Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Maduva spinarii:


Maduva spinarii:


Maduva spinarii:

Sub forma de cordon, dispusa in canalul vertebral (de la VC1 pana la extremit craniala a sacrumului -    conul medular +filum terminale), culoare alba, turtit dorso ventral

Este protejata de lichidul rahidian in canalul vertebral;

Cranial se continua cu bulbul rahidian

Este sediul reflexelor neconditionate si asigura transmiterea inf de la intero si extero receptori, catre etajele superioare (trunchi cerebral) ale SNC

Prezinta pe partile lat originile aparente ale nervilor rahidieni; Prezinta doua santuri longitudinale ventral si dorsal



In sectiune transversala se poate observa:

Subst cenusie este dispusa central, in forma literei H; inconjoara canalul ependimar; apare impartita:

In coarnele ventrale sunt neuroni motorii ( talie mare, multipolari)

In coarnele dorsale sunt neuroni senzitivi

In coarnele laterale sunt neuroni vegetativi (unipolari)

Structura histo a subst cenusii: corpul neuronilor, nevrogilii, fibre nervoase amileinice +mielinice (mielina generate de oligodendroglii), tes conj lax, capilare de sange; neuronii sunt :

Bipolari: fusiformi :

in cornele dorsale=senzitivi (taile mica, mijlocii, abundenti corp Nissl, sunt al doilea neuron al arcului reflex; conduc infl nervos primit de la exteroceptori pana la neuronii motori din coarnele ventral sau catre etajele sup si inf ;o parte din axoni parasesc subst cenusie si formeaza fasciculul spino - talamic lateral/ventral=conduc senzatiile dureroase, termice si tactile)

in cornele laterale: neuroni bipolari senzitivi vegetativi, talii si forme dif (rotunzi, piriformi) destinati arcurilor reflexe vegetative; axonii lor participa la formarea nervilor rahidieni; functional pot si senzitivi sau motori

Multipolari: stelati, intalniti in

coarnele laterale : neuroni vegetativi parasimpatici/simpatici (stelati/fusiformi); sunt neuroni de asociatie, motori sau senzitivi; dendritele neuronilor motori fac sinapsa cu axonii neuronilor bipolari din cornul dorsal => inchid arcul reflex cel mai simplu; axonii inerveaza mai departe fibrele muscular striate => placile motorii neuromusculare si formeaza radacina ventrala a nervilor rahidieni

coarnele ventral: neuronii motorii ai vietii de relatie: , dim 20-40 microni, comasati , formand 4 grupe: medioventral, ventro lateral, central , lateral;

Nevrogliile din subst cenusie sunt numeroase; au rol de sustinere, cooperare metabolic, hranire, aparare, si formarea tecilor de mielina in subst cenusie; astrocite, oligodendrogii, microglia; nevrogliile ependimare secreta LCR; au forma prismatica, prez cili apicali;

Reteaua vasculara este bine reprezentata; capilarele sunt insotite de fibre de reticulina si collagen din struct membrane bazale

Fibrele nervoase din subst cenusie sunt :

amielinice: nu parasesc SCenusie ; cu exceptia fibrelor vegetative, care parasesc subst cenusie pe calea nervilor rahidieni; majoritatea lor primesc teaca de mielina in momentul cand parasesc maduva spinarii;

mielinice: teaca de mielina este produsa de oligodendroglii, NU de cel Schwann

Canalul ependimar este captusit de nevroglii ependimare ce secreta LCR;

Subst alba este dispusa periferic, inconjoara subst cenusie; sub forma de cordoane dorsal (2), laterale(2) si ventral(2); este formata din fibre nerv mielinice;

Cordonul dorsal:senzitiv; contine fibre nervoase care conduc informatii despre sensibilitatea tactile fina = fascicolul GOLL si BURDACH si proprioceptiva constienta; in cazul senzitivitati interoceptive care transm informatii de la viscera, fibrele veg sensitive dendritice ajung la ganglionul spinal, fac sinapsa cu neuronii sensibilitatii exteroceptive si prin caile ascendente dorsal, ajung la thalamus, de unde se proiecteaza pe cortexul cerebral.

Cordonul lateral: contine

fibre nervoase ascendente, de la MS la Tr Cereb, Cerebel sau Cerebral (fac leg intre MS si thalamus : facicolul spino thalamic lateral pentru sensib termicasi dureroasa; sau cu cerebelul = fascilocul spino-cerebelos direct si spino-cerebelos incricisat) si

descendente ale 1) fascicolului pyramidal incrucisat pentru motilitatea voluntara si transmite influxuri nervoase de la cortex la neuronii motori din coarnele ventral si 2) fascicolul rubro spinal ce raspunde de tonusul muschilor flexori; transmit inf de la pedunculii cerebrali la neuronii motori din cornele ventral

cordonul ventral: este motor si contine

fibre descendente motorii care pleaca din emisferele cerebrale (neuronii Betz) => fascicolul pyramidal direct petrnu motilitatea voluntara; fibrele fac sinapsa cu neuronii multipolari din coarnele ventral ala MS (subst cenusie) sau

fibre care pleaca din    tuberculii qvadrigemeni la neuronii motori ai coarnelor ventral (forms fasc tecto-spinal pentru misc de orientare acustica si auditiva)

fibre care pleaca din nuclei vestibulari ai bulbului , formeaza fascicolul vestibule-spinal pentru tonusul muschilor extensori, pana la neuronii mutipolari din coarnele ventral

fibre care pleaca de la cerebel , formeaza fascicolul cerebro spinal pentru motilitatea involuntara, si ajunge la neuronii motori din cornele ventral;

Structura histo a subst albe:

fibre nervoase mielinice: pot fi

endogene: isi au originea in subst cenusie a MS, pe care o parasesc si isi capata teaca de mielina

exogene: sosesc din ganglionii spinali si pornesc catre etajele superioare ale MS sau Tr Cerebral

pot fi ascendente (conducinfl nerv sensitive ) si descendente ( conduc infl nervoase motorii)

nevroglii: oligodendroglii si nevroglii fibroase

tesut conjuctiv si capilare sangvine cu originea in Pia Mater

FUNCTIILE

Conduce influxul nervos prin cordoanele de subst alba care inconjoara subst cenusie; in sens ascendent si descendent, somatic (maduva si muschi), vegetative (maduva si organe)

Este sediul centrilor nervosi care coord reflexele vegetatative ( misctiune , defecare, ejaculare, eractie), digestive si somatice (anal, vulvar , al cozii); centrii nervosa sunt situati la diverse etaje ale MS, in subst cenusie

Intretine tonusul musculaturii, pileii si anexelor ei; prin intermediul nervilor rahidieni





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate