Lobesia botrana Den et Schiff., Molia verde a strugurilor (eudemisul Ordinul Lepidoptera , Familia Tortricidae

Raspandire. Molia verde a strugurilor este considerat ca cel mai important daunator al vitei de vie, fiind raspandit mai ales in regiunile viticole din Europa Central-Meridionala, in Africa de Nord, Asia Mica, India, Japonia, etc. In tara noastra este frecventa in toate podgoriile, producand pagube de 30 - 50% la toate cele trei generatii, incepand cu infloritul vitei de vie si pana la recoltatul strugurilor.

Descriere Fluturii au corpul galben-cenusiu de 6 - 8 mm lungime. Aripile anterioare au anvergura de 14 - 18 mm, sunt de culoare cenusie cafenie, cu 3 macule brune (bazala, mediana, apicala), ce alterneaza cu dungi albastre-cenusii, cu franjuri fine pe margini. Aripile posterioare sunt cenusii-deschis si cu franjuri lungi ( Figura 1).

Oul are forma eliptica, de culoare galbuie la depunere si verzuie inainte de ecloziune.

Larva are 10 - 12 mm lungime, de culoare verde-cenusie; capul, pronotul si picioarele sunt brune.

1. 1.

   

2. 2.

   

3.

Figura 1. Lobesia botrana Den et Schiff. (eudemisul vitei de vie)

1.Adult, 2.larva si mod de daunare(boabe atacate), 3.pupa

Pupa are 7 - 9 mm lungime, brun-verzuie sau caramizie.

Biologie si ecologie. Ierneaza in stadiul de pupa intr-un cocon matasos sub scoarta butucilor sau a coardelor vitei de vie, mai rar sub resturile vegetale si in crapaturile solului.

In tara noastra, molia verde a strugurilor are 3 generatii pe an si anume:

G_I - de primavara (mai-iunie);

G_II - de vara (iulie-august);

G_III - de toamna (septembrie - aprilie).

Fluturii apar la sfarsitul lunii aprilie, zborul lor esalonandu-se pana in luna mai. Dupa o perioada de hranire, are loc imperecherea si femela depune ouale izolat, pe bobocii florali sau ramificatiile inflorescentelor si mai rar pe lastari si frunze.

Larvele apar la inceputul lunii iunie, iar dezvoltarea lor dureaza 28-30 zile, la temperaturi de 20-25sC. In ultima varsta, larvele isi confectioneaza un cocon matasos in cuiburile de pe ramificatiile inflorescentelor, in care se transforma in pupa.

La inceputul lunii iulie apar fluturii generatiei a II-a care depun ouale pe boabele strugurilor, iar evolutia larvelor dureaza pana la sfarsitul lunii iulie.

La inceputul lunii august, apar fluturii generatiei a III-a, generatie care produce cele mai mari pagube.

Larvele ataca boabele, iar pierderile sunt marite si de mucegaiurile care se dezvolta pe sucurile zaharate ce se scurg din boabele in parga sau coapte.

Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag, care ataca peste 20 specii de plante lemnoase si ierboase (Cornus mas, Viburnum lantana, Ribes spp., Rhus glabra, Convolvulus arvensis, etc).

Atacul este diferentiat in functie de generatie. Astfel, larvele generatiei I-a rod bobocii florali si inflorescentele; o larva distruge 2 - 3 boboci pe zi, deci 60 - 80 boboci in timpul dezvoltarii sale.

Larvele generatiei a II-a ataca boabele verzi sau in parga (la soiurile timpurii), consumand o parte din pulpa.

Larvele generatiei a III-a rod boabele in parga sau coapte.

Organele atacate sunt inconjurate cu fire matasoase albe, sub forma unor cuiburi. Totodata se creeaza microleziuni, prin care se scurge sucul zaharat, ce constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea ciupercii Botryotinia fuckeliana.

Soiuri sensibile la atacul moliei verde a strugurilor s-au dovedit: Perla de Csaba, Muscat Hamburg, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling italian, Tamaioasa romaneasca, Pinot gris, etc

Masuri de prevenire si combatere. Noile plantatii sa fie infiintate pe spalieri din beton si la distante corespunzatoare intre randuri si pe rand, pentru o buna aerisire si iluminare.

Efectuarea in conditii optime a lucrarilor de intretinere cum sunt: legatul lastarilor, copilitul, carnitul, distrugerea buruienilor.

Tratamentele chimice se fac la avertizare prin urmarirea curbei de zbor a adultilor la capcanele cu feromoni sexuali sintetici de tip Atrabot sau cu ajutorul capcanelor alimentare. PED este de 100 fluturi masculi capturati/ saptamana/capcana.

Schemele de tratament se aplica in functie de intensitatea atacului. Se pot adopta schemele: 1+1+1; 2+1+1; 1+2+1; 2+2+1.

La soiurile cu coacere timpurie nu se mai aplica tratamente pentru generatia a III-a.

Pentru larvele din generatia I-a si a II-a se pot folosi produsele: Actellic 50 CE - 0,1%, Carbetox 37 CE - 0,4%, Ekalux 25 CE - 0,1%, Nogos 50 CE - 0,1%, Vapona 48 CE - 0,1%, Zolone 35 CE - 0,2%, Decis 2,5 CE - 0,03%, Ripcord 40 CE - 0,03%, Karate 2,5 CE - 0,025%, Rufast 15EC - 0,03%, Pilot 480EC - 0,1%, Larvin 85WP - 0,1%, Sevin 85WP - 0,15%, Insegar 25WP - 0,03%, Bulldock 025EC - 0,05%, Bestseller 100EC - 0,01%

Pentru larvele generatiei a III-a se folosesc produse biologice: Dipel 2X WP - 0,1%.

Se poate face si combatere biologica prin lansarea viespii Trichogramma embryophagum, in doua reprize, asigurandu-se o eficacitate de peste 90%.

Situatie privind aplicarea tratamentelor chimice in loturile experimentale,in anul 2006, la S.C.D.V.V. Tg.Bujor

Tabelul 4.

In anul 2006 la S.C.D.V.V. Tg. Bujor s-au efectuat tratamente la mai multe soiuri de vita de vie:

Pentru a fi observata dinamica zborului moliei strugurilor,la soiul Merlot ecologic s-au folosit capcane cu feromoni de tip ATRABOT intr-o concentratie de 1,0%,aplicate la hectar un numar de 8 bucati.Inregistrarea fluturilor capturati s-a facut saptamanal, iar pe baza rezultatelor obtinute s-a intocmit curba de zbor a daunatorului. Aceasta materializeaza inceputul zborului, maximul activitatii de zbor, succesiunea generatiilor,date pe baza carora s-au stabilit momentele de depunere a pontei, aparitia larvelor, avertizarea si efectuarea tratamentelor. Capsulele cu feromon sexual sintetic si valvele cu adeziv s-au schimbat dupa 1,5 luni de functionare.

La soiurile Cabernet Sauvignon respectiv Feteasca Neagra s-au efectuat tratamente cu produsul Calypso 480 SC continand ca substanta activa Tiacloprid 480 g/l de o concentratie de 0,01% produs cu remarcabile proprietati sistemice si de contact.Cantitatea aplicata la hectar a fost de 0,1l in solutie de 1000litri.

Situatia privind tratamentele chimice aplicate in lotul experimental in anul 2007, la S.C.D.V.V. Tg.Bujor

Tabelul 5.

Pentru mentinerea starii de sanatate a vitei de vie din parcelele experimentale s-au executat tratamente fitosanitare cu produse sistemice si de contact: Sulfavit 80 PU, Sulfavit 95 PP, sulfat de cupru, Expo Max WDG, Reldan 40 EC, Ridomil Gold Plus 42,5 WP, Selene, Falcon 460 EC, Vitra 50 WP Calypso 480 SC.Tratamentele au fost executate la avertizare, folosind masina MPSP -300, produsele fiind complexate in functie de agentii patogeni ce trebuiau combatuti. Cantitatea de solutie folosita a fost de 400 l/ha la primele doua tratamente, iar urmatoarele tratamente 1000 l/ha.

In conditiile anului 2007, molia strugurilor a avut o rezerva biologica foarte mare, numarul mediu de fluturi capturati depasind pragul economic de daunare (100 capturi/capcana/saptamana) la toate generatiile.

Maximul curbei de zbor la Generatia a I -a s-a atins pe 10.V.2007 la ∑ (tm-t₀)= 62,4⁰C cu 452 capturi fapt ce a impus avertizarea si aplicarea unui tratament de combatere cu produsul Reldan 40 EC. Se constata ca frecventa de atac a larvelor la G a I-a pe inflorescente a fost de 20,0 % la soiul Merlot si de 37,33 % la soiul Cabernet sauvignon. La G a-II-a maximul de zbor s-a atins pe 21.06.2007 la ∑ (tm-t₀ = 587,5 ⁰C cu 557 capturi. Frecventa de atac a larvelor G a-II-a pe stuguri a valori de 26,0 % la soiul Merlot si de 45,33 la soiul Cabernet sauvignon. Generatia a -III - a a inregistrat maximul de zbor pe 10.08.2007 la ∑ (tm-t₀ = 1033,7 ⁰C cu 300.3 capturi / capcana / saptamana.