Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Logistica: aparitie si evolutie


Logistica: aparitie si evolutie




Logistica: aparitie si evolutie

Termenul logistica este imprumutat din vocabularul militar, unde desemneaza "partea artei militare avand ca tinta problema de aprovizionare cu hrana si de transport al armelor". In anul 1948, s-a propus o prima definitie "transportul si manipularea marfurilor din punctul de productie la punctul de consum sau utilizare".

In anul 1968, F. Magee introduce notiunea de flux: logistica este tehnica de control si de gestiune a fluxurilor de materii prime, materiale si de produse, incepand de la sursele lor de aprovizionare pana la punctul lor de consum.

O alta definitie data logisticii scoate in evidenta faptul ca lantul logistic creeaza valoare adaugata si poate juca un rol vital pentru intreprindere sa obtina un avantaj competitiv in raport cu concurenta.




Astfel logistica este definita ca procesul de gestionare strategica a achizitionarii, deplasarii si depozitarii materialelor, semifabricatelor si a produselor finite (alaturi de fluxurile informationale corespunzatoare acestor procese) in interiorul firmei si al canalelor de distributie, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firma.

1.1. Evolutia functiei logistice

Logistica este probabil unul din domeniile cele mai recente ale gestiunii. Ca disciplina a luat avant dupa cel de-al doilea razboi mondial, ca urmare a eficacitatii si superioritatii demonstrate de logistica militara (capacitatea de a deplasa si a desfasura personalul si aprovizionarile in perimetrul teatrului operatiunilor militare.

Logistica reprezinta o gestiune adecvata si sustinere efectiva a elementelor logistici in timpul tuturor fazelor ciclului de viata al unui produs sau unui sistem pentru a asigura o estimare eficienta a bugetelor si cheltuielilor.

In ani 1940-1960 abordarea logisticii a cunoscut o expansiune legata de cresterea internationala a intreprinderilor.

In anii 1960-1970 abordarea sistemica si metodele cantitative ale gestiunii au contribuit la conceptualizarea si la fundamentarea teoretica a logistici. Apar concepte noi (costurile logistice totale) si diversele arbitraje (mijlocire intre nivelul stocului si alte variabile operationale).

In anii 1970-1980, atentia s-a indreptat din nou spre logistica pentru ca stocurile petroliere au crescut cheltuielile de transport. Cresterea ratelor dobanzii, recesiunea si necesitatea de a creste anumite stocuri de materii prime provenind din zone cu puternica instabilitate politica, au constituit factori care au permis validarea unor instrumente operationale ale logisticii.

Incepand cu anii 1980-1990, schimbarile tehnologice si aparitia sistemelor informaticii si a soft-urilor performante, pe de o parte, modernizarea, restructurarea si delocalizarile, pe de alta parte au influentat profund utilizarea resurselor umane in noile structuri organizationale, procesele de gestiune a fluxurilor de materii prime si a produselor, gestiunea fluxurilor de informatii si de decizie.

Logistica integrata de-a lungul lantului valorii, din punctul de origine in punctul de consum, ramane modul competitiv major.

Incepand cu ani 1990, se poate vorbi de un nou val al schimbarilor, cel al integrarii strategiei logistice in Europa prin reconfigurarea sistemului intreprinderii. Recunoasterea serviciilor pentru clientela ca piatra unghiulara a strategiei logisticii implica noi provocari. In domeniul logisticii bunurilor materiale, numeroase probleme sunt de actualitate:

localizarea judicioasa in Europa a uzinelor, depozitelor si stocurilor;

gestiunea integrata a retelelor de distributie si a fluxurilor de informatii;

masurarea performantelor lantului logistic printr-o folosire a etaloanelor de performanta provenite din sectoarele de activitate inrudite (conceptul de benchmarking), atat interne cat si externe;

alegerea de a produce dupa comanda in interactiunea cu clientii;

revolutia logistica a serviciilor (banci, servicii publice, spitale);

informatia culeasa si distribuita de-a lungul acestui canal, permitand gasirea de noi surse de creare a valorii cum este cea a lanturilor valorii virtuale;

aliantele strategice cu tertii sau parteneriatele logistice cu altii furnizand servicii logistice (transport, depozitare, supraveghere, comenzi etc.)

dezvoltarea de proceduri si de politici vizand logistica verde, incepand cu reciclarea, reducerea cauzelor de poluare, pana la depozitul final al produsului si ambalajelor tinandu-se seama de ciclul lor de viata. Acest aspect reclama noi tehnologii si metode logistice, circumscrise generic in conceptul de logistica inversa.

Se poate spune, ca si concluzie, ca logistica influenteaza direct nivelul de viata a populatiei in societate (clientilor); ea studiaza gestiunea fluxurilor si accelerarea lor ca intr-o conducta; a administra logistica insemna a atinge mai multe perspective: una inter-functionala, alta orientata spre retelele de distributie, una si strategica si tactica.

Incepand cu anii 1980, distributia fizica a produselor (logistica externa) si aprovizionarile (logistica interna) sunt integrate in acelasi sistem logistic lantul valorii fizice totale sau lantul logistic total.

Lantul logistic total este un instrument care permite sa se inteleaga dinamica costurilor si a elementelor de diferentiere. Oricare ar fi strategia adoptata, este determinant sa se controleze costurile logistice chiar sa se reconfigureze sistemele. In logistica bunurilor materiale se va evoca mai ales lantul valorii fizice.

Informatia, in logistica bunurilor materiale, se trateaza ca un suport pentru a opera arbitrajul logistic, iar in logistica serviciilor este vorba de a exploata in plus fluxurile de informatii ca sursa si nu numai ca suport de creare de valoare.



Asemenea marketingul, fundamentul filozofic al logisticii, este bazat pe satisfactia clientului, prin utilitatea sa de posesiune in termen de cumparare a unui produs.

1.2. Functia logistica

Logistica de produs

Cumparare/aprovizionare materii prime

Logistica pur industriala

Transport materii prime

Productie si gestiune a planificarii

Transport produse finite

Logistica de stocaj de masa

Depozitare produse finite

Alimentarea platformelor de distributie

Transport comenzi client cu amanuntul

logistica de sustinere

Stocaj si gestiune stoc in magazine

Logistica de distributie

Distributie cu amanuntul

Postvanzare-mecenat

Gestiunea integrala a logistici se bazeaza pe functia logistica








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate