STUDIUL CADRULUI NATURAL SI AL ZONEI IN CARE ESTE AMPLASATA STATIUNEA DE CERCETARE VITI-VINICOLA TARGU BUJOR

STUDIUL CADRULUI NATURAL SI AL ZONEI IN CARE ESTE AMPLASATA STATIUNEA DE CERCETARE VITI-VINICOLA TARGU BUJOR

Istoricul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie din Tg. Bujor s-a infiintat in 1977, prin Decretul Prezidential nr.41, fiind cea mai tanara statiune viticola. Scopul infiintarii a fost de a promova si sustine cultura vitei de vie in intreg judetul Galati, valorificandu-se potentialul natural reprezentat de nenumarate dealuri si terenuri nisipoase improprii altor culturi.

S.C.D.V.V. din Tg. Bujor este una dintre unitatile de cercetare stiintifica din domeniul viticulturii si vinificatiei care imbina armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare in sectorul de dezvoltare, ce reprezinta, in acelasi timp, un camp experimental.

S.C.D.V.V. BUJORU este, prin activitatea sa, acel nucleu de stiinta si cercetare care da impuls dezvoltarii mediului viticol prin exemplu, perseverenta, seriozitate si calitate.

1.Asezarea geografica a podgoriei

Podgoria "Dealu Bujorului" se situeaza in regiunea de silvostepa a Moldovei traversata de paralela de 46^o lat. nordica, intersectata de meridianul de 28^o long. estica. Podgoria face legatura intre zona viticola Dealurile Falciului la nord si podgoria Covurluiului la sud. Podgoria face parte din regiunea viticola

"Dealurile Moldovei". Ea se intinde pe dealurile ce marginesc valea Chinejei, viile fiind asezate pe terase care incing sub forma de brauri toate piepturile de deal, ale caror soluri au fost spalate de apele din ploi si spulberate de vant, ramanand plesuvite de secole .

Desi regiunea viticola are vechi traditii in cultura vitei de vie, podgoria Dealu Bujorului" s-a dezvoltat odata cu infiintarea Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Viti-Vinicole din orasul Targu Bujor (S.C.D.V.V).

Aranjate pe terase, plantatiile cultivate cu vita de vie se extind an de an. In prezent podgoria are aproape 4000 ha., repartizate in 4 centre viticole si anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Beresti.

Principalele directii de productie ale podgoriei sunt obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara (Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra), dar si vinuri de consum curent.

Principalele caracteristici ale climei

Conditiile ecoclimatice marcheaza o crestere relativ mica dar sistematica a resurselor heliotermice in conditiile in care resursele hidrice se mentin relativ scazute .In ceea ce priveste frecventa temperaturilor minime, acestea sunt mai mici decat in alta podgorie din sudul Moldovei.

Factorii ecologici favorabili, caracterizati prin regim hidric moderat, uneori deficitar in perioada de vegetatie si o fertilitate mijlocie a solului determina o longevitate ridicata plantatiilor.

Solurile reprezentative sunt cernoziomurile si solurile antropice ca urmare a actiunii de terasare a versantilor. Versantii reprezinta principala forma de relief care in general, au pante cuprinse intre 10% -27%. Arealele cu pante mai mici sunt izolate si au o pondere redusa. Predominanta versantilor se datoreaza fragmentarii puternice a reliefului. Expozitia versantilor este in general est-vestica.

Temperatura

Este factorul limitativ pentru cultura vitei de vie determinand declansarea si parcurgerea fazelor de vegetatie, cantitatea si calitatea productiei.

Dupa datele inregistrate la Statia meteorologica Bujoru, valoarea medie multianuala a temperaturii aerului este de 12,4^oC; cu un maxim in perioada de vegetatie de 25,6⁰C (iulie) si un minim de -3⁰C (decembrie). In ultima perioada se remarca o usoara tendinta de incalzire. Temperaturile maxime absolute se inregistreaza in lunile iunie - august cu valori cuprinse intre 37-38⁰C. Temperaturile scazute se mentin pana primavara tarziu luna aprilie si uneori pana in mai.

Evaluarea resurselor termice ale podgoriei se realizeaza prin suma gradelor de temperatura globala (bilant termic global), suma gradelor de

temperatura activa (bilant termic activ) si prin suma gradelor de temperatura utila (bilant termic util).

Podgoria Dealu Bujorului are resurse termice ce depasesc limita maxima de 3600^°C si anume 3781,3 in perioada de vegetatie, iar media anuala este de 4286^oC.

Valorile ridicate ale bilantului termic global da posibilitatea cultivarii soiurilor cu maturare timpurie (2900^oC), mijlocie (3200^oC) si tarzie (3400^oC) , iar valoarea bilantului util (Σtu^o=1898,4) arata disponibilitatea podgoriei pentru cultivarea soiurilor aromate si rosii.

Tabelul 1.

Statia meteorologica Tg.Bujor

Temperatura aerului 1.XI.2004 - 31.X. 2006

Legenda : * ) -2004 ** ) -2005 *** ) -2006

Tabelul

Statia meteorologica Tg. Bujor

Temperatura aerului in perioada 01.XI.2006 - 31.X. 2007

2 Precipitatiile

Cunoasterea regimului pluviometric prezinta o importanta deosebita deoarece efectul precipitatiilor asupra fenomenelor de vegetatie depinde inafara de cantitatea anuala si de modul cum sunt distribuite in cursul anului.

Repartitia anuala a precipitatiilor este neuniforma, cele mai mari cantitati de precipitatii cad in anotimpul de vara sub forma de averse. Lipsa de precipitatii de la inceputul primaverii este compensata de apa provenita din zapezi, in timp ce lipsa de apa de la sfarsitul verii, dauneaza culturilor.

In Podgoria Dealu Bujorului suma multianuala a precipitatiilor (media pe 5 ani) este de 380 mm din care 248,9 mm cad in perioada de vegetatie reprezentand cca. 66,5% din totalul precipitatiilor. O mare parte din precipitatiile din perioada de vegetatie au aspect torential, fiind valorificate intr-un procent de 60-80%. Valorile reduse ale precipitatiilor in comparatie cu media evapotranspiratiei potentiale 650-680 mm/an creeaza un deficit potential de umiditate 200-230 mm/an, mai ales in perioada de vegetatie.

Tabelul 3.

Statia meteorologica Tg. Bujor

Suma precipitatiilor,media lunara a higroscopicitatii aerului, insolatia si nebulozitatea in perioada 01.XI.2006 - 31.X. 2007

3.Umiditatea

Umiditatea relativa a aerului in aceasta zona este de 66,1 media anuala. In     analogie cu precipitatiile, umiditatea relativa a aerului a cunoscut valori de la 41% pe data de 14 mai 2002, la 100% pe data de 12 octombrie 2002

Regimul eolian

In Podgoria Dealu Bujorului, vantul predominant este Crivatul din directia NE. Vanturile totalizeaza peste 65 % din frecventa din luna mai pana in septembrie fiind o vreme extrem de secetoasa.

5. Geomorfologia

Prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, orasul Tg. Bujor, ocupa zona de intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice, est-europeana, sud-europeana si in parte central-europeana, ceea ce se reflecta atat in conditiile climaterice, in invelisul vegetal , cat si in structura geologica a reliefului.

Aceasta din urma ofera o priveliste cu inaltimi domolite, cuprinse intre 310 m in nord si 5-10 m la sud.

Regiunea in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata in nord si mai slaba in sud.

Hidrografia si hidrologia

Apele curgatoare din aceasta zona se incadreaza in tipul de regim continental accentuat, specific dealurilor si podisului Moldovei, cu scurgere

predominanta in sezonul de primavara si vara, cu ape mari primavara si viituri in timpul verii si toamnei.

Vaile raurilor din zona au fundul plat, destul de larg si mlastinos, iar gurile s-au trasformat in limane fluviatile, prin impotmolirea lor cu aluviunile aduse de Siret.

7. Luminozitatea si nebulozitatea

In Podgoria Dealu Bujorului, durata de stralucire a soarelui este 1727,6 ore ceea ce reprezinta 43,2 % din durata de stralucire posibila. Valoarea ridicata al acestui indice climatic favorizeaza acumularea antocianilor in boabe (St. Teodorescu si colab., 1987).

Lumina impreuna cu temperatura da valoarea indicelui heliotermic de 2,29 - 2,16 ceea ce arata disponibilitatea podgoriei pentru o buna maturare a strugurilor.

8. Solul

Solurile reprezentative sunt cernoziomurile si solurile antropice ca urmare a actiunii de terasare a versantilor. Versantii reprezinta principala forma de relief care in general, au pante cuprinse intre 10% -27%. Arealele cu pante mai mici sunt izolate si au o pondere redusa. Predominanta versantilor se datoreaza fragmentarii puternice a reliefului. Expozitia versantilor este in general Est-Vestica.

Teritoriul ocupat de podgoria Dealu Bujorului este format din mai multe tipuri genetice de sol, iar in cadrul aceluiasi tip se intalnesc mari variatii. Majoritatea tipurilor de sol au roca mama pe loess, mai putin pe argile si marne. Textura variaza de la o grupa de sol la alta. La cele mai multe predomina textura nisipoasa si mai putin argiloasa.

Grosimea orizonturilor variaza intre 10-130 cm, ph-ul are valori cuprinse intre 6-8 fiind slab acid pe nisipuri, alcalin si neutru.

Solurile sunt cernoziomice ciocolatii si castanii cu un profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu un profil de la moderat pana la puternic erodat,soluri eluviale sau aluviale de panta si de vale, precum si regosoluri.

In partea de sud a podgoriei se intalneste cernoziomul carbonatic, fiind cunoscut si sub numele de cernoziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiu carbonatat.

Un alt subtip de cernoziom este cel freatic-umed sau cernoziomul de faneata, care se formeaza pe reliefuri joase. Regimul hidric al acestor soluri este favorabil vitei de vie pentru ca are un sistem de radacini radiculare profunde, cu ajutorul carora se poate folosi apa din stratul acvifer.

Soluri cenusii de padure si brune cenusii se intalnesc in partea de est a zonei. Elementele structurale din orizontul A sunt pulverizate cu silice, care le da culoarea cenusie. In orizontul B apar argilele, iar in C, carbonatii. Continutul in humus este de 5-8 % din patura de suprafata, apoi scade brusc la adancimi mai mari de 10 cm.

9.Vegetatia

In conditiile de clima mentionate, s-a instalat o vegatatie ierboasa, tipic de stepa.Vegetatia de stepa este reprezentata prin graminee si dicotiledonate. Gramineele sunt reprezentate prin tufisuri rezistente la uscaciune cum sunt paiusul (Festuca vallesiaca) negara (Stipa capilata), lucerna mica (Medicago minima) etc.

In afara de aceste asociatii de vegetatie stepica, mai sunt raspandite asociatii vegetale derivate sau secundare reprezentate prin Andropogan ischaemun, care este rezistenta la pasunat si se instaleaza usor pe terenurile degradate. Pe nisipurile solidificate apar saracica (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc.

Pe inaltimi mici ce separa vaile intre ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea verticala si liniara a inlaturat cuvertura de depozite loessoide si unde apar roca de baza sau depozite aluviale si deluviale, din cauza dezagregarii, roca de baza se desface in fragmente mici iar prin spalare particulele fine au fost inlaturate.

Pe materialul dezagregat , ramas pe loc, acolo unde spalarea a fost redusa, s-a instalat o vegetatie de stepa ierboasa , care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafata, in care s-a acumulat o cantitate redusa de humus. In aceste parti, unde predomina materialul fin la suprafata, sunt conditii favorabile pentru

pomii fructiferi si vita de vie. Acolo unde predomina materialul grosier, sunt conditii pentru plantatii de protectie si pasunat.

3.Organizarea S.C.D.V.V.Tg Bujor

3.1.Conditii social-economice

Anul de infiintare a fost 1977, prin Decretul Prezidential nr.41 fiind cea mai tanara statiune viticola. Scopul infiintarii a fost de a promova si sustine cultura vitei de vie in tot judetul Galati, valorificandu-se potentialul natural format din nenumarate dealuri si terenuri nisipoase improprii altor culturi. Dupa primii 10 ani de activitate a statiunii, judetul Galati ajunge sa detina locul doi pe tara cu o suprafata viticola de peste 25000 ha.

Actualmente S.C.D.V.V. Bujoru este o institutie publica cu finantare extrabugetara structurata pe doua sectoare de activitate : cercetare si dezvoltare.    Cele doua sectoare sunt strans legate intre ele. Sectorul de dezvoltare cofinanteaza sectorul de cercetare .

Campurile de experimentare pentru sectorul de cercetare sunt organizate in plantatiile viticole ale sectorului de dezvoltare. Dupa 1990 temele de cercetare abordate au fost castigate pe baza de competitii in cadrul programelor de cercetare Orizont 2000, Relansin, Programul National de Cercetare de Excelenta-2005, etc.

Laboratoarele care deservesc sectorul de dezvoltare sunt cele de agrotehnica, protectia plantelor, hidroamelioratii, ameliorarea vitei de vie, producerea materialului saditor, vinificatie, chimia si biochimia vinului.

Tematica de cercetare este variata avand ca obiectiv imbunatatirea tehnologiei de cultura in raport cu schimbarile climatice si cu evolutia pietei interne si cerintele Uniunii Europene.

Sectorul de dezvoltare este structurat in 4 ferme viticole si un combinat de vinificatie , acesta beneficiind din mers de rezultatele obtinute de cercetatori.

Suprafata pe care o ocupa este de 384 ha.

Statiunea mai are si

Sala de degustare- Sala de degustare de la S.C.D.V.V. Bujoru poate gazdui aprox. 30-35 persoane. Este decorata cu o pictura murala inspirata din istoria viticulturii. Sala este spatioasa,frumoasa si moderna.

Sala de vinoteca -La S.C.D.V.V. Bujoru nu exista o sala de vinoteca , exista vinoteca amenajata doar pentru a pastra vinuri de colectie dar nu pentru a fi un punct turistic de vizitare. Aceasta contine 2400 sticle -anii de productie 1978, 1979, 1980, 1984, 1991 si 200 Sala speciala pentru depozitarea vinului in barique nu exista. Anual toata cantitatea de vin este comercializata pentru a se putea asigura desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare in anul urmator.

3.Directiile de productie ale S.C.D.V.V. Dealu Bujorului

Podgoria cuprinde soiurile

-Soiuri de struguri pentru vinuri albe - Feteasca alba, Feteasca regala, Aligoté, Sauvignon.

- Soiuri de struguri pentru vinuri aromate - Muscat Ottonel, Sarba.

-Soiuri de struguri pentru vinuri rosii - Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Babeasca neagra , Burgund, Oporto.

-Soiuri de struguri pentru masa - Chasselas d'oré, Muscat de Hamburg, Coarna neagra selectionata.

Structura sortimentala cuprinde :

-Vinuri DOC-CMD 7%

-Vinuri DOC 11%

-Vin de calitate superioara alb 45%

-Vin de calitate superioara rosu 26%

-Vin de consum curent alb 6%

-Vin de consum curent rosu 5%