Consecintele globalizarii

Consecintele globalizarii

Globalizarea ne afecteaza pe toti in mod direct. Unul dintre obiectivele acestui curs este de a demonstra acest lucru precum si de a sublinia importanta extraordinara care revine acestei tematici. In acest context, un rol important il joaca o evaluare a chibzuita a oportunitatilor si riscurilor pe care le presupune globalizare, distantandu-ne de tendintele actuale de demonizare, sau, dimpotriva, de preamarire a consecintelor acestui fenomen

Si in cazul consecintelor globalizarii dezbaterile publice aduc in prim-plan diverse cuvinte la moda, care trebuie, la randul lor, chestionate si analizate. In schema de mai sus este prezentata o selectie a acestor cuvinte, lista putand fi completata in functie de situatiile si punctele centrale aflate in discutie. Punctul de plecare in acest capitol poate fi un articol din presa curenta sau un text de pe internet, pentru ca subiectele de acest tip apar aproape zilnic Un aspect important pentru interpretarea acestor cuvinte-cheie poate fi gasit in Cursul 2, care vorbeste despre dimensiunile globalizarii. Aici s-a pus intrebarea ce aspecte si din ce dimensiuni tin de globalizare (puncte de intersectie). In mod analogic, ne intrebam aici care aspecte particulare ale acestor consecinte nefaste pot fi puse pe seama globalizarii si pentru ce alte cauze mai sunt acestea hotaratoare Astfel, in domeniul politicii sociale exista nenumarate analize diferentiate care urmaresc reteaua strict cauzala „globalizare > concurenta la nivelul local > „dumping“ social“ si care incearca totodata sa explice in ce masura sfera nationala de actiune din politica sociala este limitata de procesele de globalizare Comentarii cu privire la consecintele globalizarii Fraza deseori citata, conform careia natiunile sunt prea mici pentru problemele mari, si prea mari pentru problemele mici, provine dintr-un articol din anii 80 scris de Daniel Bell. Probleme globale precum efectul de sera nu pot fi solutionate la nivelul unui singur stat, la fel cum nici problemele locale nu pot fi rezolvate in – sa zicem - cadrul sistemului educational In consecinta, statul national erodeaza. El nu dispare si nici nu devine inutil, asa cum se sugereaza in multe comentarii, ci erodeaza. Apar astfel unele nivele suplimentare la care se pot rezolva problemele - atat superioare cat si inferioare statului national. Granitele nu demult rigide care delimitau teritoriul unei tari, puterea statului si puterea populatiei devin astfel mai permeabile. In spatele dezbaterii despre „eroziunea statului national“ nu se ascunde asadar nici mai mult, nici mai putin, decat cele de mai sus. Aceasta „eroziune“ transpare intr-un mod deosebit de avansat in Europa UE. Aici, statele au transferat asupra unei organizatii supranationale noi de la competente centrale pana la suveranitatea monetara Aceste fenomene nu sunt insa noi – ele sunt cunoscute si discutate incepand din anii 70 sub termenul de „interdependenta“ -, procesele s-au accelerat insa, atingand dimensiuni noi atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Aceasta este de fapt noutatea adusa de globalizare Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte aspecte mentionate in schema. Atat deteriorarea mediului ambiant cat si repartizarea nedreapta existau inca cu mult inainte de a incepe discutiile despre globalizare. Aceste probleme s-au acutizat din pricina globalizarii. Asupra acestui fapt incearca sa ne atraga atentia si miscarea criticilor globalizarii, care a reusit sa-si atraga intre timp un numar considerabil de sustinatori vezi si pagina 'ATTAC' Pe de alta parte, globalizarea creeaza premisele pentru a putea reactiona cum se cuvine, la nivel mondial, la anumite probleme de ordin global Cresterea capacitatii de concurenta in cadrul competitiei globale de la nivelul local, si scaderea implicita a cheltuielilor presupuse de plata asigurarilor sociale (scazand astfel si cheltuielile salariale suplimentare), este vazuta ca o necesitate, in special de catre industrie, in timp ce sindicatele avertizeaza asupra pericolului provenit din asa numitul „dumping social' Cu siguranta ca salariatii din India castiga mai putin decat cei din Europa si ca in aceasta privinta nu se va schimba mai nimic in viitorul apropiat. Acest lucru confera intreprinderilor un potential considerabil de amenintare: ei ar putea sa ameninte cu mutarea in „tarile mai ieftine“. Dar nici acest raport aparent clar nu tine in fata unei analize mai detaliate. Deciziile cu privire la alegerea locatiei nu sunt luate numai pe baza cheltuielilor salariale. Alti factori, ca de pilda nivelul de educatie sau prezenta pe diferite piete joaca, de asemenea, un rol important Globalizarea nu inseamna ca totul poate fi produs fara probleme in orice locatie. Insa globalizarea poate fi instrumentalizata ca argument, respectiv ca element de sustinere in favoarea parasirii unei anumite tari