Fitoestrogenii

Fitoestrogenii sunt compusi de origine vegetala care prezinta actiune estrogenica, atat agonista cat si antagonista.

Cu toate ca izoflavonele exercita anumite efecte pozitive la nivel osos, cerebral si cardiovascular, este posibil sa nu aiba efecte stimulatorii apreciabile la nivel mamar si endometrial. S-a constatat ca estrogenii pe baza de soia au efecte benefice asupra bufeurilor de caldura, pentru obtinerea unor efecte semnificative fiind necesara administrarea unor doze mari. Fitoestrogenii par a avea o afinitate crescuta pentru clasa de receptori estrogenici beta. Acest aspect prezinta o relevanta deosebita la nivelul organelor bogate in receptori estrogenici beta, precum creierul si arterele coronare.
Fitoestrogenii sunt estrogeni cu actiune 'slaba', activitatea lor, determinata pe culturi de celule umane, fiind prin definitie de 500 ori mai slaba comparativ cu cea a estradiolului, hormonul estrogen de referinta.

Exista trei grupe principale de fitoestrogeni:

• izoflavonele sau flavonoidele;
• coumestanii, cu structuri chimice apropiate izoflavonelor;
• lignanii

Izoflavonele
Izoflavonele sunt fitoestrogeni cu structura apropiata de cea a estradiolului.
Aportul de izoflavone se realizeaza in principal prin ingestia produselor derivate din soia comercializate sub diferite forme (seminte, faina, lapte, branzeturi - pateuri, sosuri). Un gram de seminte de soia contine in medie 2 mg de izoflavone.
Izoflavonele sunt metabolizate de catre bacteriile intestinale in Genisteine, Daidzeine si Equol.
Genisteine, avand in vedere ca singura sa sursa alimentara este soia, reprezinta derivatul izoflavonic cel mai studiat in acest moment si, de asemenea, cel mai promitator fitoestrogen.

Coumestanii
Coumestanii, in principal coumestrolul, au o structura chimica si o activitate foarte apropiata de cea a izoflavonelor. Acestia provin in principal din soia.

Lignanii
Lignanii (matairesinol, secosoilaresinol) sunt difenoli care se gasesc in principal in semintele de cereale, semintele de in, in legume, arahide, telina, castravete, rosii si fructe (grapefruit, pere, mere).
Fitoestrogenii din acest grup sunt metabolizati la nivel intestinal in Enterolactone si Enterodiol.
Exista si alte categorii de fitoestrogeni precum Cimicifuga racemosa (formononetine sau formonectine), precursor al Genisteinei. Totusi, activitatea lor estrogen-like nu a fost demonstrata.
Si alte substante de origine vegetala prezinta actiune estrogen-like: ceaiul verde, morcovii, spanacul.
Cea mai mare parte a acestor principii active se regasesc in: plasma, bila, urina, saliva. Dozarea lor este dificila, existand, de asemenea, variatii individuale importante si variatii corelate cu alimentatia.

Argumente in favoarea terapiei cu fitoestrogeni

• Desi THS si-a demonstrat eficacitatea in preventia si tratarea unor manifestari ale menopauzei, numeroase femei nu beneficiaza de administrarea unui tratament hormonal substitutiv adecvat, deoarece:
  - exista anumite contraindicatii pentru acest tratament;
  - pot exista diferente in ceea ce priveste tolerabilitatea la anumite paciente si, de asemenea, poate exista teama (nejustificata) de dezvoltare a unui cancer mamar sau de crestere in greutate;
  - pot exista cazuri de intrerupere a tratamentului. In aceste situatii, exista numeroase argumente in favoarea utilizarii fitoestrogenilor.

Pot fi obtinute efecte benefice incepand de la un aport zilnic de aproximativ 50 mg de izoflavone din soia (Gydrelle Phyto). Totusi, o actiune mai completa, in special la nivel cardiovascular si osos, necesita cantitati zilnice intre 80-100 mg.
Fitoestrogenii sunt substante cu activitate de tip estrogenic si care pot reduce riscul aparitiei cancerului mamar, osteoporozei si bolilor cardiovasculare.
Activitatea protectoare a izoflavonelor fata de bolile cardiovasculare (tradusa prin ameliorarea profilului lipidic si prin efect direct la nivel coronarian) face obiectul a numeroase studii aflate in curs de desfasurare.
Fitoestrogenii nu reprezinta un medicament, ci un complement natural pentru femeia la menopauza pentru inlaturarea bufeurilor de caldura, transpiratiilor si altor simptome ale menopauzei ca de exemplu tulburari psihice reprezentate de insomnie, depresie, astenie fizica marcata.
Se constata imbunatatirea semnificativa a fiecaruia din elementele cunoscute sub denumirea de calitatea vietii: somnul, puterea de munca la serviciu si in gospodarie.