 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"
FACULTATEA DE FINANTE SI CONTABILITATE
MASTERAT CONTABILITATE ARMONIZATA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR
DEZVOLTAREA DURABILA SI NOUA ECONOMIE
STUDIU DE CAZ:
ASOCIATIA OBSTEA MOSNENILOR NAMAESTI
COM. VALEA MARE PRAVAT, JUD. ARGES
CAP.1 INTRODUCERE
Intreaga societate umana se afla intr-o perioada accelerata spre un nou model de economie si societate (societatea informationala - societatea cognitiva), caracterizata de transformari complexe si profunde in toate domeniile de activitate, cu mari implicatii economice, sociopsihologice si de mediu, proces care are o amploare si o viteza fara precedent in istoria omenirii.
Termenul "noua economie", este folosit pentru a descrie evolutiile din economia SUA si a tarilor dezvoltate, caracterizate de realizarea unei cresteri economice sustinute si rapide, pe perioade mai lungi decat durata ciclurilor economice cunoscute pana in prezent, simultan cu o rata mica de somaj, cresterea economica bazata pe o investitie inalta in tehnologiile informationale si de comunicatii avansate. Utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicatii stimuleaza competitia la nivel global, cresterea economica generala si tin inflatia sub control.
Noua economie reprezinta o sinteza complexa intre economia digitala (internetul + bunuri si servicii digitale + noi modele de afaceri + noi moduri de munca) + globalizare + inovare + dezvoltare durabila.
Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) reprezinta un proces si un obiectiv al dezvoltarii sociale, insistand asupra aspectului realizarii dezvoltarii astfel incit generatiile viitoare sa beneficieze cel putin de sanse la fel de multe ca si generatiile actuale. Dezvoltarea durabila a fost propusa si a cunoscut primele evolutii in cadrul abordarilor ecologiste. Aceasta accentueaza necesitatea ocrotirii mediului inconjurator, prezervand astfel bazele ecologice ale vietii umane, ca o conditie a dezvoltarii sociale, dezvoltarea durabila.
Termenul de dezvoltare durabila a cunoscut afirmarea deplina dupa anul 1987, o data cu raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare (Comisia Brundtland), in care se sublinia necesitatea de a aborda simultan problemele "de dezvoltare si cele de mediu. Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare ce satisface nevoile prezentului fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".
Conferinta Natiunilor Unite, pe tema mediului si dezvoltarii, ce a avut loc la Rio de Janeiro in 1992, a fost un sentiment cu un amplu proces de dezbateri, interpretari si explicatii privind interdependenta dintre dezvoltarea sistemului socio-economic si mediu. S-au dezbatut implicatiile modului de utilizare a mediului in vederea atingerii scopurilor de dezvoltare (ex. cresterea economica). Ca raspuns la degradarea economica s-a concluzionat ca "este nevoie de o dezvoltare durabila - dezvoltare ce dureaza bunastare a omenirii fara a impune costuri semnificative generatiilor viitoare".
Definitia dezvoltarii durabile, formulata prin Raportul Brundtland in 1987, este in buna masura socotita oficiala, servind ca baza de raportare, dar si de analize controversate cu privire la obiective, dimensiuni, cerinte faptice ale dezvoltarii ei, etc.
In mod tehnic vorbind, Raportul Brundtland (dupa numele prim-ministrului norvegian de atunci) al Comisiei Mondiale asupra Mediului din 1987, intitulat sugestiv "viitorul nostru comun" cuprinde cateva obiective potrivit carora realizarea dezvoltarii durabile inseamna:
- asigurarea in continuare a cresterii economice, cu respectarea conditiilor de baza a conservarii resurselor umane;
- eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate;
- asigurarea unei cresteri controlate a populatiei;
- conservarea si sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului;
- restructurarea tehnologiilor de productie si mentinerea sub control a riscurilor acestora;
- asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediul inconjurator si resursele de energie.
Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane, suscitand necesitatea continuarii economice si sociale, dar si a conservarii mediului ca singura cale pentru cresterea calitatii vietii. "Dezvoltarea durabila furnizeaza o viziune holista care priveste catre viitor, recunoscand nevoia de actiune in prezent pentru a asigura o societate durabila in viitor. Implica intelegerea ca inactiunea are consecinte si ca trebuie gasite cai de a schimba structurile institutionale si de a influenta comportamentul individual prin cunoasterea tipologiei si personalitatii psihologice a individului, a entitatii si comunitatii din care acesta face parte"[1]
Definitiile dezvoltarii durabile, dincolo de parerile fiecaruia, aduc in prim plan conceptul de echitate ca un principiu fundamental. Este vorba atat de echitatea intergenerationala, respectiv motivatia distribuirii bunastarii in cadrul societatii cat si despre justitie intergenerationala. Daca se accepta ca scop social valoros, dezvoltarea durabila implica o distributie a dezvoltarii in mod egal intre generatii[2].
Acest fapt, explica Atkinson (1996), nu inseamna ca progresul economic trebuie sa fie sacrificat astfel ca fiecarei generatii sa i se garanteze niveluri egale ale bunastarii, ci faptul ca progresul sa nu fie reversibil la o data viitoare, modul in care prezenta generatie utilizeaza mediul poate reprezenta o modalitate de a transmite in viitor costuri potentiale mari. In acest sens nu putem "cumpara" dezvoltarea prezenta pe cheltuiala descendentilor nostri. In acest sens, realizarea dezvoltarii durabile presupune, dupa cum arata Serageldin (1995), integrarea punctelor de vedere a trei discipline:
- economia care urmareste maximizarea bunastarii umane in cadrul constrangerilor stocului existent de capital si tehnologie. Economistii reinvata importanta capitalului natural;
- ecologia, care subliniaza necesitatea conservarii integritatii subsistemelor ecologice, unitatile de judecata fiind cele fizice si monetare;
- sociologia, care accentueaza faptul ca actorii importanti sunt fiintele umane, paternurile de organizare sociala ale acestora fiind cruciale pentru gasirea solutiilor viabile pentru atingerea dezvoltarii durabile. Neacordarea unei suficiente atentii factorilor sociali in procesul dezvoltarii zadarniceste eficacitatea unor programe si proiecte de dezvoltare.
La care mai adaugam:
- psihologia prin cunoasterea tipologiei si personalitatii psihologice a individului prin care sa se stabileasca standardele caracterului uman si sa ajute la pastrarea principiilor corecte care creeaza securitate, orientare, intelepciune si energie drept sisteme de mentinere a vietii.
CAP. II STUDIU DE CAZ:
ASOCIATIA OBSTEA MOSNENILOR NAMAESTI,
COM. VALEA MARE PRAVAT, JUD. ARGES
2.1. Istoric; Prezentarea Asociatiei Obstea Mosnenilor Namaesti; Descrierea situatiei actuale situatiei actuale; Descrierea produselor si serviciilor asociatiei
Obstea Mosnenilor Namaesti se pierde in negura vremurilor, neputandu-se preciza vechimea ei cu precizie.
Studii istorice au facut mari istorici romani, si anume:
Nicolae Iorga care sustine ca Obstea este urmasa "Romaniei populare";
Petre P. Panaitescu care scris o lucrare de
referinta "Obstea
H.H.Sthal care este autor al altei lucrari de referinta "Contributia la istoria satelor devalmanase".
Dupa acesti istorici Obstea este "Comunitatea sateasca care stapaneste in devalmasie", adica in comun, in cazul O.M.N.: golurile alpine, padurile, cursurile raurilor, iazurilor, conform Asezamantului O.M.N. de la infiintarea sa.
Cum populatia era in numar mic, nu se punea problema de administrare, aceasta se facea pe neamuri, care proveneau dintr-un mos, de unde si denumirea de "mosneni" (mosnean-taran liber din Tara Romaneasca, posesor in devalmasie al unei proprietati de pamant, mostenire de la un strabun comun, mosnean.
Raporturile cu statul se reduceau la plata unui impozit sub forma de produse si bani.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, obstea a contribuit in afara de diferite sume de bani si cu cantitatea de aproximativ 1500-2000 mc material lemnos de diferite esente (molid si fag) pentru nevoile armatei romane, iar mosnenii mai nevoiasi aveau unele facilitati in cadrul Obstei si totodata Obstea aproviziona cu o anumita cantitate de lemn de foc scolile din cadrul comunei Namaesti cu aprobarea adunarii generale a mosnenilor.
Mai tarziu, in secolul XVIII se institutionalizeaza conducerea Obstei, prin existenta unui sfat al Obstei ales de toti mosnenii.
Pana in anul 1851, obstea are un caracter inchis, administrandu-se insusirea partilor numite "dram", numai intre mosneni.
Dupa 1851 se admite instrainarea dramurilor in afara Obstei, la persoane straine, dar cu conditia de a nu iesi din indiviziune.
Veniturile se imparteau pe dramuri (actiuni) in functie de numarul lor.
Padurile erau exploatate rational,
dovada ca in 1948 cand au fost confiscate de regimul comunist, acesta le-a
preluat in stare buna, fata de 2003, cand s-a restituit doar o parte din ceea
ce a detinut O.M.N. in anul anul 1948, adica
care apartinea unui nr. de 214 mosneni cu un total de 7920 de drepturi.
In 1948, statul comunist in baza Constitutiei din 11 iunie 1948, i-a luat O.M.N. fara titlu, terenurile pe care le detinea, fara a tine seama de Dania Domneasca a lui Negru Voda, asa cum a fost definita inca din sec. al XIII-lea, danie domneasca pastrata pana astazi.
Pe data de 4 noiembrie
Imediat dupa aparitia in
Monitorul Oficial al Romaniei a Legii 169, un grup de proprietari (proprietari
si urmasii lor) au luat initiativa pentru reinfiintarea O.M.N., cat
si pentru strangerea si intrarea in posesie a actelor O.M.N. care a
functionat pana in anul 1948. Astfel s-a reusit identificarea
proprietatilor de drept ale O.M.N. si a mosnenilor si
mostenitorilor acestora, in suprafata de
O.M.N. a fost recunoscuta ca persoanalitate juridica conform hotararilor judecatoresti din 5 martie 1998 si 11 aprilie 2000, conform Legii 1/2000.
In prezent, prin Hotararile nr. 324 /
13.12.2001 si 24 / 18.04.2006 emise de Comisia Judeteana de Fond
Funciar Arges, Obstea Mosnenilor Namaesti a fost validata cu o
suprafata de
Fata de
2.2. Prevederi statutare:
- Provenienta suprafetelor pe care le
detine O.M.N., definita inca din secolul al -XIII-lea, danie
domneasca pastrata pana astazi, conform arhivei
detinuta
Este definita din secolul al XIII-lea, danie
domneasca, pastrata pana astazi conform arhivei de
Dupa lupta cu tatarii, Negru Voda, a lasat drept recompensa:
- Muntele Gainatul Mare (padure si pasune);
- Muntele Gainatul Mic (padure si pasune);
- Pleasa sau fata Prejmei (padure si pasune);
- Fetele Capitanului si Muntisorului (padure si pasune);
- Muntii Plaisarul Mare si Mic (padure si pasune);
- Muntele Clabucet (padure si pasune);
- Poiana Fetei (padure si pasune);
- Islazul (padure si pasune);
- Prundurile si albiile raurilor si a micilor afluenti;
- Cariere de piatra si locuri virane aflate pe teritoriul com. Namaiesti.
Suprafata aproximativa era de
In conditiile in care Obstea devine proprietara altor suprafete de teren sau bunuri, acestea fac parte de drept din patrimoniul/averea Obstei, in conformitate cu documentele si inscrisurile ce stau la baza si documentelor contabile aferente.
Fac parte din avutul Obstei constructiile si alte mijloace fixe, dobandite de Obste conform investitiilor anuale si evidentei contabile.
Obstea are un capital social de 100 lei (RON) subscris si varsat.
Fac parte din averea Obstei si averea S.C. MOSNEANUL SRL care s-a constituit din fondurile Obstei si cu finantarea acesteia (Obstea fiind asociat unic).
Conform Cap. I ART.1 din STATUTUL O.M.N. unde se prevede ca Asociatia "O.M.N." isi propune sa-si reia activitatea, "ASEZAMANTUL O.M. DIN COMUNA NAMAESTI-MUSCEL" (actualmente com. Valea Mare-Pravat), in acest scop urmand a mentine aceleasi prevederi din vechile acte constitutive care isi pastreaza actualitatea in noul context social, economic, legislativ.
Asociatia O.M.N. isi propune sa redobandeasca locul in cadrul comunitatii locale pe care prin traditie l-a avut Obstea Mosnenilor.
Pentru realizarea scopului sau, asociatia se va ocupa de exploatarea masei lemnoase, care se va face conform regulamentului silvic si regulamentelor stabilite de Consiliul de Administratie si va urmarii ca regenerarea padurii sa se faca pe cale naturala la foioase, iar la rasinoase se va face pe cale de plantare cu puieti de rasinoase din pepinierele proprii sau prin cumparare de la Ocoalele Silvice.
Industrializarea masei lemnoase care va rezulta din exploatare se va face prin SC Mosneanul SRL care functioneaza in cadrul Obstei cu: gater, circular si alte utilaje de prelucrare a lemnului, pentru a se produce cherestea, binale, mobilier, si asa mai departe (depozit material lemnos industrializat sau neindustrializat/lemn de foc).
Valorificarea masei lemnoase se va face pe piata interna si externa in produse semifabricate sau produse finite in conformitate cu prevederile legale in vigoare (licitatie, negociere directa).
Activitatea de valorificare a vanatului si pescuitului, fructelor de padure, ciupercilor, a altor produse vegetale (executia de produse din nuiele, tarnuri, cosuri, maturi, etc) si minerale (exploatare balastiera, varnite, etc) din perimetrul Obstei va fi administrat de catre obste sau contractate unor asociatii/societati cu personalitate juridica sau la persoane fizice cu activitate in domeniul respectiv, conform legislatiei in vigoare.
Golurile alpine vor fi administrate de catre conducerea asociatiei pentru valorificarea potentialului economic in conditiile conservarii si protejarii mediului, conform legilor in vigoare.
CAP III. PROFILUL SOCIOECONOMIC AL COMUNITATII RURALE IN CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA OBSTEA MOSNENILOR NAMAESTI
Obstea isi desfasoara activitatea in comuna Valea Mare Pravat, avand sediul si punctul de lucru privind prelucrarea materialului lemnos (brad si fag, in principal) pentru obtinerea de cherestea, patrati si alte produse, in satul Namaesti.
Situata in zona de munte, la 60 km fata de resedinta de judet Pitesti si 5 km fata de municipiul Campulung, comuna Valea Mare Pravat este compusa din opt sate care au un grad diferit de accesibilitate concordant cu nivelul economic diferit si o calitate a vietii rurale precare, specifica fiecarei entitati in parte. Exista stiluri comunitare diferite pentru satele componente, datorita combinatiilor posibile intre resursele naturalesi gradul de acces care le-au permis dezvoltarea comunitara separata.
* Dimensiunea economica: structura fondului funciar este dependenta de pozitionarea spatiala, ponderea padurilor este de 52% din totalul de teren agricol din care 75% este proprietatea obstei, a pasunilor este de 32,2 % din care 90% este proprietatea Obstei, iar ponderea terenului arabil este de 1,2% (obstea nu are teren arabil).
Procesul de restituire funciara, incheiat in momentul actual, precum si lipsa asociativitate a noilor proprietari, a condus la faramitarea proprietatii agricole ceea ce a facut ca exploatarea agricola sa se faca rudimentar prin exploatari individuale, fara mecanizare si cu utilizarea de soiuri de pomi fructiferi, culturi agricole (porumb, cartof, etc) sau rase de animale traditionale care nu asigura productivitati sporite si o calitate a produselor care sa faca posibila valorificarea superioara a acestora pe piata libera, produsele obtinute asigurand consumul propriu al familiei.
Infrastructura comerciala este slab reprezentata datorita faptului ca in Campulung exista 5 magazine tip supermarket si diferite depozite en-gros specializate (bunuri de consum, electrice, electronice, materiale de constructii, etc) si este asigurata de 1-3 magazine mici (chioscuri) cu produse alimentare si nealimentare de stricta necesitate in fiecare sat, total 22 magazine pe teritoriul comunei.
Pe teritoriul comunei exista 2 moteluri in functiune si in curs de realizare a unui alt motel ceaa ce este un inceput pentru intrarea comunei in circuitul turistic si un prim pas pentru agroturism.
Pe teritoriul comunei functioneaza:
SC Holcim SA care asigura ponderea veniturilor la bugetul local si locuri de munca pentru circa 80 persoane din comun din circa 600 angajati;
SC Autoconstruct SRL , care asigura locuri de munca pentru 60 locuitori;
Cariere de piatra si var care asigura de asemeni circa 30 locuri de munca;
6 gatere pentru fabricatia de cherestea din care 5 constituie ca asociatii familiale si unul ca societate comerciala care este proprietate a Obstei.
* Dimensiunea demografica: populatia comunei este de 4223 locuitori din care 52% femei. Indicatorii specifici miscarii naturale sunt caracteristici unui volum demografic in tranzitie care incearca sa se adapteze la noile conditii/evolutii economice; numarul deceselor este de 11 la 1000 locuitori, numarul nasterilor este de 4,2 la1000 locuitori (valoare sustinuta de etnia rroma (rudari) din catunul Gura Pravat) iar cel de nuptialitate este de 3 casatorii la 1000 locuitori.
Structura in functie de etnie este neomogena: populatia de etnie rroma - rudari reprezinta 33% (1650 persoane) din populatia totala, populatia de romana este de 67%. Implicatiile acestui profil etnic sunt de natura economica, sociala si culturala fiind necesare aplicarea unor proiecte comunitare specifice care sa asigure mijloacele de existenta ale populatiei comunei, pastrarea specificului etnic, a necesitatile educationale si de formare profesionala si totodata pentru integrare comunitara.
La nivelul comunitatii se constata o migrare a fortei de munca tinere catre zonele industrilizate sau constructii, in afara comunei de regula la Campulung, Pitesti, Bucuresti sau strainatate, ceea ce conduce la imbatanirea populatiei active.
In acest sens gospodaria si familia rurala suporta un fenomen de contractare demografica: marimea medie a familiei este de 3 persoane iar numarul mediu de familii/ gospodarie este de 1,1.
* Dimensiunea capitalului uman: infrastructura domestica descrie o situatie critica, mai ales in satele departate de centrul comunei Gura Pravat, Bilcesti, Colnic; 85% dintre gospodarii sunt alimentate cu apa curenta si 99% din gospodarii sunt electrificate (sunt in curs de electrificare si ultimele locuinte de rromi (rudari) din catunul Gura Pravat). 96% din locuinte au televizor si 99% detin abonamente radio ceea ce reprezinta o dotare corespunzatoare pentru informare si cunoastere.
* Infrastructura educationala este modesta: exista in comuna 4 scoli primare (Bilcesti, Gura Pravat, Namaesti, Valea Mare ) cu aprox. 180 elevi si doua scoli gimnaziale (Namaesti, Valea Mare). Cursurile liceale, profesionale si universitare sunt asigurate de unitatile de invatamant din Campulung. Scoala Valea Mare beneficiaza de un laborator de informatica.cu 16 locuri.
Infrastructura specifica sanatatii este insuficienta, existand un dispensar cu cabinet medical de medicina de familie si un cabinet stomatologic, situat in centrul comunei. Numarul de locuitori arondati la un medic este de 1407. Asistenta medicala de specialitate este asigurata de Spitalul Municipal si Policlinica din Campulung.
Capitalul comunitar: tipul de coeziunea comunitara si interrurala este determinat de specificitatea comunei unde nu exista un comportament comunitar bine definit; s-au inregistrat forme de autarhie sociala care implica un comportament nonparticipativ la nivelul intregii comunitati, populatia asteptand ca problemele de infrastructura (amenajarea si intretinerea drumurilor a santurilor si a altor obiective socio-culturale sa fie asigurata de Consiliul Local).
In ultima perioada avand in vedere fondurile avute, Consiliul Local a reusit asfaltarea principalelor drumuri dintre sate si este in curs de realizare a canalizarii comunei, ceea ce creaza perspectivele unei dezvoltari durabile privind agroturismul.
Pe teritoriul comunei functioneaza 6 biserici care au un rol important in educatie si un schit de maici in satul Namaesti, care constituie un punct de atractie turistic si religios, acesta fiind vizitat saptamanal de peste 500 persoane.
Probleme comunitare: cea mai importanta problema este saracia rurala aceasta fiind consecinta a restructurarii, inchiderii si lichidarii judiciare a SC Aro SA si a firmelor legate fabricatia de automobile din Campulung, a SC GRULEN SA, restructurarii si modernizarii SC Holcim SA, inchiderii SC Foresta SA, precum si a fermei pomicole de la Bilcesti unde isi desfasurau activitatea peste 2000 de locuitori ai comunei. Acest fenomeneste acut in comunitatea de rromi si in satele Bilcesti si Namaesti.
Comuna Valea Mare Pravat are un capital natural si economic cu oportunitati in procesul de modernizare si dezvoltare, dar si cu o serie de constrangeri, mai ales de natura sociala care s-au constituit ca factori restrictivi. Structura economica si cea sociala sunt caracterizate de economia taranesca, de predominanta gospodariilor de subzistenta si semisubzistenta.
Evolutia comunitara ar trebui sa fie canalizata pe dezvoltarea si valorificarea durabila a resurselor existente calcar, prin modernizarea economica a exploatarilor de calcar, a padurilor precum si valorificarea potentialului natural deosebit prin dezvoltarea activitatilor turistice si mai ales a agroturismului.
CAP.IV OBSTEA MOSNENILOR NAMAESTI PILON AL DEZVOLTARII DURABILE IN COMUNA VALEA MARE PRAVAT, CU ACCENT DEOSEBIT IN DEZVOLTAREA DURABILA A SATULUI NAMAESTI SI CATUNULUI GURA PRAVAT
Asa cum se prevede si in statut, Asociatia O.M.N. isi propune sa redobandeasca locul in cadrul comunitatii locale pe care prin traditie l-a avut Obstea Mosnenilor.
Pentru perioada 2008-2012 Asociatia O.M.N. are de realizat cinci obiective principale, prin care sa-si realizeze obiectivul de a deveni un pilon al dezvoltarii durabile pentru comunitatea locala din satul Namaesti si Gura Pravat.
Aceste obiective sunt:
Realizarea cadastrului pentru intreaga proprietate a Asociatiei O.M.N. si efectuarea demersurilor necesare pentru reintregirea proprietatii Asociatiei O.M.N.
Acest lucru este absolut necesar pentru ca cel mai mare proprietar de teren forestier (aprox. 2000 ha paduri de brad si fag) si pasuni alpine (500 ha), din comuna Valea Mare Pravat, sa-si intre pe deplin in drepturi si sa-si poata exploata si diversifica activitatea de exploatare si investitii pe suprafata detinuta in proprietate, cat si pentru a elimina din start eventuale conflicte si litigii privind hotarele si drepturile de proprietate cu vecinii proprietari privati sau publici.
In acest sens lucrarea a fost licitata in luna iunie 2008 la suma de 1,2 mld lei plus TVA urmand a fi finalizata in anul 2009.
Investitia se realizeaza integral din fondurile Asociatiei O.M.N. iar prin negociere cu castigatorul licitatiei s-a obtinut o esalonare a platii lucrarilor pe o periada de 4 ani, 2008-2011, ceea ce reprezinta o diminuare a efortului financiar anual, ceea ce creaza premizele asigurarii unui program investitional pentru alte proiecte.
2. Mutarea activitatii productive din actualul punct de lucru, in alta locatie, un teren proprietate a Asociatiei OMN de 1,5 ha aflat in catunul Gura Pravat, precum si dezvoltarea si modernizarea activitatii de prelucrare a lemnului, care ne poate permite accesarea fondurilor corespunzatoare axei 1 privind politica de dezvoltare rurala a Uniunii Europene. Aceasta prevede marirea competivitatii sectorului agricol si forestier prin sprijinul politicii agricole comunitare PAC de restructurare, prin deschiderea de piete si luarea in consideratie a nevoilor de restructurare in cadrul noilor state membre (zonele rurale au venituri semnificativ scazute in raport cu media, populatia apta de munca este imbatranita si dependenta sectorului primar).
Acest proiect este aprobat de adunarea generala a actionarilor din martie 2008, are in vedere principiile dezvoltarii durabile si consta in:
Cresterea productivitatii si calitatii cherestelei fabricate prin achizitionarea unui gater modern si performant pentru prelucrarea esentei de fag.
Valorificarea superioara a materiei prime prin marirea gradului de industrializare si prelucrare prin cumpararea unei instalatii de aburire pentru cheresteaua de fag,a unei linii de uscare de cherestea si aunei instalatii de brichetat rumegus.
Utilizarea utilajelor existente pentru efectuarea de produse finite si semifinite de cherestea (parchet, binale, patrati pentru constructii, etc).
Modernizarea si eficientizarea exploatarii forestiere prin cumpararea unui tractor forestier si a utilajelor specifice (ferastraie mecanice performante) pentru executarea exploatarii padurilor proprii in regie proprie, cu muncitori din comunitatea locala.
Acest proiect are si un puternic caracter social pentru comunitatea din satul Namaesti si Gura Pravat deoarece se creaza circa 30 de locuri de munca permanente pentru locuitorii acestor sate cea ce conduce la cresterea veniturilor familiilor acestora si se creaza baza pentru o dezvoltare ulterioara si nu in ultimul rand se castiga increderea comunitatii in efectele schimbarii prin forte proprii si sprijin european.
In momentul actual suntem in stadiul intocmirii documentatiei de accesare a fondurilor europene pe programul SAPARD pilon 1si 2 pentru perioada 2008-2013.
3. Pentru valorificarea potentialului piscicol al zonei, avand in vedere ca proprietatea este strabatuta de raul Argesel, ne propunem ca realizarea unei pastravarii cu 15 -20 bazine piscicole pe suprafata de 1ha, care se preteaza acestei amenajari. Si pentru acest proiect suntem in stadiul realizarii documentatiei de realizare si obtinerii de surse de finantare din fondurile europene pe axa 2 privind administrarea terenului si mediului prin utilizarea sustenabila a resurselor.
Si acest proiect are o puternica latura sociala deoarece realizarea investitiei se va realiza cu forta de munca calificata si necalificata din zona iar la finalizarea investitiei se vor crea 10 locuri de munca stabile pentru locuitorii comunitatii locale.
4. Un alt proiect inceput in anul 2007 si pe care il avem in dezvoltare pe perioada 2008-2012, il reprezinta pepiniera de puieti de brad (500.000 buc de plantat si 800.000 bucati de repicat) pe o suprafata de 500 mp.
Acestia asigura necesarul pentru reimpadurirea integrala a suprafetei de rasinoase exploatate precum si un excedent de circa 200.000 puieti pentru plantare si 300.000 puieti de repicat. Prin valorificare excedentului se va realiza o reducere a cheltuielilor cu reinpadurirea, precum si un profit acceptabil, daca conditiile climatice sunt favorabile.
5. Ultimul proiect important il reprezinta realizarea lucrarilor de intretinere si reamenajare a drumurilor de acces la golurile alpine si la parcelele forestiere.
Aceste drumuri de acces vor fi relizate pe vechile drumuri care nu au mai fost intretinute de 30-40 ani si in momentul actual se dovedesc a fi cele mai bune si mai accesibile solutii (drumuri) pentru administrarea si valorificarea patrimoniului Obstei (pasuni alpine, material forestier).
Prin realizarea acestei infrastructuri:
Se vor crea premisele dezvoltarii activitatii;
Se creaza posibilitate a executarii lucrarilor de intretinere si amenajare a pasunilor alpine, prin curatirea acestora de maracini, buhaci, ciulini, etc.
Se faciliteaza accesul proprietarilor de animale la locurile de pasunat si stani;
Creste valoarea materialului forestier aflat in exploatare;
Se reduc cheltuielile de exploatare a materialului forestier;
Aceste lucrari se vor realiza din fondurile proprii ale Asociatiei O.M.N. care provin din exploatarea rationala a materialului forestier, a pasunilor alpine precum si din sprijinul acordat de UE si Guvernul Romaniei pentru sprijinul zonelor agricole defavorizate in conformitate cu documentatia elaborata de CA al Obstei pentru anul 2008 si in perspectiva anilor viitori.
CAP. V CONCLUZII SI PROPUNERI
Avand in vedere istoricul, statutul, modul de administrare actual si programele de dezvoltare pe termen mediu si lung, consider ca ASOCIATIA O.M.N. pune in practica un model de dezvoltare durabila care asigura sustenabilitatea proiectelor de dezvoltare, care au ca rezultat pe termen mediu si lung crestere economica, imbunatatirea conditiilor de mediu, conservarea si regenerarea resurselor naturale.
Sustin acest lucru din urmatoarele considerente:
a/ administrarea si programele de dezvoltare au la baza principiul prudentei care prevede ca in procesul decizional trebuie acordata o atentie sporita potentialelor riscuri pe care actiune umana le-ar putea impune mediului. In acest sens dezvoltarea Asociatiei OMN nu sacrifica protectia mediului, ci asigura conservarea, protectia si regenerarea mediului si a resurselor naturale.
Exemplificam aceasta prin exploatarea fondului forestier cu respectarea prevederilor silvice, aplicarea impadurii suprafetelor exploatate, efectuarea de lucrari de curatire si amenajare a pa sunilor alpine, dezvoltare unei infrastructuri capabile sa sustina proiectele de dezvoltare.
b/ activitatea Obstei se desfasoara asigurand echilibru intre nevoile asociatiei si limitele impuse de mediu - Principiul gestiunii cererii.
Cu toate ca dorintele actionarilor sunt "obtinerea de beneficii cat mai mari" la AGA s-a aprobat un buget echilibrat care sa asigure un raport echitabil intre beneficiu, fondurile de dezvoltare si cheltuielile specifice necesitatilor functionarii asociatiei, care este 1/0,75/1 unde1reprezita 200.000 lei.
c/ Prin modul rational de exploatare, corelat cu reimpadurirea si efectuarea lucrarilor de intretinere a padurilor exploatate si lucrarile de intretinere si amenajare a pasunilor alpine se respecta principiul de solidaritate sociala atat intre nevoile aceleiasi generatii , sau a diferitelor generatii care traiesc impreuna in aceiasi perioada de timp, precum si vertical intre generatiile actuale si cele viitoare.
d/ prin modul de luare a deciziilor se respecta principiul subsidiaritatii, adica masurile sunt aprobate de AGA la propunerea consiliul de administratie, cel care devine responsabil de implementarea acestora.
e/ prin programele de investitii pe care dorim sa le implementam acordam o importanta deosebita gradului de valorificare a materialului forestier, a pasunilor alpine precum si a cursului de rau, pentru obtinerea maximului de profit pentru Asociatia OMN fara a afecta mediul si fara a introduce in circuit natural deseuri. Prin linia de brichetat rumegus ne propunem sa recilam si rumegusul rezultat la alte gatere functioneaza in zona Argeselului. Astfel consider ca respectam principiul eficientei ambientale.
f/ asa cum prevede si statutul Asociatia OMN isi propune sa-si recapete rolul economic in cadrul comunitatii, cat si pentru comunitate, avand in vedere ca circa 250 persoane din comunitatea locala sunt actionari ai Asociatiei O.M.N.- principiul eficientei social -economice.
g/ Avand in vedere ca toate activitatile Asociatiei OMN sunt desfasurate sub asistenta personalului de specialitate (Activitate forestiera - Ocolul silvic; Activitate exploatare si intretinere pasuni alpine- specialisti APIA; Administrarea asociatiei- personal cu studii superioara si experienta in management de specialitate (exemple: subsemnatul ing. Coles Ioan-Sorin; expert contabil ec. Vlaicu Ion; ing agronom Tuluca Ion; si altii)) se respecta principiul abordarii ecosistemice deoarece acesti specialisti inteleg si respecta functionarea ecosistemelor naturale si ne-naturale pe care trebuie sa le adaptam ecosistemelor unde actioneaza.
Avand in vedere cele prezentate anterior consider ca activitatea Asociatiei O.M.N. , din al carui consiliu de administratie fac parte respecta principiile dezvoltarii durabile, pe care pe viitor doreste sa consolideze si sa le aplice aceasta reprezentand o garantie a dezvoltarii si continuitatii Asociatiei O.M.N.
De asemeni CA, al Asociatia O.M.N. nu uita ca activitatea obstei se desfasoara in secolul XXI, secol in care se dezvolta NOUA ECONOMIE.
In acest sens cu aportul direct al masterandului Coles Ioan-Sorin din acest an este racordata la reteaua INTERNET si dispune de adresa pe MESSENGER, iar din iunie 2008 are un site de prezentare care cuprinde:
Istoricul Obstei;
Principalele activitati ale obstei;
Comentarii si propuneri;
Magazin virtual;
Contact.
Acest site, dupa aprobarea instalarii acestuia in CA din luna Iulie va putea fi consultat pe adresa:
OBSTEAMOSNENILORNAMAESTI@YAHOO.COM
Anexa: CD cu SITE OBSTEA MOSNENILOR NAMAESTI
BIBLIOGRAFIE
1 NOTE CURS DEZVOLTATEA DURABILA SI NOUA ECONOMIE
PROF.UNIV. DR. CONSTANTIN CIOTEI
2.EVALUARI ASUPRA DEZVOLTARII DURABILE A MUNICIPIULUI CAMPULUNG; PROF.UNIV. DR. CONSTANTIN CIOTEI
ACADEMIA ROMANA,COLECTIA ECONOMICA;VOL.167, SERIA PROBLEME ECONOMICE
3. CUNOASTEREA NOUA RESURSA A PUTERII
OSCAR HOFFMAN, ION GLODEANU
4. INVESTITIILE SI DEZVOLTAREA DURABILA
MARICICA STOICA
5. EVALUARI ASUPRA DEZVOLTARII DURABILE IN ZONA MUSCEL-STUDIU DE CAZ
PROF.UNIV. DR. CONSTANTIN CIOTEI
ACADEMIA ROMANA, COLECTIA BIBLIOTECA ECONOMICA 2004;
VOL.22-23-24,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
