Criza economico-financiara mondiala

I.CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA MONDIALA

II. ROMANIA SI CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA GLOBALA

III.MASURI ANTICRIZA

I.CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA MONDIALA

DEFINIREA CONCEPTULUI DE CRIZA= reprezinta un monent critic, se declanseaza brusc prin schimbarea rapida si brutala a unei stari ;se manifesta prin dificultati, reprezinta un moment periculos, o situatie grava ce induce o perioada de tensiune.

I.1. CAUZE

Pricipala cauza a crizei financiare actuale este liberalismul financiar extrem dus ani la rand ca politica financiara de administratia S.U.A. Perioada de varf a liberalizarii fluxului de capital a fost anul 2006. Initiatorul acestei liberalizari financiare extreme a fost Alan Greenspan, presedinte al Rezervei Federale americane din 1987 pana in 2006. Tinand in maini destinele pietei financiare din SUA, acesta a crezut in profitabilitatea contractelor financiare derivate si a posibilitatii pietei financiare de a se autoregla.

Derivatele sunt instrumente financiare a caror valoare se trage din valoarea viitoare a unui bun. Acest instrument este de fapt un contract prin care una din parti primeste bani in schimbul promisiunii de a cumpara sau a vinde bunuri sau servicii la un moment specificat in viitor. Astfel, pentru o suma relativ mica si cu ajutorul unei garantii ipotecare, un investitor poate controla un procent mai mare din actiunile unei companii. Insa, aceste contracte promit sa protejeze investitorul de pierderi, ceea ce a facut ca finantistii sa-si asume riscuri financiare tot mai mari. Practic, ei si-au asumat mai multe ipoteci si au facut imprumuturi mai mari in contul unor cresteri viitoare ( a obtinerii unor profituri mari in viitor).

Etichetate de unii ca « bombe cu ceas », de altii « arme financiare de distrugere in masa », aceste derivate au avut un efect de domino antrenand intregul sistem financiar american.

Liberalizarea excesiva a creditelor atat imobiliare cat si de consum , americanii folosind carduri de credit inclusiv in supermarket-uri pentru cumpararea de alimente, in contul acoperirii minusurilor de pe card in viitor, piata financiara a fost depasita, intrandu-se in criza de bani lichizi « cash ».

Cand s-a ajuns la aceasta situatie s-a trecut la o administrare riguroasa a creditului ca instrument financiar, la o restrangere a sa

ceea ce a condus la o criza a pietei imobiliare.

De pe urma crizei imobiliare au de pierdut atat investitorii imobiliari , ca urmare a reducerii preturilor la locuinte si terenuri, dar si banciile. Cum ? - daca o banca a imrumutat o persoana fizica sau juridica cu 100000$, de exemplu, la evaluarea locuintei care urmeaza a fi ipotecata s-a stabilit de catre expertul evaluator la data acordarii imprumutului valoarea de 100000 $. Piata imobiliara fiind in criza valoarea acestei case scade la 70000 $. Deci, daca cel ce a solicitat creditul nu-si achita datoria catre banca, banca fiind nevoita sa-si recupereze sumele imprumutate va obtine un pret mai mic in conditiile executarii silite.

Pentru profesorul Peter Morici, economist in cadrul Universitatii din Maryland, actuala criza economico-financiara din SUA seamana cu lunga stagnare economica a Japoniei dupa recesiunea din 1989. Exista pericolul ca in SUA sa se resimta mai profund aceasta recesiune - practic sistemul bancar s-a rupt ca structura : din sistemul bancar reglementat au fost scosi bani si integrati intr-o retea bancara fantoma in care autoritatile au disparut.

Tot ceea ce trebuie sa spere americanii este ca presedintele bancii centrale americane Federal Reserve, Ben Bernanke, sa asambleze sistemul financiar american, sa controleze in acelasi timp si inflatia.

Fara indoiala aceasta este cea mai mare criza economico-financiara postbelica. Orice pas gresit va insemna ani foarte nefavorabili.

Unicitatea acestei crize consta in faptul ca bancile americane sunt obligate sa-si reduca rapid pierderile, ceea ce elimina posibilitatea ca activele cu probleme sa ramana pentru multa vreme in registrele contabile. Autoritatile americane s-au implicat rapid in relansarea economiei cu un plan de relansare economica de 168 miliarde $.

I.2 CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA IN UE

Uniunea Europeana a importat criza americana. Se stie influenta pe care presedintele Rezervei Federale a avut-o, o are si o va avea asupra investitorilor europeni cat si din alte parti ale lumii. Se stie cazuri cand, ca urmare a unei declaratii a Domniei sale, a doua zi , indicele Dow Jones s-a prabusit cu 145 de puncte. De asemenea aceeasi situatie financiara s-a intamplat cu bancile americane ce isi au filiale in tarile U.E., de asemenea cu companiile americane care actioneaza si in statele U.E.

Liberalizarea creditului este cauza crizei economico-financiare si in statele membre U.E., existand aceeasi criza de lichiditati si in mare parte aceleasi condiitii de creditare.

Bancile se vor orienta spre atragerea de lichiditati de la populatie crescand dobanda la depozite. Dobanda la credite creste si ea pentru limitarea acordarii acestora. Prin urmare solutia pentru iesirea din criza adresata populatiei este « economisiti ca sa supravietuiti »

Aceasta criza a condus la o depreciere a monedelor tarilor din Europa Centrala si de Est, si o variatie severa a cursului de schimb.

Banca Central Europena a redus dobanda de politica monetara, creditele sunt mai scumpe iar dobanzile la depozite ar putea deveni real negative.

Conditiile de acordare a unui credit de catre o banca sunt foarte exigente, costul creditului a crescut, prin urmare are de suferit atat piata imobiliara cat si industria de automobile cat si companiile care produc unicate si produse de lux.

Efectele crizei au un efect negativ important asupra industriei auto si a componentelor acesteia, efecte simtite de toate companiile constructoare de masini atat din UE cat si pe plan mondial.

Cuprinsa de efectele crizei si intr-un foarte mare pericol este si piata bursiera, actiunile principale ale unor companii inregistrand pierderi foarte mari, preturile unora din actiuni ajungand la pretul din urma cu 3-4 ani . Bursele lumii au pierdut 7.746 mld.$. Se estimeaza de catre brokeri si investitori ca efectele acestei crize se vor resimti asupra pietei de capital pe o perioada de 2-3 ani .

Cele mai afectate de criza, sunt insa,companiile exportatoare(ind.auto, ind.siderurgica, metalurgica,ind.usoara,etc).

Lipsa de lichiditati si inasprirea conditiilor de creditare au generat un recul si pe piata constructiilor, in consecinta si producatorii de materiale de constructii se confrunta cu o scadere a comenzilor.

Un alt efect al actualei crize se amplifica pe piata energetica prin ieftinirea petrolului si a gazelor. Ieftinirea acestora are un efect benefic asupra tarilor consumatoare si a consumatorilor dar un efect negativ asupra tarilor exportatoare de petrol si gaze naturale. Din aceasta cauza a inceput o criza energetica, mai precis a gazelor naturale pornita de Rusia ca principal furnizor in UE, care constransa de scaderea pretului la gaze vrea sa aiba un control mai mare asupra transportului acestuia spre tarile U.E., de aici problema cu Ucraina, tara incriminata de Rusia ca fura din gazul destinat UE, cerand chiar renegocierea contractului inclusiv stabilirea altui pret al gazelor naturale cu Ucraina.

Tarile UE au in vedere in urmatorii ani folosirea de alte surse de energie care sa le asigure o mai mare siguranta in furnizarea acestora, punandu-se accentul pe sursele bioenergetice - care contribuie si la reducerea poluarii(energia eoliana, energia mareelor, hidrodcentrale, energie nucleara, panouri solare). Din anul 2013 se va impune folosirea de catre populatie a becurilor Bio - fluorescente care consuma energie ½ din cat consuma becurile folosite in prezent, normale si in plus au o durata de functionare mult mai mare.

Se stie ca energia si obtinerea acesteia este vinovata de efectul de sera generat de noxele poluante emise in atmosfera terestra, care au contribuit la aparitia unor gauri in stratul de ozon la Polul Nord si datorita acestui fapt la topirea ghetarilor. Topirea Ghetarilor ca efect al incalzirii globale contribuie la schimbari climaterice profunde, schimbari care se resimt in prezent tot mai mult. Aceste schimbari ale vremii, la propriu, isi fac simtite efectele la nivelul pietei alimentare globale. Astfel, este afectata in mod direct agricultura. Tari renumite pentru anumite culturi si productii mari in trecut, principale exportatoare, astazi sunt nevoite sa importe aceste produse, binenteles datorate si neimplicarii statului in sustinerea agriculturii.

CONCLUZIE :  Ca un paradox, cea de la care a pornit criza economico-financiara globala, SUA are de castigat din urma ieftinirii pretului petrolului pe piata mondiala, stiindu-se ca aceasta tara este mare consumatoare de petrol.Reducerea pretului petrolului pe piata mondiala are ca efect aprecierea dolarului in raport cu alte valute si in special in raport cu Euro. Se pare ca rata de schimb EURO/$ va fi favorabila dolarului.Prin urmare in urmatoarea perioada, dolarul se va intari in raport cu EURO si cu celelalte valute.

Se stie ca de pe urma crizei economice au de suferit micile intreprinderi, micii comercianti care nu au forta financiara a marilor corporatii. Se pune intrebarea : Oare aceasta criza nu a fost cumva premeditata ? si apoi Oare, prin aceasta criza nu se urmareste, de fapt, instaurarea suprematiei economice a marilor corporatii la nivel mondial ?

Cum se manifesta criza la nivelul companiei ?

Odata generata indiferent daca din cauze interne sau externe,criza se manifesta rapid, efectele si consecintele putand fi percepute imediat. Pierderile financiare, pozitia pe piata, scaderea imaginii firmei, pot fi majore sau minore in functie de gradul de pregatire al fiecarei companii de a actiona in situatii de criza. Exista doua tipuri de manifestari : reactive si proactive. Ar fi de preferat un mix al celor doua atitudini.

Comportamentul proactiv inseamna acceptarea ideii ca firma se afla in situatie de criza, iar odata cu aceasta punerea in aplicare a unui plan de actiuni dinainte pregatit in vederea minimalizarii efectelor si consecintelor, depasirea fazei critice, iar in final evaluarii eventualelor pierderi suportate si revenirii la situatia de normalitate. Comportamentul reactiv ar presupune, aplicarea unui plan de reactie, o atitudine ofensiva, care este conditionat de aplicarea lui rapida, in perioada urmatoare declansarii crizei, asfel incat sa se opuna reactiei mediului in care compania isi desfasoara activitatea.

Numai combinarea celor doua tipuri de comportament poate crea sinergia necesara depasirii situatiei de criza.

De asemenea asa cum o companie isi poate crea un sistem de management al riscurilor asa isi poate crea un sistem de management al crizei.

In cadrul unui management al crizei exista doua etape : preventia si corectia.

Preventia este caracteristica crizelor, care au ca origine cauze interne ale companiei, in timp ce corectia intervine atunci cand criza este generata de cauze externe. Este imposibil sa previi situatiile de criza cu sursa exogena, insa se impune a se corecta efectele acestora.

Corectia mai intervine si in cazul crizelor generate de cauze interne,pentru reducerea consecintelor.

Criza economico-financiara, inseamna ca urmare a restrangerii activitatii companiilor, a lipsei investitiilor atat pe termen mediu si lung in domeniul privat, cresterea somajului ceea ce poate duce la probleme sociale majore.

Incetarea activitatii firmelor, restructurarea acestora conduc la micsorarea PIB-ului tarii. Se stie ca bugetul unei tari este sustinut de domeniul privat in special de IMM-uri. Nealimentandu-se bugetul prin viramente de la companiile private vor avea de suferit Casa Nationala de Pensii, Sanatatea, Educatia - domenii cu efecte directe asupra populatiei dar si celelalte domenii bugetare.

In caz de criza, in domeniile bugetare se impune inghetarea salariilor (salariile sa nu mai creasca), fondurile alocate din PIB pentru fiecare ramura componenta a bugetului sa fie orientate in principal spre investitii si infrastructura, acestea avand un efect benefic pe termen lung si fiind in masura a crea noi locuri de munca pentru populatia disponibilizata din domeniul privat care trebuie sa munceasca pentru a supravietui acestei crize. Se impune gestionarea riguroasa a banului public pe toate destinatiile prevazute in buget si in principal investitiile prin urmarirea derularii licitatiilor astfel ca investitia sa fie eficienta, conforma cu standardele de calitate, iar garantia asupra lucrarilor de investitii sa se acorde pe o perioada cat mai lunga de timp.

II.ROMANIA SI CRIZA ECONOMICO - FINANCIARA GLOBALA

Conform analistilor, Romania va simti din plin criza economica globala in al doilea trimestru al anului 2009. Pentru Romania va fi un test dificil, in care politica fiscala este cheia iesirii din criza, impunandu-se o stagnare sau diminuare a taxelor actuale .

Romania, va fi afectata in valuri, iar primele care vor simti efectul negativ al acestei crize vor fi firmele exportatoare.

Criza economica va lovi mai intai companiile care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi pentru desfasurarea activitatii. Acestea vor fi puse in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor,mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta, datorate deprecierii leului intr-un ritm alarmant in raport cu EURO, $ si alte monede . Astfel in luna decembrie 2008 1EURO=3,9LEI, in 14.01.2009 1 EURO=4,35 LEI si conform estimarii analistilor va ajunge in vara anului 2009 la un curs de 1 EURO=4,7 LEI.

Cum solicitarile de credite ale companiilor romanesti vor scadea, se contureaza criza financiara care va arunca multe dintre companii in faliment. Asistam la un recul deoarece creditorii care in conditii normale acceptau sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor de afaceri, fiind acum sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune mare pe debitorii lor pentru a -si recupera banii, reactia fiind in lant, multe firme luand calea falimentului.

La inceputul anului 2009, numarul de debitori care provin din zona companiilor si care au intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul Agentiei de Colectare Debite Urban si Asociatii a crescut cu 77% fata de perioada similara a anului trecut.

Pe de alta parte,ca urmare a prabusirii burselor la nivel mondial, Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in cateva zile peste 2 miliarde de EURO, companiile nu se pot finanta din tranzactionarea actiunilor la bursa, astfel ca o alta varianta de acoperire a necesarului de nevoi financiare iese din calcul. Din fericire, insa, pentru Romania situatia de la Bursa de valori nu este semnificativa pentru economia tarii noastre. Bursa romaneasca nu este un barometru pentru economie deoarece principalele companii ale tarii nu sunt prezente la Bursa.

Astfel, la aceasta data, jumatatea lunii ianuarie 2009 companiile din Romania, atat cele autohtone cat si cele multinationale anunta masuri drastice pe care le iau pentru a face fata crizei financiare.

Companiile isi revizuiesc profiturile in minus, isi amana investitiile, sau chiar isi intrerup activitatea, reducand numarul de personal. Daca pana acum Romania se plangea ca nu are forta de munca in anumite sectoare ale economiei, de aceasta data in unele zone somajul ameninta comunitati intregi.

Producatorul autohton Dacia de autoturisme, ca urmare a crizei pe piata auto mondiala si-a intrerupt activitatea 2 saptamani, dupa care isi reia activitatea doua saptamani si iar o intrerupe anuntand si posibilitatea disponibilizarii unui numar de angajati avand in vedere ca piata sa a avut o scadere cu 30% fata de lunile precedente. Practic, DACIA isi ajusteaza activitatea in functie de evolutia pietei auto .

Aceeasi politica o intalnim si la producatorul Ford. Tot in domeniul auto, Continental, cel mai mare producator de componente auto de pe piata interna, are la nivel global misiunea de a-si reduce costurile, iar investitiile care nu sunt urgente vor fi amanate.

Industria siderurgica din Romania are si ea de suferit. ArcelorMittal, in calitate de cel mai mare producator de otel la nivel mondial are deja probleme si a decis reducerea productiei . Combinatul siderurgic de la Hunedoara isi va opri activitatea timp de 2 luni si cei 1200 de angajati vor fi trimisi in concediu prin rotatie, iar unii in somaj tehnic primind 75% din salariu.

Aceeasi soarta, aproximativ o are si combinatul siderurgic de la Galati.

Ca urmarea a scaderii pretului petrolului pe piata mondiala si a crizei economice va avea de suferit si industria petroliera. Lukoil are in plan sa trimita acasa 1/3 din din angajatii rafinariei din Ploiesti pe o perioada de 2 luni, iar pentru o jumatate de luna sunt obligati sa-si ia concediu fara plata, asta in conditiile in care rafinaria va intra timp de o luna si jumatate in revizie , lucrarile permitand producerea benzinei EURO5.

Cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa Bucuresti, Petrom, a avut cel mai mult de suferit de pe urma scaderilor pretului petrolului din ultimele luni. Valoarea de piata a companiei a ajuns la 6.46 mldEuro, cu 40% mai putin decat in luna iulie 2008. Compania a pierdut astfel, 4.24 mld.Euro, in aceasta perioada.

O alta industrie lovita de criza este industria usoara. Conform datelor patronatului de profil, 20% din angajatii acestei industrii isi vor pierde locurile de munca. Cele mai afectate judete vor fi : Vaslui,Iasi,Botosani,Prahova unde exista multe astfel de companii.

Unii investitori straini anunta parasirea Romaniei : Kraft Jacobs, fabrica de dulciuri de la Brasov, Nokia da la Juku, etc.

De asemenea, criza economica internationala si anunturile facute de companiile- mama,in cazul companiilor internationale,ii fac

pe specialistii in comunicare sa fie sceptici cu privire la evolutia pietei media autohtone in anul 2009.

Efectele crizei in Romania vor fi cresterea dobanzilor, a preturilor si scaderea leului in raport cu alte monede nationale. Deprecierea drastica a leului in raport cu Euro si $ influenteaza in mod negativ importatorii, care vor fi nevoiti sa vanda produsele mai scump, asta inseamna o crestere a pretului la alimente in special la carne, legume si fructe, lactate, paine, precum si la electrocasnice si electronice, produse IT. Retailerii vor avea de suferit, ei fiind dependenti de importuri. De asemenea se va majora preturile la medicamentele din import, dar conform anuntului ministrului Sanatatii vor creste si preturile medicamentelor autohtone de la 01.02.2009 cu 20%.

Ca urmare a deprecierii leului are de suferit si populatia care are credite la unitati bancare in EURO, franci elvetieni, etc. Va exista posibilitatea ca un mare numar din persoanele fizice in perspectiva amenintarii locurilor lor de munca sa intre in imposibilitatea de a-si achita datoriile catre banci. Bancile iau in calcul pentru acestia, mai ales acelora care au solicitat credite pentru nevoi personale in valuta , posibilitatea reesalonarii creditului, prin scaderea ratei lunare a creditului dar prin marirea perioadei de creditare.

Oricum, in cazuri de forta majora persoanele care ajung la banca si doresc a-si face un credit, este bine sa citeasca de 4 ori ceea ce semneaza, iar in aceasta perioada sa evite a se imprumuta in valuta.

In perioada de criza, de instabilitate financiara nu este indicat sa-ti refinantezi creditul, a carui cost a crescut oricum.

Adancirea deficitului de cont curent,inflatia,scumpirea creditelor si incapacitatea de a atrage fonduri structurale de la UE vin sa completeze perspectiva intunecata a acestui an care, din pacate este si an electoral.

Conditia esentiala pentru gestionarea eficienta a unei crize, in sensul unei reactii rapide o reprezinta existenta unui plan de actiuni la criza, in cadrul caruia sa se regaseasca modul de actiune pentru diferite tipuri de situatii dificile. Tratate corect, efectele negative ale crizelor pot fi minimalizate.

III.MASURI ANTICRIZA

Un mijloc de a combate criza este structura neobisnuita a consumului in Romania comparativ cu tarile UE., in care alimentele si produsele de stricta necesitate au o pondere importanta(65% din consumul romanilor).Pe de alta parte, autoconsumul este mai mare la noi ca in alte tari europene.

Cu toate acestea 70% din balanta comerciala a Romaniei este cu Uniunea Europeana, deci importam procente importante de criza de la aceasta.

Modul in care Romania va parcurge aceasta criza mondiala va depinde de modul in care este adoptat bugetul pe anul 2009.

Este impetuos necesar ca salariile bugetarilor sa nu mai creasca

in favoarea cresterii investitiilor, in principal in infrastructura (autostrazi,etc) dar si in sanatate, educatie. Cresterea investitiilor creeaza premisele creearii de noi locuri de munca disponibile in domeniul public in conditiile cresterii disponibilizarilor din domeniul privat. De asemenea un angajat in domeniul public sa nu cumuleze mai multe functii (posturi) in acest domeniu.

De exemplu :exista persoane, in special din armata care au decis de buna voie sa iasa la pensie inainte de varsta pensionarii pentru a nu fi repartizati in alte orase, au primit prin ordonanta salarii compensatorii enorme, au o pensie cat 10 salarii minime pe economie, cel putin, dar care sunt si salariati ai unor institutii publice si sunt si profesori in unitati de invatamant de stat platiti prin cumul de functii. Practic, acestia au trei venituri lunare suportate de catre Bugetul de Stat. Astfel de situatii ar trebui sa fie inadmisibile in general, dar in situatii de criza in special. De ce ?

E cert ca fiecare om are dreptul la munca. Da, dar in domeniul privat - poate sa aiba cate locuri de munca doreste, fiindca veniturile reale ale bugetului le realizeaza angajatii din domeniul privat. Trebuie acordat mai mult respect banului public si implicit acorzi respect celui care il produce. Firma este singura in masura sa produca, sa exporte produse.

Este necesar sa se reduca deficitul balantei de plati, prin incurajarea de catre Stat a exportatorilor, care sunt primii afectati de criza mondiala. De asemenea, trebuie sa se limiteze cat posibil importurile si sa se incurajeze productia interna. De aceea, in acest an cred ca trebuie sa se aloce o suma importanta agriculturii cu toate subramurile acesteia. Trebuie ajutati fermierii prin consultanta sa poata accesa fondurile structurale ale UE pentru relansarea agriculturii si a intreprinderilor mici si mijlocii.

Romanul de rand trebuie sa achizitioneze produse fabricate in Romania, pentru a creste economia si a contribui la pastrarea locurilor de munca, poate chiar ale apropiatilor lui si desi suntem membrii in UE, pe o piata libera, comuna ar fi mai inteligent sa nu le crestem PIB-ul altor tari prin cumpararea produselor din import. Este nedrept ca pe unele piete , exemplu Germania, alimentele si produsele de larg consum sunt mult mai ieftine ca-n Romania iar salariul mediu este de 8 ori mai mare.

Reducerea contributiilor sociale platite de angajator ( CAS, SANATATE) pentru incurajarea creearii de noi locuri de munca chiar cu primirea unei sume de catre angajator pentru angajarea fiecarui somer.

Majorarea punctului de pensie.

Contribuabilii care vor plati darile catre stat in avans sa beneficieze de unele reduceri.

Dobanzile acordate la instrumentele financiare de economisire sa fie considerate venituri neimpozabile.

Reducerea TVA la constructia de locuinte precum si la dotarea acestora cu surse bio de energie (panouri solare,etc), pentru termoizolatia locuintei.

Se impune sa nu creasca sub nici o forma taxele catre Stat, ci dimpotriva. In ceea ce priveste taxa auto, consider ca statul are numai de castigat daca o reduce in aceasta perioada. Uzinele Dacia oricum au probleme din cauza crizei auto mondiale (criza mondiala a grupului Renault) .

De asemenea, un procent important din PIB sa primeasca Ministerul Transporturilor si infrastructurii, al Muncii si Protectiei Sociale, Sanatatea, Educatia.

Cred ca guvernul trebuie sa urmareasca incasarile si cheltuielile la bugetul de stat cu eficienta sporita, si sa i-a masurile necesare pentru reglarea eventualelor disfunctionalitati.

Un mare economist roman, Anghel Rugina, pe care l-am ascultat personal a declarat la o conferinta ca « in lume nu exista tari bogate sau sarace , exista doar tari conduse bine ori prost », cu explicatiile si exemplele de rigoare. Prin urmare,modul in care Romania va parcurge aceasta criza cu efecte negative minime asupra economiei depinde in acelasi timp de cum guvernantii stiu sa ne conduca tara, de cum patronatul stie sa ne conduca companiile, firmele si nu in ultimul rand, de noi cum stim sa ne conducem pe noi insine- solutia fiind abordarea unui management stiintific la toate nivelurile economiei romanesti.