Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Cererea de marfuri si produse agroalimentare - elasticitatea cererii


Cererea de marfuri si produse agroalimentare - elasticitatea cererii




CEREREA DE MaRFURI SI PRODUSE AGROALIMENTARE

Cererea de marfuri si servicii reprezinta forma de manifestare a nevoilor sociale pe piata. in functie de destinatia lucrurilor si serviciilor solicitate ca marfuri, cererea se prezinta sub doua forme diverse : cererea pentru consumul individual (neproductiv) al carui purtator este populatia si cerearea pentru nevoile productiei, prezentata de unitatile economice.

Marfurile alimentare au menirea sa satisfaca o necesitate fiziologica vitala a omului, care nu poate fi amanata si are un caracter primordial, general, rigid si presant. Trebuintele umane cunosc un amplu proces de metamorfozare de la nevoi pana la exprimarea sub forma de cerere pe piata. Cererea populatiei pe piata nu este egala cu dimensiunea nevoii de consum, ea acopera doar partial nevoilesi este foarte mobila fiind influentata de o serie de factori cum sunt :




- cantitatea si calitatea ofertei de marfuri, nivelul veniturilor, nivelul preturilor, consumul social, productia individuala si autoconsumul de bunuri alimentare, factori demografici, psihologici, sociali, conjuncturali etc.

Cererea pentru consumul la produse agricole prezinta anumite particularitati si se clasifica in functie de anumite criterii :

1. Dupa modul de manifestare in timp :

- zilnica (curenta), la produsele alimentare de baza cum sunt : painea, laptele, carnea, ouale, cartofii etc.

- periodica (sezoniera) la produsele care apar pe piata in anumite perioade ale anului, cum este: carnea de miel la Pasti, diferite fructe proaspete (capsuni, cirese, visine, prune etc.), carnea de curcan la Craciun (in S.U.A.), lana la care cererea apare dupa tunsul oilor, dar aceasta se depoziteaza la unitatile producatoare si se utilizeaza ca materie prima in tot cursul anului. La alte produse alimentare cum sunt legumele, fructele destinate conservarii pentru iarna (varza, muraturi, compoturi, gemuri etc.), cererea este sezoniera, iar consumul poate devenii curent in afara sezonului de productie pe baza stocurilor depozitate.

- rara, apare la produsele care nu ocupa un loc important in consumul populatiei (flori, anumite bauturi alcolice, plante medicinale, bunuri de folosinta indelungata etc.).

2. in functie de modul de luare a deciziei in procesul cumpararii :

- ferma (constanta) in cazul produselor de consum curent la care decizia de cumparare se ia inainte de desfasurarea actelor de vanzare - cumparare;

- spontana, la care decizia de cumparare se ia la fata locului in magazin, cand cumparatorul este atras de un sortiment dintr-un anumit produs (branzeturi, preparate din carne, vinuri, sucuri, inghetata etc.);

3. in functie de intensitatea sa, cererea poate fi constanta, crescatoare sau descrescatoare :

- cererea constanta se manifesta la produsele alimentare care satisfac nevoile vitale ale omului (produsele alimentare de prim ordin);

- cererea crescatoare in cazul produselor alimentare cand cresc veniturile populatiei si se tinde spre un consum optim;

- cererea descrescatoare pentru anumite categorii de produse alimentare odata cu schimbarea structurii alimentatiei populatiei, cand se reduce cererea pentru anumite produse energetice (paine), produse de calitate inferioara.

4. in functie de gradul de stabilitate a nevoilor umane :

- efctiva, care se manifesta real pe piata, este solvabila, purtatorii ei sunt consumatori efectivi;

- potentiala, care poate fi solvabila in momentul prezentarii pe piata, dar lipsesc produsele care nu sunt cunoscute, sau nesolvabila in prezent, dar care va deveni solvabila in perioadele urmatoare, cand vor creste veniturile populatiei.

Factorii care influenteaza cererea pentru consum constituie un sistem complex, dinamic format din elemente de natura demografica, economica geografica, biologica, sociala, psihologica, conjunctura etc.

a. - Factorii demografici se refera la evolutia numarului populatiei in viitor, structura pe varste, sex, socio--profesionala, numarul si marimea familiilor, densitatea populatiei pe zone geografice, ponderea populatiei urbane si rurale, se exprima la un moment dat sistemul purtatorilor cererii. Numarul populatiei ca factor direct alcererii de marfuri se poate manifesta sub duferite forme in functie de conditiile socio-economice si alti factori de natura obiectiva si subiectiva.

b. - Factorii economici se refera la situatia generala a economiei nationale care se aprecieaza cu indicatorii care exprima cresterea produsului intern brut, cresterea productivitatii muncii, rata somajului, rata de crestere a veniturilor, indicele inflatiei etc. Analiza acestor indicatori permite aprecierea puterii de cumparare a populatiei. Veniturile populatiei si preturile marfurilor sunt factorii directi care influenteaza cererea de marfuri pe piata.

1. Veniturile populatiei exprima potentialul purtatorilor cererii, dar acestea pot avea destinatii foarte diferite in functie de nivelul lor si de alti factori. Nivelul veniturilor ordoneaza ierarhia satisfacerii nevoilor de consum dupa criterii nu intotdeauna rationale, ele avand si alte destinatii cum sunt : impozitele, taxele, economiile, investitiile sub diferite forme, servicii social-culturale etc.

In procesul de satisfacere a nevoilor umane veniturile au urmatoarele destinatii :

- pentru acoperirea nevoilor alimentare; in cazul veniturilor mici aceasta destinatie detine o pondere mare;

- pentru asigurarea bunurilor de larg consum de folosinta indelungata si a confortului locuintei;

- pentru educatie, cultura, economii. Partea din venituri cu aceasta destinatie creste odata cu cresterea veniturilor.

Modificarea cererii in functie de modificarea veniturilor se aprecieaza cu ajutorul coeficientului de elasticitate si este diferita de la o categorie de marfuri la alta in functie de destinatia acestora in procesul de satisfacere a nevoilor umane.

2. Preturile solicitate la vanzarea diferitelor categorii de marfuri pe piata prezinta de asemenea un factor de actiune directa asupra cererii de consum. Cresterea preturilor determina o reducere a cererii de marfuri si invers, dar nu in toate cazurile , depinde mult de marimea veniturilor si de aspecte de natura psihologica.

c. - Factorii geografici si de mediu social (urban, rural). Comportamentul consumatorilor depinde mult de mediul social si chiar de regiunea geografica. in mediul rural satisfacerea unei parti din nevoile de consum se face pe seama productiei proprii (autoconsumul), in special la produsele alimentare, iar in mediul urban consumul social influenteaza cererea individuala pe piata.

d. - Factorii psihologici si sociali se exteriorizeaza in procesul cererii pentru consumul in functie de complexitatea sistemului om ca finta cu gandire rationala, comportament al unei colectivitati umane. Fiecare individ are anumite preferinte pentru consum care sunt determinate de unitatea sa fizica, psihica, nivelul sau de instruire, mediul social, gradul sau de receptivitate la influentele din afara. Datorita complexitatilor deosebite cuantificarea influentei factorilor psihologici este foarte dificila.

e. - Factorii conjuncturali, se refera la diferite fenomene naturale sau sociale. Calamitatile naturale (seceta, grindina, inundatiile, incendiile etc.) si conflictele regionale (razboaie, etc.) determina o crestere a cererii pentru produsele alimentare, populatia actioneaza in directia formarii de stocuri pentru a-si asigura nevoile de consum.

Posibilitatea de satisfacere a nevoilor de consum de catre oferta de marfuri si servicii la un moment dat este limitata. Aceasta se datoreaza in primul rand modului foarte diferit de manifestare pe piata a purtatorilor cererii (consumatori), datorita perceptiei personale de apreciere a nivelului calitativ al ofertei, prin prisma dorintelor, gusturilor si preferintelor foarte diferite de la individ la individ.

Notiunea de consumator cuprinde orice subiect economic, persoana fizica sau juridica, a carui actiune este indreptata in vederea satisfacerii necesitatilor individuale, familiale sau de productie.

Prin comportamentul economic al consumatorului se intelegetotalitatea actelor, atitudinilor, motivatiilor si deciziilor acestuia privin utilizarea veniturilor sale pentru cumparari de marfuri, servici si pentru economii. Acesta cuprinde urmatoarele etape : perceptia produselor din mediul ambiant, informare, documentare pentru cunoasterea fiecarui produs; atitudinea consumatorului fata de produs; motivatia pentru cumparare sau nu; comportamentul manifestat definit prin actul de cumparare sau nu a produsului.

Comportamentul consumatorului este influentat de doua grupe de stimuli, una de natura endogena si alta exogena. Prima grupa cuprinde caracteristicile personale ale individului si complexitatea sistemului de exteriorizare a acestuia pe piata (personalitatea, capacitatea cognitiva, stilul de viata, riscul perceput), cea de -a doua grupa cuprinde ansamblul factorilor de mediu in care traieste si actioneaza consumatorul (factorii socio-demografici, grupurile de referinta, familia, mediul economic).

Comportamentul consumatorilor reprezinta rezultatul acumularii unor experiente proprii sub influenta mobilitatii nevoilor de consum determinate de evolutia societatii. Nevoia de consum reprezinta o categorie complexa cu caracter imprecis, instabil si fluctuant, datorita posibilitatilor diferite de satisfacere a acesteia de catre mai multe bunuri materiale din aceeasi categorie (alimente, imbracaminte) in stransa corelatie cu veniturile consumatorilor.





Motivele, preferintele, atitudinile si imaginea consumatorului asupra diferitelor categorii de marfuri constituie factorii care formeaza campul psihologic care este influentat de mediul in care traieste consumatorul.

Sistemul comportamenbtului consumatorului cuprinde ansamblul de acte care stau la baza deciziei de cumparare si legaturile care se realizeaza intre ele in procesul cumpararii, in urmatoarea ordine de manifestare :

- perceperea stimulilor din mediul de actiune;

- informarea in vederea cunoasterii produselor;

- atitudinea fata de produse;

- motivatia rezultata in urma unei analize mentale;

- comportamentul manifestat de cumparare sa nu.

Motivele de cumparare sau necumparare cuprind un ansamblu de stari inferioare prin care se justifica cumpararea sau respingerea unui produs. in cadrul acestui proces personalitatea cumparatorului actioneaza in strtansa legatura cu motivatia economica, reflectata in cadul accesibilitatii la pretul produsului.

Preferintele cumparatorului se exteriorizeaza prin motivatia pozitiva exprimata pe piata fata de o marfa sau de un serviciu. Preferintele sunt determinate de caracteristici de prezentare, calitatea fizica, organoleptica, igienica, marca, pret etc.

Intentiile de cumparare se prefigureaza sub forma unei tendinte pe baza dezvoltarii motivatiei, fiind estimari probabilistice ale comportamentului viitor al consumatorului.

Deprinderile de cumparare constituie forme de manifestare ale comportamentului cumparatorului care au dobandit un caracter de repetabilitate. Acestea se pot structura pe trei directii: comportamentul temporar, cu esalonarea cumparaturilor pe sezoane, zile in cursul saptamanii, ore in cursul zilei; comportamentul spatial care se refra la distanta medie parcursa pentru cumpararea diferitelor marfuri, tipurile de magazine (universale, specializate, combinate) din care isi cumpara marfurile; comportamentul modal care cuprinde formele de vanzare, asocierea produselor la cumparare, preferinta pentru produsele preambalate sau in vrac.

Obiceiurile de consum sunt strans legate de deprinderile de cumparare si modeleaza in mare masura comportamentul cumparatorului, deoarece se bazeaza pe o anumita constanta in ceea ce priveste consumul unor marfuri sau servicii.

Atitudinile consumatorului in procesul de cumparare sunt determinate de deprinderi, obiceiuri, motive, preferinte, fiind rezultatul unor procese efective si de cunoastere care stau la baza unor convingeri prin care se contureaza decizia pentru anumite categorii de marfuri; noi sau vechi, scumpe sau ieftine, durabile sau mai putin durabile etc.

Imaginea cumparatorului asupra diferitelor categorii de marfuri si servicii, constituie un alt aspect al comportamentului cumparatorului. Aceasta este rezultatul reprezentarilor cognitive, afective, sociale si personale ale cumparatorilor privitoare la un produs, o marca, o unitate comerciala etc.; are un caracter subiectiv si difera de la un grup de indivizi la altul.

Comportamentul cumparatorilor purtatori ai cererii de materii prime pentru unitatile de industrializare a diferitelor produse este diferit de cel al persoanelor fizice consumatori directi, datorita destinatiei acestor produse, atributiilor, competentelor si responsabilitatilor agentilor economici care le solicita.

Agentii economici in cele mai multe cazuri actioneaza pe baza unor decizii colective luate la nivelul consiliului de administratie in urma unor studii ale pietei produselor, seriozitatii partenerilor, cantitati oferite, calitatea produselor, distanta fata de centrul de industrializare, pretul produselor.

Toate modurile de actiune pe piata au un scop precis bazat pe motivatii economice, la care se pot distinge in functie de conjunctura pietei diferite dendinte cum sunt : conservatoare, de temperare, de conditionare, de acceptare. Cumpararea propriu-zisa este precedata de o serie de negocieri si de completari de documente.

Comportamentul consumatorului, persoana fizica, este rezultatul unui proces mai simplu sau foarte complex, in care decizia de cumparare reprezinta doar un moment din cadrul acestuia. in cadrul procesului de cumparare se pot distinge trei etape, si anume :

- etapa anterioara actului de cumparare, in care nevoile de consum sunt puse fata in fata cu oferta sub forma de bunuri. Nevoile de consum se concretizeaza sub forma unor dorinte cu privire la caracteristicile fizico-chimice, utilitare, pe care trebuie sa le indeplineasca bunurile trecute prin perceptia psihica a consumatorului, daca aceste conditii sunt indeplinite, acesta va manifesta intentia de cumparare;

- etapa deciziei de cumparare, cuprinde alegerea unui produs dim mai multe produse de acelasi fel, in functie de complexitatea informatiilor oferite despre fiecare produs;

- etapa posterioara cumpararii se manifesta sub forma satisfactiilor sau insatisfactiilor oferite de produsul cumparat ceea ce va duce la repetarea sau nu a actului de cumparare pentru produsul respectiv.

Pe baza comportamentului consumatorului s-au elaborat mai multe modele analitice de comportament care au la baza criterii economice, psihologice, sociologice, antropologice, cibernetice etc., cu variabile endogene si exogene.

Pentru studierea comportamentului consumatorului se folosesc metodele de studiere directa calitatative care folosec ca procedee si tehnici ancheta si reuniunile de grup.

Elasticitatea cererii

Estimarea indirecta a cererii pentru consum se bazeaza pe datele furnizate de diferite surse de informatii cu privire la specte demografice (evolutia numerica a populatiei, structura populatiei pe varte, structura pe sexe, pe mediu de existenta etc.) si economice (nivelul veniturilor populatiei, rata de crestere a produsului intern brut, indicele preturilor, rata inflatiei, rata dobanzilor, indicele productivitatii muncii etc.).

Legatura dintre informatiile culese din diferite surse si cererea pentru consum se aprecieaza cu ajutorul elasticitatii cererii.

Dimensiunea si structura cererii find rezultatul unui sistem complex de factori, actiunea acestora este foarte diferita in raport cu natura si intensitatea nevoii pe care o satisface cererea.

Notiunea de elasticitatea cererii semnifica variatia acesteia in functie de modificarea unuia sau mai multor factori care o determina. Se aprecieaza cu ajutorul coeficientului de elasticitate care reflecta modificarea procentuala a cererii la o anumita modificare procentuala a factorului de influenta.

in functie de marimea coeficientului de elasticitate cererea poate fi :

- elastica, cand EX > 1. Modificarea cu un anumit procent a factorului de influenta determina modificarea cantitatii cerute cu un procent superior.

- unitara, cand EX = 1. Modificarea factorului de influenta intr-o anumita proportie determina modificarea cererii in aceeasi proportie (imbracaminte, incaltaminte etc.).

- inelastica, cand EX < 1. La o anumita modificare a factorului de influenta ii corespunde o schimbare procentuala mai mica a cererii.

Pe langa fenomenul de elasticitate a cererii, se intalneste notiunea de rigiditate a cererii, cand aceasta nu se modifica sub influenta diferitilor stimuli si plasticitatea cererii, cand aceasta se modifica intr-un anumit sens sub actiunea factorilor de influenta, dar ramane la acel nivel la care se afla in momentul in care actiunea factorilor inceteaza sau isi micsoreazan semnificativ intensitatea.

1. Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit (EX) se calculeaza cu relatia :



in care:

Dc = C1 - C0 variatia cererii pentru consum in perioada anlizata;

Dv = V1 - V0 variatia veniturilor populatiei in perioada anlizata.

Coeficientii de elasticitate a cererii in functie de venituri se calculeaza pe grupe de marfuri, iar acestia se pot folosi la prognoza cererii in perioada urmatoare daca se cunoaste cresterea prognozata a veniturilor folosind relatia :

in care:

= modificarea cererii in perioada urmatoare

= cresterea prognozata a veniturilor in perioada urmatoare

Ev = coeficient de elasticitate in functie de venit.

Exemplu:

Daca pentru o marfa de consum curent (x) se cunoaste elasticitatea cererii in functie de venit Ev = 0,7 si in perioada urmatoare se estimeaza o crestere relativa a veniturilor cu 20 %, deci Ev = 0,70

= 0,70 x 0,20 14 %

= 0,20

2. Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret

in general cererea de marfuri scade odata cu cresterea pretului si invers, dar in situatia cand intre doua produse A si B exista relatii de substituire sau asociere in consum, modificarea pretului la unul din produse va influenta cererea pentru celalalt produs si avem cazul elasticitatii incrucisate sau substitutie.

in functie de situatie se calculeaza :

a. coeficientul de elasticitate directa (simpla) in cazul relatiei de dependenta dintre cantitatea ceruta din produsul A si pretul aceluiasi produs;

b. coeficientul de elasticitate incrucisata (indirecta in cazul relatiei dintre cantitatea ceruta din produsul A si pretul altui produs B cu care se afla in relatie de substitutie sau asociere in consum.

a. Coeficientul de elasticitate directa a cererii in raport cu pretul se calculeaza cu relatia :

, in care :

= variatia relativa a cantitatii cerute;

= variatia relativa a pretului;

Semnificatia coeficientului de elasticitate a cererii in functie de pret este urmatoarea :

Daca :

-1 < Ep < 0 in valoare absoluta < 1; cererea este inelastica in raport cu pretul.

Exemplu : Daca pretul unui produs s-a diminuat cu 4 % si a determinat o crestere a cererii cu 2 % coeficientul de elasticitate este :

; -1 < Ep <0; sau < 1

Daca:



Ep < -1 sau > 1: cererea este elastica in raport cu pretul.

Exemplu: Daca pretul unui produs s-a redus cu 2 % iar cererea pentru produsul respectiv a crescut cu 3 %, coeficientul de elasticitate este :

Daca :

Ep = -1 sau = 1 : cererea se modifica proportional cu pretul.

Cand se cunoaste elasticitatea cererii in functie de pret la o grupa de produse, se poate estima cifra de afaceri in perioada urmatoare, daca unitatea doreste sa mareasca pretul unui produs, pornind de la relatia :

Cererea pentru produsele alimentare care sunt bunuri de stricta necesitate pentru existenta umana, in general este inelastica. Inelasticitatea se accentueaza odata cu dezvoltarea economico-sociala a tarii.

Pentru produsele care constituie necesitati neesentiale, cererea este cea mai elastica si aceasta se mareste cand exista produse de substitutie (bauturi alcoolice, tigari etc.).

Coeficientul de elasticitate al cererii la produsele alimentare varieaza in functie de venit si in ultima perioada tot mai putin in functie de mediu (urban sau rural), dar este influentat de calitatea produselor. Produsele alimentare noi prezinta la inceput o elasticitate mai ridicata, iar apoi trec in categoria produselor cu elasticitate mai scazuta.

Elasticitatea cererii de produse alimentare in functie de pret este inelastica in cazul laptelui dar mai putin inelastica in cazul derivatelor laptelui, untul avand chiar o cerere elastica.

Pentru carne elasticitatea cererii este determinata de pret, care este diferentiat in functie de specia de la care se obtine, calitate si sortiment. Specialitatile din carne datorita diversitatilor si a preturilor diferite, prezinta o elasticitate mai mare in functie de pret decat intreaga grupa a carnii.

Dintre produsele realizate in fermele zootehnice numai un numar mic se livreaza pe piata pentru consumul uman, cea mai mare parte a produselor animale inainte de a ajunge la consumator sunt supuse unor procese de prelucrare industriala mai simple sau mai complexe constituind materii prime pentru diferite ramuri industriale.

Nevoia pentru bunurile de utilizare productiva se poate determina mult mai usor. Purtatorii cererii sunt societatile comerciale, regiile autonome, firmele particulare organizate sub diferite forme, acestea au anumite capacitati de productie, care in sistem cu alti factori determina cererea pe piata.

Reprezentarea grafica a elasticitatii cererii

Cererea pentru un anumit produs poate fi : elastica, cu elasticitate unitara si inelastica. (Figura 4)


Fig. 6 Reprezentarea grafica a cererii de cartofi

Semnificatii :

a) cererea este elastica atunci cand schimbarea relativa a pretului (venitului) determina o modificare mai mult decat proportionala a cantitatii (cheltuieli) prin care se exprima cererea;

b) cererea se caracterizeaza prin elasticitate unitara cand coeficientul de elasticitate este egal cu 1, adica atunci cand urmare a cresterii venitului cu 1 % are loc si o crestere, tot cu 1 %, a cererii;

c) cererea este inelastica atunci cand schimbarile pretului (venitului) genereaza o modificare mai putin proportionala a cererii.

Valoarea vanzarilor de la o perioada la alta, creste, se mentine sau scade, dupa cum cererea este elastica, cu elasticitate unitara sau inelastica.

Astfel, reducerea pretului unui produs cu cerere elastica are drept urmare o crestere a cererii ducand la sporirea valorii vanzarilor; in cazul cererii cu elasticitate unitara este posibila o crestere (descrestere) a cantitatilor (nu si a vanzarilor, pentru ca, reducerea preturilor va fi compensata de o egala crestere a cantitatilor), iar in cazul cererii inelastice, scad cantitatile vandute si valoarea acestora.

Procesul global de cumparare

Decizia de cumparare este doar un moment in cadrul unui proces global, care incepe mult inainte si se sfarseste dupa cumpararea si chiar consumarea unui bun sau serviciu. Procesul global de cumparare se descompune in trei etape :

a) Etapa anterioara actului de cumparare are drept obiectiv 'intalnirea' nevoii cu un bun sau serviciu.

Fiecare nevoie se concretizeaza intr-un ansamblu de caracteristici fizico-chimice, pe care consumatorul spera sa le gaseasca in produsul dorit. in constiinta sa, consumatorul isi creeaza o imagine a unui produs care devine simbol dorintelor si aspiratiilor sale, generate de nevoia respectiva. in raport cu produsul imaginar, cel real poseda caracteristici precise, masurabile; daca ambele 'produse' au caracteristici comune, atunci consumatorul va manifesta intentia de cumparare.

b) Etapa deciziei de cumparare. Consumatorul are la dispozitie, de cele mai multe ori, nu doar un singur produs, ci o serie intreaga de astfel de produse care se concureaza intre ele. Prin urmare, a cumpara inseamna a transforma atitudinea, intentia de a cumpara intr-un act concret de alegere a unui produs dintre cele concurente.

c) Etapa posterioara cumpararii este etapa satisfactiilor (insatisfactiilor) oferite de produsul ales. in aceasta etapa, consumatorul este in masura sa compare, in cunostinta de cauza, satisfactiile pe care i le-a adus

produsul, cu cele pe care le-a anticipat in perioada anterioara cumpararii. Comparatia poate conduce consumatorul la concluzia ca a facut o alegere buna, caz in care se creeaza obiceiul (deprinderea) de cumparare a produsului respectiv, sau ca a facut o rea alegere, caz in care consumatorul nu va repeta actul de cumparare a produsului. Studiul comportarii produselor in consum - deci in etapa posterioara cumpararii - trebuie sa stabileasca masura in care produsele corespund parametrilor ideali, formulati de cumparatori, producatorul obtinand, in acest fel, informatii asupra directiilor in care vor trebui sa perfectioneze produsele.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate