILOR DE TEMPERATURA, UMIDITATE, VITEZA CURENTILOOR DE AER, INTENSITATEA RADIATILOR, CONTINUTUL DE IMPURITATI SI SUBSTANTE NOCIVE, CARE CARACTERIZEAZA STAREA AERULUI.

Notiunea astfel definita este incompleta, avand doar un caracter de constatare; pentru a capata utilitate – in punct de vedere al activitatilor de protectie a muncii – este necesar ca ea sa fie legata atat in limitele biologice ale omului, cat si de o anumita activitate cu cerinte specifice. Aceasta necesitate se impune si ca urmare a conditiilor pretinse de diferite activitati ale omului, in raport cu conditiile de mediu si deci cu microclimatul.

Intr-adevar, unele vor fii conditiile de microclimat cerute intr-un spital (intr-o sala de oteratii) si altele intr-o forja, dupa cum – de asemenea – unele vor fi conditiile necesare de microclimat pentru o activitate de birou si altele pentru o activitate ce presupune un sustinut efort fizic:

Apare, in acest fel, o tripla subordonare a conditiilor de microclimat si anume :

o subordonare in raport cu limitele biologice ale omului;

o subordonare in raport cu marimea efortului fizic desfasurat de om in timpul procesului de munca;

o subordonare in raport cu cerintele procesului tehnologic.

Aceste diferentieri fac ca practic notiunea de microclimat sa nu poata fi despartita de tipul de activitate a oului la care se refera si de cerintele tehnologice ale locului de munca.

Legarea notiuni de microclimat de conditiile unui anumit loc de munca conduce la particularizarea acesteia in raport cu cerintele acelui loc de munca, permitand in acelasi timp scoaterea in evidenta a influentelor exercitate de procesele tehnologice asupra factorilor de clima asupra acestora, constituie premisele fundamentale in stabilirea masurilor necesare pentru corectarea parametrilor factorilor de microclimat si aducerea lor la conditiile normale.

In cadrul preocuparilor legate de protectia munci, sunt luate in considerare si reglementate doar relatiile dintre om in conditiile de microclimat in functie de limitele sale biologice si de tipul de activitate desfasurata de acesta.

Aceste reglementari au la baza studiile de igiena a muncii cu privire la relatiile dintre om si factorii de microclimat in procesul de munca, ele precizand parametrii in care trebuie sa se incadreze acestia, pentru ca procesele de munca sa se desfasoare in conditii de maxima siguranta si economicitate.

Inainte de a trece la analiza relatiilor ce se stabilesc intre om si factorii de microclimat, este necesar sa se aiba in vedere doua principii de baza ale acestor relatii:

In raport cu mediul, omul stabileste doua categorii de relatii:

una de natura externa – termica, decurgand din faptul ca – sub aspect – omul este un sistem termoreglat cu temperatura interioara constanta (aceasta fiind o conditie vitala);

una de natura interna –chimica, decurgand din necesitatea vitala a actului respirator.

Cele doua categorii de relatii se stabilesc simultan, ca urmare a suportului material comun al tuturor factorilor de mediu

-AERUL, omul intrand simultan in relatiile cu toti factori mediului.

Se releva astfel necesitatea intelegerii microclimatului ca un ansamblu in factorii componenti trebuie sa se afle relatiile bine stabilite de echilibru.

Pornind de la cele doua categorii de relatii amintite anterior, se poate face si o grupare a factorilor de mediu care participa l aceste relatii si anume:

-temperatura, viteza curentilor, umiditatea si intensitatea radiatiilor calorice- ca factorii care participa la relatiile de natura termica, (externa);

-continutul de impuritati si substante nocive si radiatiilor ionizante – ca factori care participa la relatiile de natura chimica (interna).

2. Relatiile dintre om si factorii de microclimat. Influenta    tehnologiilor asupra microclimatului.

Pentru a aprecia actiunea complexa a microclimatului asupra omului in procesul de munca si deci necesitatea mentinerii acestuia in limitele normale, trebuie intelese relatiile dintre microclimat si om si – mai ales – efectele lor imediate sau de durata asupra omului.

Relatii si influente de natura termica

Decurgand din necesitatea fiziologica de mentinere constanta a temperaturii interne in jurul valori de 37˚C , relatiile de natura termica oglindesc schimbul de caldura intre om si mediul ambiant.

In acest sens, trebuie retinut faptul ca variatiile parametrilor de microclimat, care afecteaza relatiile termice, au la baza fie influente naturale – urmare a schimbarilor climatice, fie influente artificiale – datorate proceselor tehnologice.

Este remarcat ca – pentru zonele temperate – influentele naturale sunt ciclice, ducand – in functie de anotimp – la valori maxime sau minime ale parametrilor factorilor de microclimat din grupa termica. In aceste conditii, suprapun peste cele naturale, accentuand valorile maxime si diminuand pe cele minime.

Acest schimb de caldura are deci, loc in conditiile in care parametri factorilor de microclimat, raspunzatori de relatiile de natura termica , pot suferi variatii importante in timp.

Posibilitatea realizari unui asemenea schimb are la baza existenta unei surse interne de caldura – METABOLISM : bazat pe arderea alimentelor in corpul omenesc, acesta asigura atat energia necesara desfasurarii activitatii omului, cat si cea necesara mentinerii constante a temperaturi interne.

Dependenta activitatii metabolice de natura activitatii decurge din necesitatea asigurari consumului diferit de energie pentru indeplinirea unei munci sau alteia si este oglindita de tabel.

Caldura metabolica dezvoltata in cadrul diferitelor activitatii

Categoria muncii

Activitatea

Metabolismul Kcal/h

Somn

Asezat, linistit

Munca usoara

Asezat sau in picioare cu miscari moderate, cu bratele si trunchiul sau cu bratele si picioarele

Munca moderna

Asezat, cu miscari puternice ale bratelor si picioarelor.

Deplasari de la un loc la altul, cu ridicari sau impingeri moderate.

Munca grea

Munca grea intermitenta.

Munca grea continua

In functie de natura activitatii depuse si de conditiile de microclimat, o parte din caldura metabolica este pierduta catre mediul inconjurator.

Din acest punct de vedere, omul poate fi asimilat cu un sistem termic cu un randament aparent slab intrucat – din intreaga energie produsa – aproximativ 80% este sub forma de caldura si trebuie eliminata.

Acest randament slab este o consecinta a limitelor biologice ale omului in raport cu mediul natural in care traieste.

Intr-adevar, daca avem in vedere ca scara temperaturilor naturale poate acoperi – pentru o buna parte din globul pamantesc – valori intre -30˚C si +45˚C, deci un interval de circa 75˚, capacitatea omului de a desfasura activitatii in conditii normale – ca urmare a necesitatii mentinerii constante a temperaturi interne – reduse acest interval la numai 21˚, respectiv intre +16˚C si 36˚C.

Se poate considera, deci, ca procentul de 80% din energia produsa de organismul omenesc si pierduta catre mediu este necesar tocmai pentru a asigura un interval cat mai larg de activitate in raport cu temperatura mediului si cu cerinta de mentinere constanta a temperaturii interne.

Din punct de vedere fiziologic schimbul de caldura dintre organism si mediu se supune unui mecanism reflex de termoreglare, completat de om cu actiuni constiente de modificare a izolatiei termice, iar din punct de vedere fizic – unor legi precise.

Starea de echilibru termic, in care mecanismul de termoreglare nu trebuie sa intervina in nici un fel pentru mentinerea temperaturi interne, este resimtita de om cu ca stare de CONFORT TERMIC ; in aceasta situatie, cantitatea de caldura este egala cu cantitatea de caldura consumata pentru desfasurarea activitatii, plus cantitatea de caldura pierduta catre mediu la acel moment, evidentiindu-se din nou legatura existenta intre pierderile de caldura intre om si mediu si natura activitatii sale.

Fata de o situatie de echilibru stabilita pentru o anumita activitate si anumita imbracaminte, orice modificare a parametrilor factorilor de microclimat va atrage dupa sin stricarea echilibrului si declansarea mecanismelor de termoreglare.

Pornind de la cele doua cai principale prin care organismul poate pierde caldura si anume : pierdere de caldura sensibila – prin conventie si radiatie, si pierdea de caldura latenta – prin evaporarea apei continuta in transpiratie si in aerul expirat, se vor analiza in continuare relatiile organismului ca urmare a schimbarii parametrilor factorilor de mediu.

In cadrul acestei analize, se vor urmari scoaterea in evidenta a influentelor reciproce ale factorilor de mediu asupra raportului cantitativ in care se pot afla in cele trei forme de pierdere a caldurii: convectiva, radianta, latenta.

Pentru explicare, se prezinta in tabelul 1.2 repartizarea pierderilor de caldura ale organismului uman in stare de repaus, la 20˚C.

Structura pierderilor de caldura

ale organismului uman in repaus la 20˚C

Tabelul 1.2

Caldura cedata

mediului

Modul de transpiratie

Calea de tarnspiratie

Caldura sensibila

Radiatie 46%

Piele 88%

Convectie 33%

Piele 88%

Caldura latenta 21%

Transpiratie 9%

Expiratie 12%

Plamani 12%

Se observa, din acest tabel, rolul predominant pe care il are pielea in asigurarea schimbului de caldura. In legatura cu acesta, din (fig 1.1), rezulta ca senzatia ca senzatia de confort se stabileste pentru o temperatura medie a pielii de 33,2˚C.

Din cele prezentate pana acum, reiese ca toate referirile in legatura cu schimbul de caldura sunt facute in raport cu temperatura la termometrul uscat a aerului, deoarece aceasta este determinata atat pentru valoarea intrinseca a pierderilor de caldura cat si pentru raportul dintre ele.

La temperaturi joase ale aerului, sunt predominante pierderile de caldura sensibila, deoarece – ca fenomen fizic – atat convectia cat si radiatia sunt dependente de diferenta de temperatura (aici intre piele si aer), care – in aceste conditii – are valori mari; pierderile de caldura latenta sunt minime in aceste conditii si se limiteaza la cele produse prin expiratie.

Daca umiditatea nu influenteaza semnificativ pierderile de caldura sensibila (in general), influenta curentilor de aer este deosebit de mare, acestia marind foarte mult pierderile prin convectie.

In (fig. 1.2), este reprezentata dependenta pierderii de caldura latenta de umiditate relativa a aerului la diferite temperaturi.

In aceste conditii, mecanismele de termoreglare reactioneaza comandand micsorarea circulatiei periferice, reducand astfel temperatura pielii si deci diferenta de temperatura intre acesta si mediu si – implicit – pierderile de caldura (domeniul reglarii vasomotoare impotriva frigului.).

Daca pierderile de caldura astfel reduse pot fi acoperite de metabolism la acel moment, se va ajunge din nou la o situatie de echilibru. In caz contrar, reducandu-se in continuare temperatura tesuturilor superficiale, corpul va cauta sa sporeasca cantitatea de caldura prin cresterea tensiunii musculare manifestata prin tremurat sau intensificarea

spontana a activitatii (domeniul reglari metabolice impotriva frigului). Dincolo de acest domeniu, daca au fost epuizate si posibilitatile constiente de actiune prin sporirea imbracamintei , corpul intra in zona raciri inevitabile, in care temperatura interna incepe sa scada, lucru ce poate provoca tulburari fiziologice grave si chiar moartea.

In cealalta extrema, a temperaturi inalte, ca urmare a micsorari diferentelor de temperatura, pierderile prin convectie si radiatie se pot reduce pana la anulare; in schimb, se intensifica pierderile de caldura latenta, ca urmare a aparitiei transpiratiei si a evaporari acesteia. La temperaturi mari (peste 33˚C), transpiratia ramane singura cale prin care organismul poate pierde caldura. Ea este puternic influentata atat de umiditate cat si de viteza curentilor de aer; in conditii de umiditate ridicata transpiratia nu se mai poate evapora si doar accentuarea circulatiei curentilor de aer mai poate ajuta evaporarea si deci mentinerea ultimei cai de pierdere a caldurii.

In competitia cu temperaturile inalte, in prima faza, cand inca temperatura aerului este mai mica decat temperatura pielii, organismul actioneaza prin marirea circulatiei sanguine periferice, tinzand astfel sa mareasca diferenta de temperatura. Acest lucru este posibil numai pana cand temperatura pielii ajunge sa fie doar cu 1,7°C mai mica decat cea a tesu­turilor mai profunde (domeniul reglarii vasomotoare impotriva caldurii). Dincolo de aceasta limita, organismul recurge la in­tensificarea activitatii glandelor sudoripare, sporind pierde­rea de caldura latenta prin evaporarea transpiratiei. Daca nici evaporarea nu mai constituie o masura eficienta, corpul intra in zona supraincalzirii inevitabile, ceea ce poate aduce moartea.

Schimburile de caldura ale corpului prin radiatie repre­zinta o categorie aparte, care nu este influentata de catre ceilalti factori de mediu. Ele depind de temperatura tuturor suprafetelor inconjuratoare si de temperatura pielii. Daca tem­peratura suprafetelor inconjuratoare este mai mica decat cea a pielii, pierderile de caldura prin radiatie pot ajunge la valori importante, care sa creeze senzatie de disconfort, chiar daca restul factorilor de confort nu ar justifica existenta aces­teia.

In cazul contrar, cand temperatura suprafetelor incon­juratoare este mai mare decat temperatura pielii, fluxul de caldura este invers, corpul primind caldura.

In functie de ponderea cu care pierderile de caldura prin radiatie afecteaza pierderile de caldura pe ansamblu, se de­clan5eaza si actioneaza aceleasi mecanisme ca cele prezentate anterior.

Asa cum s-a mai aratat, aceste pierderi de caldura si - implicit - reactiile organismului in faza lor trebuie legate de munca omului, .atunci cand ele sunt privite prin prisma obiectului activitatii de protectie a muncii.

Din acest punct de vedere, diagramele din (fig. 1.3). indica legatura existenta intre pierderile de caldura (sensibila si latenta) temperatura aerului la termometrul uscat si activi­tatea depusa (careia ii corespunde un anumit metabolism).

Interpretarea acestor diagrame ne poate furniza date im­portante in legatura cu temperatura optima de desfasurare a unor activitati, in asa fel incit sa se asigure echilibrul termic al organismului (diagramele sint valabile pentru situatii in care lipsesc curentii de aer).

Dupa cum am mai aratat, omul resimte situatia pierde­rilor de caldura ale organismului prin senzatii de frig, cald sau confort termic, atunci cind aceste pierderi sint in echi­libru cu metabolismul.

Imbinand efectul tuturor factorilor de mediu participantii la schimburile de caldura, aceste senzatii au un caracter profund subiectiv, ce deriva din modul diferit in care este resimtita aceeasi stare a ansamblului factorilor de microclimat de catre mai multi oameni.





Pentru inlaturarea acestui mod subiectiv de apreciere, au fost intreprinse numeroase incercari de exprimare grafica sau numerica a conditiilor de confort termic, fara ca sa se ajunga pana in prezent la un consens general.

Cercetari recente au demonstrat rezultatele satisfacatoare date de aplicarea formulei lui VAN ZUILEN care exprima re­latiile de natura termica dintre om si factorii corespunzatori de microclimat pi-in intermediul unui INDICE DE CONFORT TERMIC.

B= 0,25 (ti + tms) + 0,1 · x – 0,1 ( 37,8 – ti ) · v + c

In care:

B – indicator de confort;

ti     -temperatura aerul masurata cu termometrul uscat ; ˚C

tms – temperatura medie ponderata a suprafetelor inconjuratoare, ˚C;

Cu ajutorul acestei formule, se exprima nivelul de confort termic in functie de cei patru parametri fundamentali introdusi in formula de mai sus, aprecierea facandu-se conform tabelu­lui 1.3.

Valoarea indicatorului de confort

Senzatia resimtita

-3 . . .-2

Mult prea frig, prea frig

Racoros confortabil

Confort optim

Cald confortabil

Prea cald, mult prea cald

Se mentioneaza ca la stabilirea zonei de confort tre­buie sa se tina seama si de efortul fizic depus in desfasurarea procesului de munca. Astfel, in cazul acestei formule, se re­comanda valori ale lui B cuprinse intre +1 si -1, pentru munci fizice usoare si valori cuprinse intre -1 si -2, pentru munci fizice grele.

Exista numeroase alte forme de exprimare a confortului termic din acestea, prezentam pentru valoarea: lor prac­tica diagramele privind limita aparitiei senzatiei de curent (fig. 1.4) si limita umiditatii relative maxime (fig. am­bele fiind in functie de temperatura dupa termometru uscat.

Este deosebit de important de retinut ca asigurarea senzatiei de confort impune - obligatoriu - incadrarea simultana a tuturor parametrilor in limitele de confort, aceasta deoa­rece insasi senzatia de confort este rezultatul actiunii ansam­blului factorilor de mediu asupra omului.

Astfel, presupunand un spatiu de lucru, in care tempera­tura aerului este in limitele de confort (de exemplu C), ocupantii acestuia vor simti „senzatia de curent', daca viteza aerului va fi mai mare de 0,12 rn/s sau „senzatia de zapu­seala', daca umiditatea relativa a aerului va fi mai mare de 75o/ de asemenea, „senzatia ca trage', decat temperatura uneia din suprafetele inconjuratoare este prea scazuta (de exemplu, lucrul langa o fereastra simpla iarna) sau „senzatia de dogoare', daca temperatura uneia din suprafetele inconjura­toare este prea ridicata (de exemplu, suprafata unui cuptor).

Normele republicane de protectie a muncii reglementeaza relatiile de natura termica dintre om si factorii de -mediu corespunzatori, in functie activitatea profesionala depusa, exprimata prin degajarea calorica determinata de intensita­tea efortului fizic.

Clasificarea categoriilor de munca este prezentata in ta­belul 1.4. si are in vedere degajarile totale de caldura, inclusiv metabolismul de intretinere.

Clasificarea activitatilor profesionale in functie

de degajarea calorica

Tabel 1.4

Categoria de munca

Degajarea calorica, in Kcal

Pe schimb

Pe ora

Pe minut

Usoara

Pana la 1200

Pana la 150

Pana la 3,5

Medie

Grea

Peste 2000

Peste 300

Peste 3,6

In functie de aceasta clasificare, in tabelul 1.5., sunt date valorile normate ale temperaturii, umiditatii si vitezei curentilor de aer in zonele de munca din incaperile de lucru.

Relatii si influente de natura chimica

Daca - in ceea ce priveste factorii de mediu participanti la relatiile termice - se pot intalni si in mod natural situatii cand acestia au efect nociv asupra personalului muncitor, in ceea ce priveste factorii de mediu participanti la relatiile chimice ale mediului cu omul - respectiv continutul de impuritati si substante nocive - acestia nu pot ajunge sa-.5i exercite efec­tul nociv decat ca urmare a existentei imperfectiunilor tehno­logiilor, care constituie sursa lor unica de existenta

Este important de retinut ca acest aspect al relatiilor omului cu microclimatul zonei de lucru este determinat IN TOTALITATE de procesele tehnologice care se desfasoara in, acel spatiu de lucru. Aceasta situatie impune - obliga­toriu - ca primele directii de actiune pentru corectarea aces­tor f actori ai microclimatului sa f ie indreptate catre perfec­tionarea tehnologiilor, care sunt singurele responsabile de exis­tenta acestei categorii de relatii ale omului cu microclimatul zonelor de lucru.

Datorita diversitatii extrem de largi a tipurilor de im­puritati sau substante nocive care pot ajunge in aer si de aici, prin contactul cu pielea si mucoasele sau prin respiratie, in relatie cu

Caracte-risticile incepatorilor

Categoria de munca

Perioada rece de tranzitie a anului

Perioada calda a anului

I A

Usoara

Minimum 19

Nu se normeaza

Maximum 0,3

Nu se normeaza

Maximum 0,6

Medie

Minimum 16

Nu se normeaza

Maximum 0,3

Nu se normeaza

Maximum 0,8

Grea

Minimum 13

Nu se normeaza

Maximum 0,6

Nu se normeaza

Maximum 1,0

I B

Usoara

Minimum 18

Nu se normeaza

Maximum 0,5

Nu se normeaza

Maximum 0,7




Medie

Minimum 16

Nu se normeaza

Maximum 0,6

Nu se normeaza

Maximum 1,0

Grea

Minimum 13

Nu se normeaza

Maximum 0,6

Nu se normeaza

Maximum 1,5

I C

Usoara

Maximum 80

Maximum 80

Maximum 55

Maximum 55

II

Usoara

Minimum 16

Nu se normeaza

Maximum 0,5

Nu se normeaza

Medie

Minimum 14

Nu se normeaza

Maximum 0,5

Nu se normeaza

Grea

Minimum 12

Nu se normeaza

Maximum 0,5

Nu se normeaza

Usoara

Minimum 18

Maximum 80

Maximum 0,3

Maximum

Medie

Minimum 16

Maximum 80

Maximum 0,6

Maximum 75

Grea

Minimum 13

Maximum 80

Maximum 0,6

Maximum

Usoara

Minimum 18

Maximum 80

Maximum 0,4

Maximum

Medie

Minimum 16

Maximum 80

Maximum 0,6

Maximum

Grea

Minimum 13

Maximum 80

Maximum 0,6

Maximum

Observatii:

I – incaperi caracterizate in special de degajarea caldurii de convectie; I A – degajarea mica de caldura (pana la 20 Kcal/m3·h); IB – degajare insemnata de caldura (peste 20 Kcal/m3·h); IC – este necesara reglarea artificiala a temperaturi si a umiditati relative a aerului pentru nevoile procesului tehnologic.

II – incaperi caracterizate in special prin degajare de caldura in special sub forma de caldura radianta (intensitatea energiei radiante in zona de munca sub 1 cal /cm3·min)

III – incaperi caracterizate prin degajarea insemnata de umiditate (peste 70%) ;

III A - degajare mica de caldura (pana la 20 Kcal/m3·h) III B – degajare insemnata de caldura (peste 20 Kcal/m3·h)

– cu cel mult 30˚C peste temperatura de calcul exterioara de vara

– cu cel mul 5˚C peste temperatura de calcul exterioara de vara

Temperatura aerului din tabel se refera la cazurile cand temperatura medie a suprafetelor inconjuratoare este practic egala cu temperatura aerului din zona de munca.

Temperatura de calcul exterioara de vara se considera temperatura medie aerului exterior la orele 14 din lunile cele mai calduroase ale anului

organismul uman si reactiile acestuia vor fi mult mai variate si mai complexe decat cele de natura termica.

Fata de aceasta categorie de relatii, insa, omul nu are aproape de loc mecanisme naturale de lupta eficiente, singu­rele demne de luat in considerare in aceasta categorie fiind cele de adaptare (obisnuinta cu noxa) pe termen lung.



Din acest motiv, nu se poate vorbi de mecanisme de re­glare sau de aparare de moment la actiunea agresiva a vre­unei substante, ci direct de consecinte de moment sau de durata. Aceste aspecte particulare diversitatea noxelor si lipsa posibilitatilor -de aparare ale organismului uman con­fera relatiilor dintre om si factorul de microclimat -care ex­prima continutul in impuritati si substante nocive ale aerului, un caracter deosebit de gravitate, impunand necesitatea unui control strict al parametrilor acestui factor.

Paralel cu notiunea de confort termic, care exprima re­latia termica dintre om si factorii corespunzatori de microcli­mat, se utilizeaza pentru delimitarea relatiilor de natura chimica intre om si factorii corespunzatori de microclimat (con­tinutul de impuritati si substante nocive notiunile de CON­CENTRATIE MAXIMA ADMISA (CMA) si CONCENTRATIE MEDIE (Cmed).

Semnificatia lor este mult mai categorica decat cea a notiunii de confort termic si este precizata de normele republicane de protectie a muncii, dupa cum urmeaza ’CONCENTRATIA MAXIMA ADMISA este concentratia noxelor in zona de munca ce nu trebuie depasita in nici un moment al zilei de munca

CONCENTRATIA MEDIE este concentratia noxelor in zona de munca, rezultata dintr-un numar reprezentativ de deter­minari pentru acel loc de munca si care nu trebuie depasita pe durata unui schimb de lucru.

Ambele concentratii exprima, in miligrame pe metru cub (mg/ m3), continutul intr-o anumita substanta sau impuritate a aerului din zona de munca.

Intrucat notiunile respective (CMA si Cmed) sunt, utilizate .atat pentru aprecierea gradului de contaminare a microclima­tului cit si pentru dimensionarea si apoi aprecierea eficientei mijloacelor de corectare a acestor factori de microclimat, se im­un o serie de observatii cu privire la interpretarea acestor notiuni

a) deoarece -concentratia unei impuritati sau substante no­cive in aerul unei zone de munte ieste in exclusivitate datorata imperfectiunilor procesului tehnologic respectiv si intrucat - in foarte multe cazuri - desfasurarea in timp a proceselor teh­nologice nu este uniforma, rezulta ca si concentratiile vor fi variabile in timp.

In asemenea situatii, utilizarea notiunii CMA - care re­prezinta o situatie de moment - nu permite aprecieri corecte nici asupra agresivitatii mediului, nici asupra eficientei insta­latiilor de corectare a acestor factori de microclimat ;

b) aprecierea gradului de nocivitate a microclimatului si al unei zone de munca se va face doar cu ajutorul notiunii de Cmed, stabilita pe baza unui numar de determinari reprezen­tativ pentru gradul de fluctuatie al degajarilor nocive : aceas­ta notiune va sta si la baza dimensionarii instalatiilor de co­rectare a microclimatului ;

c) notiunea CMA va fi utilizata pentru aprecierea situatilor corespunzatoare degajarilor maxime de nocivitati, ce se produc pe parcursul desfasurarii normale a procesului tehno­logic.

In aceasta lumina, trebuie intelese si aplicate datele din Normele republicane de protectie a muncii, care reglementeaza

valorile CMA si Cmed i care sunt prezentate in tabelele 1.6 si ,

Consecintele unui microclimat necorespunzator asupra personalului muncitor si asupra rezultatelor procesu­lui de munca

,Am considerat utila tratarea separata a acestei probleme, intrucat se impune precizarea faptului ca instalatiile de corec­tare a factorilor de microclimat - in special instalatiile de ventilatie - reprezinta o NECESITATE, consecintele asupra personalului muncitor si asupra rezultatelor procesului de munca, ca urmare a desfasurarii ~acestuia in conditii necores­punzatoare de microclimat, fiind deosebit de importante atat din punct de vedere social cat mai ales. economic.

Avand in vedere multitudinea acestor consecinte, cu im­plicatiile lor sociale si economice, pentru sistematizarea mate­rialului, ele vor fi clasificate dupa doua criterii :

- dupa criteriul temporal, adica dupa timpul necesar pentru a afecta personalul muncitor ;

- dupa relatiile din care decurg (de natura termica sau chimica).

Dupa criteriul timp, consecintele lucrului in conditii de microclimat necorespunzatoare pot fi IMEDIATE SAU DE DURATA.

In     general, se accepta in categoria celor imediate acele consecinte care pot aparea dupa un interval de timp foarte scurt sau cel mult de durata unui schimb de lucru petrecut in conditii necorespunzatoare de mediu. Aceste consecinte au, in general, un caracter acut si sunt - de obicei - asociate cu accidentele de munca.

Ele se pot datora atat unor relatii defectuoase de natura termica (lucru in conditii de depasire severa a zonei de con­fort termic), cat - mai ales - unor relatii defectuoase de na­tura chimica (depasirea sen5ibila a valorilor CMA ale unor substante cu grad ridicat de agresivitate)..

Daca conditiile de microclimat nu sunt depasite flagrant sau daca •depasirea valorilor CMA sau Cmed se refera la pulberi sau substante cu un grad redus de

Concentratiile maxime admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca

Tabel 1.6

DENUMIREA SUBSTANTEI

Concentratia medie mg/m3

Concentratia maxima admisa (CMA) mg/m3

Acetaldehida

Acetat de amil si de izoamil

Acetat de benzil

Acetat de butil si de izobutil

Acetat de celosolv (2- etoxi-etil-acetat)

Acetat de etil

Acetat de hexil sec.

Acetat de metil

Acetat de metilcelosolv

Acetat de propil

Acetat de vinil

Acetilacetat de etil

Acetona

Acetoncianhidrina

Acetonitril

Acid acetic

Acid azotic

Acid bromhidric

Acid butiric

Acid cianhidric

Acid clorhidric

Acid fluorhidric

Acid fosforic

Acid hidrazoic

Acid metacrilic

Acid sulfuric si anhidrida sulfurica

Acrilat de etil

Acrilat de metil

Acrilonitril

Acroleina

Alchin sau izodrin (1,2,3,4,10, 10 – hexaclor 1,4,4a,5, 8a – hexahidro – 4,5,8 – dimetan – naftalina)

Alcool alilic

Alcool amilic

Alcool butilic

Alcool decilic

Alcool etilic

agresivitate, conse­cintele nu vor apare imediat ci in timp, ca urmare a unor acumulari ce depasesc capacitatea de adaptare a organismului.

Acestea reprezinta consecintele de durata, ele manifestandu-se sub forma bolilor profesionale.

Schemele din fig. 1.6. si 1.7, prezinta succint o serie de consecinte, ce decurg din desfasurarea lucrului in conditii de microclimat necorespunzatoare, fie din punct de vedere ter­mic, fie din punct de vedere al puritatii aerului.

Se face observatia ca - in practica - se intalnesc multe situatii in care conditiile de microclimat pot fi necorespunza­toare din .ambele' puncte de vedere, lucru ce ~amplifica con­secintele prin faptul ca - in anumite conditii de tempera­tura sau umiditate - agresivitatea unor substante nocive ,creste foarte mult.

In sustinerea celor prezentate in schemele din fig. 1.6. si 1.7., datele din literatura prezinta numeroase exemple conclu­dente, din care retinem :

- cresterea de la 19° la 24°C sau scaderea de la 19° la °C a temperaturii aerului intr-un anumit grup de intreprin­deri, in care se desfasura munca usoara, a condus la cresterea cu 400/o a numarului accidentelor.

- reducerea considerabila a duratei maxime de lucru ; intr-un mediu cu umiditate relativa mare, prestarea unei munci grele (450 Kcal/h) poate fi efectuata in functie de tem­peratura pe urmatoarele perioade de timp :

Temperatura, ˚

Durata maxima de munca,

minute

- intr-o fabrica de sticla, ca urmare a cresterii tempe­raturii catre sfarsitul schimbului in ultimele 2 ore, product­ivitatea muncii a scazut cu 14180/o fata de primele 6 ore
Consideram ca cele prezentate aici constituie un argument convingator asupra necesitatii instalatiilor de corectare a mi­croclimatului atat din punct de vedere al protectiei omului, cat si din punct de vedere al implicatiilor ei economice.

4. Concluzii

Microclimatul este ansamblul conditiilor de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer, intensitatea radiatiilor, continutul de impuritatea si substante nocive, care caracterizeaza starea aerului.

Din punct de vedere al activitatii de protectie a muncii notiunea de microclimat este necesar ca ea sa fie legata atat de limitele biologice ale omului cat si de o anume situatie sau activitate cu cerinte precise. Aceasta necesitate este impusa si ca urmare a conditiilor pretinse de diferite activitati ale omului, in raport cu conditiile de mediu.

Consecintele asupra personalului muncitor si asupra rezultatelor procesului de munca , ca urmare a desfasurarii acestuia in conditii necorespunzatoare de microclimat, sunt deosebit de importante atat din punct de vedere social cat mai ales economic. Ele pot avea caracrer acut si sunt asociate cu accidentele de munca sau sunt consecinte de durata, ele manifestandu-se sub forma bolilor profesionale.

Bibliografie

1.Ing Constantin Olteanu , Vetilatia industriala, ed. Ministerul industriei chimice,1981

Cuprins




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate