Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» ANALIZATORUL AUDITIV - Rolul analizatorului auditiv


ANALIZATORUL AUDITIV - Rolul analizatorului auditiv


Analizatorul auditiv

Rolul analizatorului auditiv este de a capta undele sonore din mediu si de ale transforma in senzatii auditive pe baza carora animalele se orienteaza in spatiu, si alaturi de analizatorii vizual, vestibular cutanat participa la pastrarea posturii si a echilibrului corpului, de asemenea, are rol in comunicarea intra- si interspecifica.

Segmentul periferic include un aparat de transmisie format din urechea externa si cea medie, si un aparat de receptie, situat in urechea interna.

Urechea externa este formata din pavilion si conduct auditiv extern, fiind delimitata de urechea medie, prin membrana timpanica.



Pavilionul are rol de captare a sunetelor, musculatura urechii orientand pavilionul spre sursa sonora. Conductul auditiv extern conduce undele sonore la membrana timpanica ce separa urechea externa de cea medie; in conductul auditiv extern exista glande care secreta cerumen, cu rol de purificare a aerului, prin retinerea particulelor inerte si protejare a timpanului.

Timpanul este o membrana fibroelastica ce preia variatiile sonore.

Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui Eustache, care are rol in echilibrarea presiunii aerului, pe cele doua fete ale timpanului. Urechea medie contine trei oscioare:     ciocanul, nicovala si scarita, prevazute cu muschi netezi multiunitari ce transmit vibratiile de la timpan la fereastra ovala.

Figura    3.7 Oscilatiile sistemului oscicular din urechea medie. I canalul auditiv extern, II urechea medie, III portiune din urechea interna; 1-rampa vestibulara, 2-membrana bazilara, 3-rampa timpanica, 4-helicotrema.

Urechea medie comunica cu urechea interna prin fereastra ovala si fereastra rotunda, prevazute cu membrane elastice.

Urechea interna, dispusa in stanca temporalului este formata din melcul osos si melcul membranos. Melcul urechii interne formeaza 2 - 4 spire, in functie de specia de mamifere si este aproape rectiliniu la pasare. El este impartit in rampa vestibulara (dorsal) si rampa timpanica (ventral) prin membrana bazilara - o lama trapezoidala, cu baza mica ancorata intre ferestre.

Cele doua rampe sunt pline cu lichid incompresibil - perilimfa, si comunica intre ele la varful melcului, prin helicotrema.

Pe membrana bazilara se gaseste membrana tectoria, care formeaza o a treia rampa, medie - rampa cochleara, in care se gaseste aparatul cohlear. Rampa cochleara contine endolimfa. Aparatul cochlear este format din celule de sustinere si celule receptoare. Celulele senzitive sunt prevazute la polul apical cu cili; polul bazal al celulelor auditive se sprijina pe membrana bazilara, in timp ce cilii vin in contact cu membrana tectoria (fig 3.8).

Figura 3.8

Calea de conducere este formata dintr-o inlantuire de 3 neuroni senzitivi:

-dendritele neuronilor senzitiv din ganglionul Corti (protoneuronul) sunt conectate cu celulele pseudosenzoriale. Aceste fibre formeaza ramura acustica a nervului cranian VIII (nervul statoacustic).

-deutoneuronul este reprezentat de neuronii nucleilor cochleari (dorsal si ventral) din bulb. De aici pleaca aferente catre mezencefal si alti nuclei bulbari (al n. oculomotor, n. facial, n.trigemen, n.vag)

-al treilea neuron este reprezentat de neuroni din corpii geniculati mediali ai caror axoni au proiectie corticala.

Segmentul central este reprezentat de scoarta cerebrala a lobului temporal. O parte din fibrele nervului acustic, sinaptizeaza pe neuronii din tuberculii cvadrigemeni, fiind implicati in orientarea acustica a vederii.

Excitantii analizatorului auditiv sunt undele sonore cu frecvente diferite in functie de specie:     la om campul de receptie este cuprins intre 20 Hz si 20 kHz, la pisica ajunge pana la 40 kHz, la caine la 50 kHz, la liliac pana la 100 kHz. Frecventele care se gasesc in afara campului sonor se numesc ultrasunete si nu pot fi receptate.

Transductia informatiei. Sunetele captate de pavilion sunt conduse prin conductul auditiv extern la membrana timpanica si determina vibratii ale acesteia, proportional cu frcventa sunetului. Aceste vibratii sunt transmise prin intermediul oscioarelor urechii medii, la membrana ferestrei ovale. De la fereastra ovala vibratiile sunt preluate de perilimfa, lichid incompresibil, si transmise membranei ferestrei rotunde; acestea vor produce vibratii ale membranei bazilare si, implicit, ale aparatului cochlear. Se produce astfel contactul spiculilor celulelor pseudosenzoriale cu membrana tectoria, deformarea lor si generarea potentialelor de receptor. Informatiile sunt preluate ca si potentiale de actiune, cu o anumita frecventa, de celulele nucleului cohlear. Axonii acestor neuroni formeaza componenta acustica a nervului VIII cranian.

Intensitatea sunetului este data de numarul de celule pseudosenzoriale excitate simultan, iar tonalitatea sunetului este data de frecventa cu care aceleasi celule pseudosenzoriale sunt excitate pe unitate de timp.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate