Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» INITIERE IN ANALIZA TRANZACTIONALA


INITIERE IN ANALIZA TRANZACTIONALA


INITIERE IN ANALIZA TRANZACTIONALA

Ce este analiza tranzactionala?

Aceasta este o teorie a personalitatii pusa la punct de doctorul Eric BERNE intre anii 1950 si 1970 in S.U.A.

Ea permite analiza (adica intelegerea si schimbarea) tranzactiilor, adica a relatiilor, a comunicarilor pe care fiecare le are cu ceilalti si cu sine insusi. Eu resimt relatiile pe care le am cu mine-insumi atunci cand sunt multumit de mine sau cand ma dispretuiesc, de exemplu.

Multe persoane utilizeaza Analiza Tranzactionala (A.T.) in viata lor personala si profesionala. In cele cateva pagini care urmeaza va propun descrierea catorva unelte' pe care le folosesc in general persoanele care recurg la A.T.

STARILE EU-LUI



 Fiecare poate sa observe zilnic la el-insusi anumite modificari in atitudinile si reactiile sale. Un om puternic in anumite situatii plange ca un copil la disparitia unuia din parinti. O femeie este vesela cand baietelul ei incepe sa mearga, dar tot ea il dojeneste pentru ca a rasturnat piureul pe masa.

Trecem astfel de la o atitudine la alta. Cateodata anturajul nostru poate parea surprins de asemenea modificari si o marturiseste spunand:' e de nerecunoscut'.Si totusi, e vorba de una si aceasi persoana.

Pentru a intelege mai bine aceasta capacitate de schimbare, vom utiliza notiunea de Stari ale Eului. Notiunea de 'Stare a Eului' se refera la reprezentarea personalitatii unui individ in trei parti sau Stari: PARINTELE, ADULTUL, si COPILUL.

Reprezentarea grafica se face astfel: P-PARINTE, A-ADULT, C-COPIL

In fiecare Stare a Eu-lui sunt inregistrate evenimentele pe care le-am trait in cursul dezvoltarii personalitatii noastre. Inregistrarile cele mai marcante (precum urmele de carbune pe o hartie) sunt, in general, cele din copilarie.

Astazi, devenit matur, eu pot sa ma pun in rolul de Parinte, de Adult sau de Copil in functie de situatii, de parteneri si de experienta trecuta.

Sa examinam acum cele trei Stari ale Eu-lui pentru a intelege mai bine diferentele dintre ele.

1)Starea Eu-lui PARINTE

Contine toate inregistrarile -precum o banda de magnetofon- atitudinilor, comportamentelor pe care le-am invatat din surse exterioare, in principal, de la parintii nostri, apoi de la bunici, profesori etc.

Gasim in Starea noastra de PARINTE inregistrarile cuvintelor, comportamentelor persoanelor ce ne-au marcat copilaria.

Atunci cand ne aflam in starea de PARINTE avem tendinta sa reproducem 'automat' atitudinile pe care le-am imprumutat din inregistrarile din trecut.

Astfel se poate explica de ce un baietel maltratat poate sa-si spuna 'mai tirziu eu nu-i voi face niciodata asa ceva copilului meu' si totusi, devenit la randul sau tata, adopta atitudini asemanatoare cand se gaseste in starea sa de PARINTE.

Bineinteles, aceasta nu e o regula ce se aplica sistematic, intrucat fiinta umana este foarte complexa si schimbarea unor asemenea atitudini este posibila printr-o autoeducare, dar acest fenomen de imitare a fost frecvent observat.

2)Starea Eu-lui COPIL

 Cuprinde toate trebuintele, emotiile ce apar in mod fireesc in fiecare din noi ('mi-e foame' 'mi-e cald' 'mi-e frica').

Aceasta stare cuprinde, de asemenea, inregistrarile experientelor pe care le-am trait in copilarie si modurile in care am reactionat. Contine deci comportamentele 'vechi' ce provin din copilarie si care pot fi repetate in prezent atunci cand un eveniment le reaminteste.

Exemplu:'Dupa accidentul foarte grav pe care l-am avut in copilarie, mi-e frica de fiecare data cand aud in spatele meu scrasnete de cauciucuri.'

Uneori, nu ne mai amintim evenimentul trecut, dar, amintiti-va , el a fost inregistrat si, deci vom resimti o senzatie, o emotie, fara sa ne dam seama de unde provine . Exista in noi forte care ne imping - ele se afla cel mai adesea in Starea Eu-lui Copil - sa facem anumite lucruri, fara sa intlegem de ce le facem .

Exemplu:'Mi-e frica sa merg la director atunci cind nu-l cunosc.'

In limbajul A.T.:Starea Eu-lui Copil din pesoana mea simte frica sa mearga la director, atunci cand acesta e necunoscut, pentru ca Starea Eu-lui Copil a avut parte de mustrari, jigniri din partea persoanelor mature din timpul copilariei mele.

Prin intermediul limbajului A.T. veti sesiza foarte repede ca directorul - fara a avea nici o vina - este perceput de catre Starea Eu-lui Copil din persoana voastra ca o repetare a diferitelor Stari ale Eu--lui care v-au suscitat, poate, aceasta teama in trecut.

Astfel cand ne aflam in Starea Eu-lui Copil a persoanei noastre, putem trai senzatii, emotii, sau retrai senzatii, emotii provenite din trecut

3)Starea Eu-lui ADULT

La fel ca celelalte Stari ale Eu-lui, aceasta nu are varsta, Este Starea Eu-lui in care suntem atunci cand ne informam, cautam sa cunoastem, sa exprimam o realitate obiectiva, reala, provenita din exterior

Exemplu:

-Constat ca. e cald, sunt cel putin 33 de grade

- am venit mai devreme la intalnire

- ne vom informa impreuna despre A.T.

Uneori, ma informez despre elementele interne ce provin de la celelalte doua Stari ale Eu-lui: 'Incep sa ma ascult pe mine-insumi.'

  • ( simt ca ) ma plictisesc in acest grup
  • ( simt ca ) mi-e f

oame

  • ( simt ca ) sunt responsabil pentru ceea ce tocmai s-a petrecut

In limbaj A.T. puteti spune de acum inainte :

  • Starea Eu-lui Copil din persoana mea se plictiseste in acest grup
  • Starea Eu-lui Copil are senzatia de foame
  • Starea Eu-lui Parinte imi spune ca sunt responsabil pentru ceea ce tocmai s-a intamplat

Cand va veti obisnui mai bine cu limbajul A.T. veti spune chiar:

  • Starea Eu-lui Copil spune Starii Eu-lui meu Adult ca se plictiseste
  • Starea Eu-lui meu Copil spune Starii Eu-lui meu Adult ca i

i e foame

  • Starea Eu-lui meu Parinte spune Starii Eu-lui meu Adult ce este responsabila pentru ceea ce tocmai s-a petrecut.

Starea Eu-lui Adult ne permite sa apreciem, sa cunoastem realitatea din mediul nostru inconjurator. Uneori, nu putem avea toate informatiile suficiente sau exacte si atunci gandim in termeni de probabilitati:

  • ' nu am ceasul cu mine, dar cred ca e aproximativ ora 11 '

Starea Eu-lui Adult din persoana noastra a inceput sa se dezvolte din jurul varstei de un an, dar mai ales dupa primele noastre intrebari de tipul: ' De ce ? '

Totusi, precum un muschi, ea nu se dezvolta decat daca este antrenata. Un anumit numar de persoane au renuntat foarte devreme la a se informa prin forte proprii si s-au multumit sa traiasca numai conform inregistrarile existente in Starea Eu-lui PARINTE.

Exemplu: ' Daca invatatoarea a spus asa, inseamna ca e adevarat '.

Sa examinam acum functiile indeplinite de Starile Eu-lui, adica in ce domenii le utilizam in mod normal.

Pentru aceasta vom imparti Starile Eu-lui conform urmatoarelor reprezentari.

 1) PARINTRELE reprezinta domeniul INVATARII

  1. Parintele normativ
  2. Parinntele grijuliu

ADULTUL reprezinta domeniul GINDIRII

3 Adultul

COPILUL reprezinta domeniul SIMTIRII

Rebel ( C.A.R. )

4 .Copilul adaptat Supus (C.A.S. )

5. Copilul creator

  1. Copilul spontan

Se disting doua functii principale la un parinte:

PARINTELE NORMATIV

Cuprinde ansamblul de judecati de valoare si de reguli (norme, de unde si denumirea de normativ). Cand ne aflam in Starea noastra de Parinte Normativ, vorbim in termeni de:

' trebuie sa. trebuie sa-ti iubesti paruitii, trebuie sa inveti bine la scoala, nu trebuie sa-ti minti parintii etc '

' nu uita niciodata ca in viata.'

PARINTELE GRIJULIU

Cuprinde ansamblul de modalitati in care trebuie sa actionam pentru a fi stapani pe situatie, pentru a ne ocupa de altcineva si nu de sine. Parintele Grijuliu protejeaza, are grija, ii ajuta pe ceilalti.

In general, Parintele Grijuliu pune stapanire pe Starea Eu-lui Copil a altei persoane:

Exemplu: Vino sa te ajut sa-ti legi sireturile

Ma duc sa-l intampin pe noul venit, caci cred ca va fi dezorientat.

Ma duc la medic pentru ca vreau sa am grija de mine.

2) ADULTUL

Adultul reprezinta domeniul GANDIRII

El este complet neutru fata de PARINTE si COPIL. Se numeste uneori si ORDINATORUL ( COMPUTERUL ), deoarece functioneaza fara afectivitate - care este domeniul COPILULUI - si fara judecati de valoare sau luare in stapanire - care este domeniul PARINTELUI.

El actioneaza logic, precum un COMPUTER. Nu trebuie sa confundam Starea Eu-lui ADULT si un adult, adica un om matur. O persoana matura sau un adult se poate afla in Starea sa de COPIL iar un baietel se poate afla in Starea sa de ADULT atunci cand pune intrebari tatalui pentru a se informa.

3) COPILUL

Starea Eu--lui Copil reprezinta domeniul SIMTIRII.

Putem distinge trei componente in Starea Eu-lui Copil.

  1. Copilul Spontan

Cand ne aflam in Starea Eu-lui nostru de Copil Spontan spunem ceea ce dorim si cand dorim. Ne exprimam emotia - de exemplu rasul, care exprima bucuria - fara a tine seama de mediul inconjurator.

Ne exprimam, de asemenea, Starea de Copil Spontan prin intermediul atitudinilor si miscarilor: de exemplu, atunci cand picioarele noastre se misca neastamparat sub scaun.

  1. Copilul Adaptat

Ne aflam in starea de Copil Adaptat atunci cand actionam cu scopul de a obtine din partea altora satisfactii, aprobari sau uneori chiar sanctiuni, provocandu-le, de exemplu.

Copilul Adaptat se afla sub influenta Starii Eu-lui Parinte a altcuiva, dar, frecvent, si a noastra.

Ma aflu in Starea de Copil Adaptat Supus daca incerc sa traiesc in acord cu ceilalti.

Exemplu: ' Nu as indrazni niciodata sa fac un asemenea lucru '

' Voi munci mult pentru a-mi multumi parintii. '

Ma aflu in Starea de Copil Adaptat Rebel daca ma opun cererilor parintesti ale altora ' din principiu.'

  • ' Eu fac ce vreau ! Nu vreau sa-mi pun centura de siguranta ! '
  • ' Uite ce ti-am facut ! Nu mai sunt un copilas !'

Vom vedea mai tarziu ca adesea Copilul Adaptat Rebel cauta, de asemenea, sa atraga atentia din lipsa de afectiune.

    1. Copilul Creator

Copilul Creator reprezinta in noi sursa inventivitatii si creativitatii. Cand eram mici ne aflam foarte des in Starea noastra de Copil Creator. Desenam, cantam, traiam intr-un univers magic, in care intuitia tinea loc de gandire.

Devenit matur, ma aflu in Starea de Copil Creator atunci cand am brusc o idee 'geniala', cand inventez o ' smecherie .'

  • ' Nu stiu de ce, dar simt ca ma voi intelege bine cu tine! '

Bineinteles, toate Starile Eu-lui au aspecte pozitive sau negative, in functie de situatiile in care ne aflam, de partenerii cu care suntem sau cu sarcinile pe care le avem de indeplinit.

Inainte de a merge mai departe cu lectura acestor randuri initiatice, se pune urmatoarea intrebare: veti citi mai departe ? veti inceta sa cititi ? ce parere aveti despre acest lucru ?

Acum va puteti imagina ceea ce fiecare persoana isi spune in sinea sa.

A]i `n]eles deci, c persoana va continua sau se va opri `n func]ie de Starea, care, `n interiorul fiin]ei, va lua hotr=rea.

Se `nt=mpl acela[i lucru cu fiecare dintre noi pentru toate deciziile pe care le lum: s mergem la cinematograf, s ne apucm de lucru, s alegem un partener de via], s trecem pe stop, s decidem s ne `ngrijim sntatea.

Ne cunoa[tem mult mai bine dac reperm `n noi "Cine", adic care dintre Strile Eu-lui ne `mpinge s facem anumite lucruri [i "Cine" decide s le opreasc.

Dumneavoastr citi]i aceste r=nduri pentru c o anumit Stare a Eu-lui v-a `ndemnat.

Pute]i `ncerca s o repera]i reu[ind astfel s v cunoa[te]I mai bine ?

Este vorba de Printele Grijuliu ? Adultul ? Copilul ?

Strile Eu-lui sunt precum piesele unui motor. Aceste Stri v-au fost prezentate. Dar se [tie foarte bine c a pune cap la cap piesele unui motor nu e suficient pentru ca acesta s porneasc. Lipse[te ceva: energia .

Pentru motor energia este esen]ial.

Pentru noi, fiin]ele umane, enaergia provine de la stimulri [i de la contactele cu ceila]i. Despre aceasta vom vorbi acum. Acasta ne va permite s `n]elegem mai bine de ce fiin]ele umane fac anumite lucruri, cum se folosesc reciproc [i de ce sufer atunci c=nd sunt singure [I ne`n]elese.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate