Importanta culturii de vita de vie

Importanta culturii de vita de vie

Viticultura este o ramura de productie intensiva a agriculturii, caracterizata printr un coeficient ridicat de valorificare a terenurilor. Valoarea productiei ce se realizeaza la un hectar de vita de vie , echivaleaza cu circa 10-15 hectare culturi cerealiere.

Vita de vie se cultiva cu rezultate foarte bune pe terenurile in panta, pe nisipuri si soluri nisipoase. Pe glob, 47 50% din plantatiile de vii sunt situate pe terenuri in panta. In tara noastra, mai mult de 85% din plantatiile de vii se gasesc pe terenurile in panta si anume

34% pe terenuri cu pante mici (4

pe terenuri cu pante mari

12% pe terenuri cu pante foarte mari(peste 24%).

Vita de vie reprezinta baza de productie pentru economia nationala. Strugurii reprezinta materia prima pentru obtinerea vinurilor si distilatelor pentru coniac, bauturi alcoolice cu pondere insemnata in consumul populatiei.

Este o importanta sursa pentru export. Produsele viti-vinicole (strugurii de masa, vinul coniacul, sampania, sucul de struguri, stafidele sunt solicitate la export. Multe tari ca Spania, Italia, Franta, Grecia si multe altele isi asigura importante resurse valutare prin exportul de produse rezultate din cultura vitei de vie.

In tara noastra venituri importante din export o are populatiile care traiesc in regiunile de deal, subcarpatice, constituind unul din factorii de stabilitate a

populatiei respective. La noi se exporta aproximativ 10 15% din productia anuala viti vinicola. Surse mari de venit se obtin de la plantatiile de vii pentru struguri de masa.

Strugurii si vinul au o contributie insemnata in alimentatia umana. Strugurii si mustul, datorita continutului bogat in zaharuri simple, acizi organici, saruri minerale, vitamine, substante pectice etc., exercita asupra organismului un efect energizant, mineralizant, reconfortant si chiar terapeutic. Datorita continutului ridicat in glucoza, fructoza, strugurii si mustul au un efect energizant muscular si nervos un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza 600 1200 calorii, iar un kilogram de stafide pana la 2600 calorii, valoarea alimentara fiind superioara majoritatii fructelor.

Datorita continutului complex, cura de struguri, are efecte remarcabile, atat pentru mentinerea sanatatii organismului uman, cat si pentru ameliorarea si chiar vindecarea unor boli ale cailor respiratorii, digestive, afectiuni ale ficatului si splinei, unele boli nervoase, slabirea organismului datorita unor boli (rahitism, anemie, malnutritie

Vinul este ,,cea mai sanatoasa si igienica bautura consumat rational are un efect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment si medicament.

Prin consumul de vin se lupta impotriva alcoolismului, care in multe tari din lume ia proportii ingrijoratoare datorita consumului mare de bauturi spirtoase.

Intrucat vinul are o pondere mare in alimentatia populatiei globului, exista in prezent mai multa preocupare pentru protectia sanatatii consumatorului, in sensul ca se incearca obtinerea unei ,,viticulturi biologice fara ingrasaminte chimice si pesticide, care sa asigure vinuri sanatoase, biologice.

Cultura vitei de vie necesita multa forta de munca, de aceea tehnologiile folosite in viticultura necesita o serie de calificari profesionale altoiri, taietori, vinificatori ceea ce contribuie la instruirea fortei de munca si oferta unor posibilitati si mai mari de castig.

Potrivit datelor Oficiului International al Viei si Vinului, suprafata cultivata cu vita de vie pe glob in anul 1992 era de 8 235 000 hectare.

Repartitia pe continente a suprefetelor viticole se prezinta astfel Europa cu o suprafata viticola de 5,626 milioana hectare, concentreaza aproape 70% din cea existenta pe tot globul, urmata de Asia cu 1,407 milioane hectare reprezentand 17,1%, apoi America cu 0,784 milioane hectare , Africa cu 351 mii hectare si Oceania cu 67mii hectare

Descresterea suprafetelor cultivate cu vita de vie in ultimii ani s a datorat unor masuri economice de conjunctura, care au condus la defrisarea de mari suprafete de vii in toate tarile din Comunitatea Economica Europeana in Franta, Italia si Spania cat si de natura sociala in tarile din Europa de Est (Ungaria, Romania Asia, Africa (Algeria) si continentul American.

Evolutia viticultirii mondiale in viitor va depinde de organizarea actuala ,de influentele istorice, economice, culturale, stiintifice, sociale si religioase, care sunt diferite de la o tara la alta.

Cresterea substantiala a productiei viticole, in conditiile reducerii necesarului de forta de munca si costurilor de productie, trebuie sa faca fata unui nivel de trai mai ridicat, cerintelor unei noi calitati a vietii omului, precum si cresterii demografice.

Viticultura reprezinta o ramura a agriculturii cu un nivel de productivitate foarte ridicat cultura vitei de vie implica consum de energie, ea nu se poate dezvolta fara energie sau cu aportul scazut al acesteia.

Pe viitor, sporirea productiei viti vinicole va avea loc in contextul crizei de energie si materii prime. Fata de aceste cerinte, masurile care se impun pentru

viticultura nu sunt de ordin restrictiv, ci de economisire a energiei prin inlaturarea risipei, intensificarea utilizarii unor noi resurse de energie etc..

Viticultura dispune astazi de posibilitati de reducere a consumurilor energetice mai ales a celor legate de protectia fitosanitara, erbicidare, fertilizare si irigare. In acelasi timp, reducerea consumului de fungicide, insecticide, erbicide si ingrasaminte vor contribui la prevenirea poluarii solului, precum si a plantelor si implicit a recoltelor.

O serie de prognoze privitoare la consumul de vin si evolutia gustului consumatorilor au scos in evidenta ca Italia, Spania, Franta si Portugalia, tari care detin 45% din suprafata mondiala si 53% din productia mondiala de vin, consumul de vin se va stabiliza la 50 70l/an/locuitor, in mare parte vinurile rosii. In Germania vor fi preferate in continuare, ca si in S.U.A. vinurile albe.    In ultimii ani asistam la o diversificare a productiei viti vinicole astazi in lume se cunosc peste 50 de produse nefermentate obtinute din struguri. Se apreciaza ca refacerea anumitor plantatii viticole din diferite zone ale globului se va orienta catre obtinerea strugurilor de masa, a stafidelor, a bauturilor pe baza de must si vin cu tarie alcoolica scazuta.

Lista daunatorilor vitei de vie insumeaza in jur de 45 specii dintre care: 1 specie din ordinul Nematoda: Meloidogyne incognita Kofoid (nematodul radacinilor); 2 specii din ordinul Acarina: Tetranychus urticae Koch. (acarianul rosu comun) si Eryophies vitis pgst. (erinoza vitei de vie).

Din clasa Insecta produc pagube un numar mare de specii si anume: 5 specii din ordinul Orthoptera: Oecantus peluscens; Ephipiger ephipiger Fiebig. (cosasul gheboas); Calliptamus italicus L. (lacusta italiana); Dociostaurus maroccanus Thumb. (lacusta marocana); Tettigonia viridissima L. (lacusta verde); 8 specii din ordinul Homoptera: phylloxera vastatrix Peanch. (filoxera vitei de vie); Pulvinaria vitis L. (paduchele testos al viei); Parthenolecanium corni Bché. (paduchele testos al prunului); Parthenolecanium persicae F. (paduchele testos al dudului); Phaenococcus aceri Sogn. (paduchele ceros al

vitei de vie); Lepidosaphes ulmi L. (paduchele virgula); Quadraspidiotus perniciosus Comst. (paduchele din San José); Schizoneura ulmi L. (paduchele lanos al agrisului si coacazului), etc.

Din ordinul Coleoptera se cunosc ca daunatoare la vita de vie 13 specii si anume: Anomala vitis L. (carabusul verde al vitei de vie); Anomala solida Er. (carabusul verde al vitei de vie); Lethrus apterus Laxm. (forfecarul); Byctiscus betulae L. (tigararul); Adoxus obscurus L. (scriitorul); Peritellus sphaeroides     Germ. (gargarita cenusie); Pentodon idiota Hbn. (carabusul negru); Otiorrhynchus ligustici L. (gargarita radacinilor de lucerna); Polyphylla fullo F. (carabusul marmorat); Melolontha melolontha L. (carabusul de mai); Peritelus familiaris Boh. (gargarita mugurilor vitei de vie); Epicometis hirta Poda. (gargarita florilor).

Si ordinul Lepidoptera este bine reprezentat si cuprinde circa 8 specii importante si anume: Eupoecilia (Clysia, Cochylis) ambiguella Hbn. (cochilisul vitei de vie); Lobesia (Polychrosis) botrana Den et Schiff. (eudemisul vitei de vie); Sparganothis pilleriana Schiff. (molia frunzelor de vie); Peribatodes (Boarmia) rhomboidaria L. (cotarul cenusiu al vitei de vie); Arctia villica L. (cainele babei); Hyphantria cunea Drury. (omida paroasa a dudului); Lymantria dispar L. (omida stejarului); Scotia (Agrotis) segetum Den et Schiff. (buha semanaturilor).

Ordinul Hymenoptera, este reprezentat de o singura specie Reticulitenues lucifugus Rossi . Din ordinul Diptera o specie Perisa oenophila Haimb. (musca galicola a vitei).

Din Clasa Gasteropode, 2 specii sunt mai importante si anume: Deroceras spp. (limaxul cenusiu) si Helix pomatia L. (melcul de gradina).

Dintre Vertebrate sunt citate ca daunatoare specii din Clasa Aves (Pasari) cum ar fi: Turdus merula L. (merla) si Sturnus vulgaris L. (graurul); iar din Clasa Mamalia (Mamifere) din ordinul Rodentia speciile: Lepus europaeus Pal. (iepurele de camp) si Oryctolagus cuniculum L. (iepurele de vizuina)