Cerintele plantei fata de factorii de vegetatie

Cerintele plantei fata de factorii de vegetatie

Elementele principale ale climei sunt: radiatia solara, temperatura, umiditatea, lumina, compozitia si impuritatile atmosferice, vanturile etc.

Radiatia solara Reprezinta principala sursa de energie primita la suprafata solului si constituie un important factor agrometeorologic, cu influente directe asupra proceselor de fotosinteza si evapotranspiratie a plantelor.    Un plus de 15-20% radiatie globala influenteaza pozitiv declansarea mai timpurie a unor fenofaze ale vitei de vie (dezmuguritul, infloritul, maturarea strugurilor si

maturarea lemnului etc.), iar o diminuare a radiatiei globale cu 21-30% din total are influente negative prin reducerea concentratiei in zaharuri (cu aproximativ 30-40%) si o crestere in aceeasi proportie a aciditatii totale.

Temperatura. Procesele vitale ale plantelor sunt determinate si influentate    de energia termica, exprimata prin nivelul si suma gradelor de temperatura.Fiecare fenomen fiziologic este conditionat de atingerea unui anumit nivel de temperatura numit prag biologic, care marcheaza inceputul sau sfarsitul unui fenomen biologic.Pentru declansarea "plansului" la vita de vie, pragul biologic inferior este de 4°C. Pentru inceputul si sfarsitul infloritului, pragul biologic inferior este de 15°C. Pentru cresterea boabelor, pragul inferior de temperatura este de 20°C, pentru coacerea strugurilor 17°C, iar pentru maturarea lemnului 12°C. Intocmai ca si pragurile inferioare de temperatura, cele superioare stanjenesc sau opresc procesele biologice ale vitei de vie. Astfel, temperatura de 36°C constituie prag biologic superior in faza cresterii boabelor, cand poate aparea si fenomenul de "opareala" a frunzelor, dupa cum temperaturi de 32-34°C constituie prag superior pentru maturarea boabelor. Depasirea pragurilor biologice nu are efecte negative reversibile ci doar o stagnare a unor procese biologice, care sunt reluate odata cu revenirea in limitele normale ale pragului respectiv.

Cel mai important prag biologic inferior pentru vita de vie este temperatura de 10°C, considerat ca fiind zero de crestere sau zero biologic. Pragul biologic inferior al vitei de vie delimiteaza lungimea perioadei bioactive a aerului, care in conditiile climatului temperat-continental este de 180-220 zile. In acest interval se incadreaza perioda de vegetatie propriu-zisa, care incepe cu dezmuguritul si se termina cu caderea frunzelor si maturarea lemnului. In conditiile tarii noastre, numarul zilelor cu temperatura activa (peste 10°C) din perioada de vegetatie variaza, in functie de ani si de podgorie, este de la 165 la

189 zile, fiind mai mare de 150 zile, considerat ca minim pentru cultura vitei de vie.

Lumina. Vita de vie face parte din grupa plantelor iubitoare de lumina (heliofile) si de aceea, cultura ei nu reuseste decat pe terenuri bine insorite. Pe parcursul perioadei de vegetatie cerintele vitei de vie fata de lumina sunt diferite, fiind mai mari in timpul infloritului si maturarii strugurilor si mai mici la cules.Resursele luminoase ale unei zone viticole se apreciaza prin suma orelor de stralucire a soarelui (insolatie) din perioada de vegetatie. Aceasta poate fi: globala sau potentiala, cand se considera ca toate orele de la rasaritul pana la apusul soarelui sunt senine; - reala sau efectiva , cand din insolatia globala se scad orele cu cer acoperit. Suma orelor de stralucire globala din perioada de vegetatie este relativ constanta, variind in limite restranse in functie de latitudine: in conditiile din tara noastra, in perioada aprilie - octombrie se inregistreaza valori de 2900 ÷ 2985 ore.

Umiditatea. Datorita sistemului radicular numeros si puternic, cat si capacitatii sale de absorbtie mari, vita de vie este mai rezistenta la seceta decat multe alte plante. Dintre criteriile de apreciere a cerintei vitei de vie fata de umiditate, amintim: suma precipitatiilor, coeficientul precipitatiilor si indicele hidrotermic. Cultura vitei de vie reuseste in acele locuri unde suma precipitatiilor anuale variaza intre 400 si 700 mm. In majoritatea podgorilor din Romania aceasta suma depaseste 500 mm anual. Din suma anuala a precipitatiilor o parte (circa 50%) este reprezentata de ploi marunte ce nu depasesc 10 mm si care nu sunt utile pentru vita de vie, iar cealalta parte este reprezentata de ploi adevarate sau utile.

Vanturile. In plantatiile viticole produc o turbulenta a aerului, asigura transportul aerului umed spre straturile superioare ale atmosferei si aduc in locul lui aer uscat. Schimbarea frecventa a aerului pe aceasta cale favorizeaza

intensificarea evaporatiei si transpiratiei si, ca urmare, o uscare mai rapida a solului. O mare importanta o are si in procesul de polenizare a vitei de vie. Un

vant moderat in perioada infloritului asigura transportul polenului, favorizand fecundarea si fructificarea vitei de vie. Un vant uscat si moderat ca intensitate stanjeneste atacul de mana, iar cand este puternic provoaca ruperea lastarilor si, uneori, doborarea mijloacelor de sustinere.