Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Clasa Cephalopoda


Clasa Cephalopoda


Clasa Cephalopoda

Cuprinde moluste care se caracterizeaza prin faptul ca partea anterioara a piciorului se transforma intr-o formatiune cu aspect de palnie numita sifon, iar partea posterioara a piciorului intr-o coroana de brate prevazute cu ventuze, situate in jurul orificiului bucal. Denumirea grupului previne deci, de la faptul ca bretele deriva din picior (kephali - cap; podos - picior).

Au simetrie bilaterala primitiva. La fel si pozitia complexului paleal (branhii, inima, metanefridii, orificiu anal) este primitiva. Cochilia, la majoritatea speciilor (care sunt foarte mobile), nu mai joaca un rol foarte important, motiv pentru care este slab dezvoltata sau dispare. Piciorul (sifonul) impreuna cu mantaua este adaptat la viata de inot rapid. Organele de simt foarte bine dezvoltate, sistemul nervos concentrat, capul foarte bine dezvoltat, delimitat de masa viscerala.

Pentru caracterizarea grupului vom lua ca exemple 2 specii, una cu o cochilie foarte bine dezvoltata, primitiva, slab inotatoare si una cu o cochilie slab dezvoltata, evoluata, buna inotatoare.



Ex. 1. Nautilus pompilius - specie slaba inotatoare, ce prezinta corpul protejat la exterior de o cochilie foarte bine dezvoltata.

Cochilia - are diametrul cuprins intre 20 - 25 cm, fiind spiralizata intr-un singur plan. La exterior este vizibila doar ultima tura de spira care este cea mai bune dezvoltata si le acopera pe toate celelalte (cochilie involuta). Cochilia este de culoare alb, galbuie, cu dungi sinuoase brune. La interior, cochilia este impartita prin numeroase septe curbate spre partea posterioara, in numeroase camere. Prima camera a cochiliei se numeste camera initiala sau protoconca, iar ultima camera, care este si cea mai mare, se numeste camera de locuit. Toate septele sunt strabatute de o prelungire a masei viscerale ce poarta numele de sifon. In jurul sifonului, fiecare sept secreta cate un scurt guler septal ce are aspect de manson si este orientat spre patea posterioara a corpului. Animalul traieste doar in ultima camera a cochiliei, toate celelalte camere fiind goale. Camerele goale pot fi umplute cu un amestec de gaze in care predomina azotul, iar animalul in acest caz va pluti, ridicandu-se la suprafata. Animalul sta in cochilie in asa fel incat fata sa ventrala (cea cu palnia) este situata spre curbura mare a cochiliei.

In regiunea cefalica pot fi observate aproximativ 90 de tentacule scurte, lipsite de ventuze, numite si ciri. Cirii dorsali se contopesc dand nastere unui lob cefalic ce joaca rolul unui opercul.

In cavitatea paleala a animalului pot fi observate 4 branhii bipectinate. In corelatie cu aceste 4 branhii, inima este prevazuta cu 4 auricule, iar excretia se realizeaza prin 4 metanefridii.

Ochii la Nautilus au aspectul unor cupe, deschise la exterior printr-un orificiu si pline cu apa de mare.

Ex. 2. Sepia officinalis - specie foarte buna inotatoare. Are spect saciform, usor aplatizata dorso-ventral, cu dimensiuni de pana la 20 cm lungime. Corpul este impartit de un sant transversal in 2 regiuni: capul si trunchiul sau masa viscerala.

Capul - foarte bine dezvoltat, pe partile latero-dorsale prevazut cu 2 ochi foarte bine dezvoltati. Anterior se deschide la exterior orificiul bucal, delimitat de o buza circulara franjurata numita buza interna, inconjurata la randul ei de o alta buza circulara, numita buza circulara externa. In jurul orificiului bucal se gasesc 10 brate sau tentacule. Baza acestor brate este inconjurata de un pliu circular numit pliu bucal. Din aceste 10 brate, 8 se dispun sub forma unei coroane in jurul orificiului bucal. Aceste 8 brate au baza groasa si se subtiaza treptat spre varf. Pe partea ventrala a acestor brate pot fi remarcate ventuze pedunculate, dispuse pe 4 siruri longitudinale. Aceste 8 brate au fost denumite tentacule musculoase. In interiorul cercului descris de tentaculele musculoase, pe laturile gurii pot fi observate alte 2 brate, mai lungi, mai subtiri, cu aspect de spatula. Aceste brate sunt prehensile, putand fi retrase in 2 buzunare speciale. Pe extremitatea apicala, latita a acestor brate se gasesc numeroase ventuze. Aceste 2 brate cu aspect de spatula sunt numite tentacule prehensile.

Trunchiul (masa viscerala) - prezinta pe fiecare latura cate un pliu al mantalei ce formeaza o inotatoare ingusta. Aceste 2 inotatoare se continua pe toata lungimea trunchiului, pana in partea posterioara a acestuia, dar nu se sudeaza intre ele.

Mantaua acopera in intregime masa viscerala, formand pe partea ventrala a acesteia un pliu mare mare care delimiteaza o larga cavitate paleala. Aceasta cavitate paleala comunica cu exteriorul printr-o fanta transversala larga, situata ventral la limita dintre cap si masa viscerala. Prin aceasta larga fanta, iese la exterior o formatiune cu aspect de palnie, numita sifon sau infundibul. Partea larga a acestei formatiuni este orientata catre masa viscerala, iar partea ingusta, prevazuta apical cu un orificiu, proemina la exterior.

Pe partea larga a sifonului pot fi observate 2 mici invaginatii ce poarta numele de butoniere. Pe partea ventrala a mantalei, corespunzator acestor butoniere exista 2 mici proeminente numite butoni. Cand animalul relaxeaza musculature de la nivelul mantalei, fanta de pe partea ventrala a corpului dintre cap si trunchi, prin care cavitatea paleala comunica cu exteriorul este deschisa. Prin aceasta fanta, atunci cand este deschisa, apa poate patrunde in cavitatea paleala. In momentul in care musculature mantalei se contracta, butonii intra in butoniere, inchizand ermetic fanta transversala prin care intra apa in cavitatea paleala. In aceasta situatie, apa, sub presiune, este evacuata la exterior prin intermediul sifonului sub forma de jet care propulseaza animalul. La nivelul cavitatii paleale se gasesc 2 branhii, orientate cu varful spre inainte, si tot aici se deschide orificiul anal, 2 orificii excretoare si orificiul genital.

Pe partea dorsala a trunchiului, mantaua, acopera cochilia. Aceasta este foarte redusa, de forma elipsoidala, puternic aplatizata dorso-ventral si este cunoscuta sub denumirea de os de sepie sau sepion. Anterior, sepionul este rotunjit, iar posterior se prelungeste intr-un rostru. Partea dorsala a sepionului este rugoasa, iar partea ventrala in treimea anterioara este neteda, iar in ultimile 2 treimi este acoperita de striuri sinuoase. Partile laterale ale sepionului sunt prevazute cu 2 pliuri de conchiolina. Sepionul are o structura spongioasa, fiind plin cu aer. Indeplineste urmatoarele roluri:

rol de protectie.

rol de flotor si rol in mentinerea pozitiei corpului.

punct de insertie musculara.

Organizare interna.



Tegumentul - format din epiderma si din derma. Epiderma este alcatuita dintr-un singur strat de cellule, acoperite la exterior de o cuticula subtire. Derma este bine dezvoltata, groasa. La nivelul dermei se gasesc numerosi cromatofori, complecsi, mobile, ce pot sa se extinda sau sa se contracte, determinand schimbarea culorii corpului. Printer cromatoforii obisnuiti, care contin pigmenti se mai gasesc si cromatofori numiti iridocite sau guanofori. Acesti guanofori contin in loc de pigmenti, granule de guanina. Lumina, atunci cand trece prin acesti guanofori este dispersata, irizata, dand animalului culori metalice, vii.

Scheletul - in afara sepionului, sepia poseda un schelet intern de natura cartilaginoasa. Cea mai importanta piesa din acest schelet este o capsula cartilaginoasa cefalica care adaposteste sistemul nervos central si statocistele. Lateral, aceasta capsula prezinta 2 orbite in care sunt situati si sprijiniti ochii. In urma acestei capsule cartilaginoase poate fi observat un cartilaj nucal ce prezinta 2 prelungiri laterale ce se intend in tot lungul sepionului.

Musculatura - este foarte bine dezvoltata, in corelatie cu marea mobilitate a acestui animal. De regula, cu exceptia musculaturii din inimile branhiale, manta si brate, unde exista musculatura striata, restul musculaturii este neteda.

Aparatul digestiv - incepe cu orificiul bucal, inconjurat de o coroana de tentacule. Cavitatea bucala este foarte redusa si comunica cu bulbul faringian. La nivelul bulbului faringian se dezvolta puternic 2 falci cornoase ce au aspectul unui cioc de papagal, dar in acest caz, falca ventrala este mai bine dezvoltata decat cea dorsala. "Ciocul de papagal" este exertil, constituind un organ foarte efficient de sfasiat prada. Intre aceste 2 falci se poate observa odontoforul cu radula foarte bine dezvoltata. Radula este inconjurata lateral si dorsal de 2 pliuri ce constituie o formatiune cu aspect de teca. Fata interna a acestei formatiuni (fata dinspre radula) este acoperita cu numerosi dintisori. La nivelul faringelui se deschid 2 perechi de glande salivare. Secretia glandelor salivare posterioare este veninoasa, iar cea a glandelor salivare anterioare este digestiva. Esofagul are aspectul unui tub drept cecomunica cu stomacul cu aspect de sac, cu peretii foarte musculosi situate in partea posterioara acorpului. De la stomac pleaca spre partea anterioara intestinul, care este scurt, formeaza o singura ansa, apoi se deschide in cavitatea paleala, la baza sifonului, prin orificiul anal. La limita dintre stomac si intestine se formeaza un cec pyloric, relative bine dezvoltat. La baza acestui cec pyloric se deschide in tulu digestive hepatopancreasul In partea terminala a intestinului se deschid canalele glandei cu cerneala, glanda fiind localizata in apropierea stomacului.

Dintre glandele anexe, la sepia intalnim: glandele salivare, hepatopancreasul, glanda cu cerneala. Digestia se desfasoara in intregime la nivelul cavitatii tubului digestiv.

Aparatul respirator - reprezentat prin 2 branhii foarte bine dezvoltate, cu aspect de piramida alungita, situate in cavitatea paleala, cu varful orientat spre inainte. Axul branhiilor este alipit si concrescut aproape in intregime cu mantaua. Foitele branhiale sunt foarte puternic plisate, suprafata de respiratie fiind astfel mult marita.

Aparatul circulator - este deschis. Inima, inconjurata de pericard, alcatuita dintr-un ventricul si 2 auricule, este situata in apropierea branhiilor. Din ventricul pleaca spre partea anterioara a corpului o aorta cefalica, iar spre partea posterioara o aorta abdominala. Aorta cefalica iriga: capul, bratele, sifonul, faringele, esofagul , stomacul, glandele salivare, hepatopancreasul ect. , iar aorta abdominala iriga intestinul terminal, peretele dorsal al corpului, gonadele etc. Din organelle din partea anterioara a corpului, sangele se aduna intr-un mare sinus venos, situat in jurul faringelui. De la acest sinus venos pleaca vena cefalica care dupa un scurt traseu se imparte in 2 vene cave ce duc sangele la cele 2 branhii. Din partea posterioara a corpului, prin cateva vene sangele ajunge tot in aceste 2 vene cave. Venele cave formeaza numeroase diverticule si sunt acoperite de metanefridii care au aspectul unor saci, realizandu-se astfel filtrarea sangelui ce merge la branhii. Chiar la baza branhiilor, venele cave formeaza 2 dilatatii cu peretii musculosi, numite inimi branhiale. Aceste inimi branhiale pompeaza sangele in branhii prin venele branhiale aferente. Din branhii, sangele oxigenat ajunge in auricule prin 2 vene branhiale eferente. Din auricule, sangele e pompat in ventricul si circuitul se reia.

Aparatul excretor - de tip metanefridian, constituit din 2 metanefridii mar ice au aspectul unor saci renali situati in regiunea viscerelor. Fiecare metanefridie comunica cu pericardul prin orificiul reno-pericardic, iar canalul excretor al fiecarei metanefridii se deschide in cavitatea paleala langa orificiul anal.

Sistemul nervos - este foarte concentrate. Ganglionii nervosi caracteristici molustelor, in acest caz s-au concentrate foarte tare, rezultand o singura masa nervoasa situata in jurul esofagului si protejata de capsula cefalica cartilagioasa.

Organele de simt: - foarte bine dezvoltate in relatie directa cu modul de viata al acestor animale. Sunt reprezentate prin ochi, statocisti, organe olfactive, gustative si tactile.

Ochii - sunt cei mai mari din intreg regnul animal. Pot atinge diametrul de 40 cm. Globul ocular este impartit de cristalin si corpul ciliar intr-o camera anterioara si o camera posterioara. Camera anterioara este limitata spre exterior de o cornee transparenta. Intre cornea transparenta si cristalin se gaseste irisul. Camera posterioara a ochiului este captusta de retina. De la retina pleaca prelungiri nervoase catre ganglionul optic situate in spatele ochiului, iar de aici nervul optic catre ganglionii cerebroizi. Retina este conversa.

Organele statice sunt reprezentate prin 2 statociste.

Organelle olfactive - reprezentate printr-o pereche de osfradii ce au apectul unor gropite si sunt situate in spatele ochilor. Cu ajutorul lor, sepia, percepe calitatea ape ice intra in cavitatea paleala.

Organele gustative - organul subradular.

Organele tactile - reprezentate prin cellule sensitive dispuse pe intreaga suprafata a corpului, dar in special la nivelul bratelor.



Aparatul reproducator: - sexele sunt separate.

Aparatu reproducator mascul - reprezentat printr-un singur testicul de la care pleaca un canal deferent foarte lung, ce formeaza numeroase anse, apoi se deschide la nivelul veziculei seminale. Dupa vezicula seminala, canalul deferent formeaza o alta dilatatie - prostata -, apoi rezervorul spermatic (sacul cu spermatofori). Nu exista organ copulator (penis). Spermatoforii sunt luati de mascul cu ajutorul unui brat specializat numit hectocotil, in cazul sepiei al 4 - lea brat stang, si introdusi in cavitatea paleala a femelei.

Aparatul reproducator femel - reprezentat printr-un ovar. Din ovar, produsele genitale (ovulele), cad direc in cavitatea celomica, reprezentata in cazul de fata prin pericard. In pericard se deschide oviductul format dintr-o portiune anterioara dilatata (uter) si o portiune posterioara glandulara in care se deschid si 2 glande albuminipare. Alaturi de orificiul uterului pot fi observate si orificiile excretoare ale glandelor nidimentare. Secretia glandelor nidimentare, impreuna cu secretia partii terminale a oviductului, formeaza coaja oului.

Sistematica - dupa gradul de dezvoltare al cochiliei si dupa numarul de branhii, cefalopodele se impart in urmatoarele subclase:

Subclasa Tetrabranchia (Exocochilia)

Subclasa Dibranchia (Endocochilia)

1. Subclasa Tetrabranchia - cuprinde cefalopode primitive ce respira prin 4 branhii, inima este prevazuta cu 4 auricule, iar excretia se realizeaza prin 4 metanefridii. Prezinta corpul protejat de o cochilie extena, bine dezvoltata. In fauna actuala sunt foarte putine specii ce apartin acestui grup de cefalopode. Majoritatea speciilor cunoscute sunt fosile.

Ex: Nautilus pompilius.

2. Subclasa Dibranchia - respira prin 2 branhii, inima este prevazuta cu 2 auricule, excretia se realizeaza prin 2 metanefridii, iar cochilia fie dispare, fie se reduce foarte mult si este acoperita de manta.

Dupa numarul bratelor din jurul orificiului bucal, repezentantii acestei subclase se impart in 2 ordine:

Ordinul Decapoda - in jurul orificiului bucal se gasesc 10 brate (8 tentacule musculoase si 2 tentacule prehensile). Pe laturile trunchiului se gasesc inotatoare. Cochilia este redusa, acoperita de manta.

Reprezentanti:

Sepia officinalis

Sepiola rondeleti - are dimensiuni de 7 - 8 cm lugime. Corpul este rotunjit posterior, iar inotatoarele au aspectul unor lobi rotunjiti ce nu se ating intre ei posterior.

Rossia macrostoma - dimensiuni de 2 - 3 cm. Capul reprezinta jumatate din lungimea corpului. Ochii sunt foarte mari in raport cu restul corpului.

Loligo vulgaris - atinge 50 cm. Corpul foarte hidrodinamic, are aspectul unei torpile. Inotatoarele laterale se unesc posterior si iau forma rombica.

Ordinul Octopoda - in jurul orificiului bucal se gasesc 8 brate bucale identice. Pe laturile trunchiului nu exista inotatoare, iar cochilia dispare.

Reprezentanti:

Octopus vulgaris - caracatita. Cu bratele intinse atinge dimensiuni de pana la 3m si 15 kg. Pe partea ventrala a bratelor se gasesc ventuze nepedunculate dispuse pe 2 siruri longitudinale. La baza, bratele sunt unite printr-o palmura putin dezvoltata.

Eledone aldrovandi - se aseamana cu caracatita, dar este mai mica, iar in lungul bratelor se gasesc ventuze pedunculate, dispuse pe un singur sir.

Argonauta argo - prezinta un puternic dimorphism sexual. Femela atinge dimensiuni de pana la 20 cm, iar masculul de 1 cm. corpul femelei este acoperit de o cochilie fina, transparenta, pergamentoasa, necompartimentata. Aceasta cochilie este secretata de tegumentul extermitatilor latite a 2 dintre bratele dorsale. In aceasta cochilie, fmela depune ouale, motiv pentru care cochilia este numita si nacela ovigera.

Masculul prezinta un hectocotil de aproximativ 12 cm, detasabil. Baza hectocotilului este groasa prevazuta cu aproximativ 100 de ventuze. Partea apicala a hectocotilului are aspectul unui bici. La maturitate, hectocotilul se detaseaza de corp plecand cu spermatoforii in cautarea femelei.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate