Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Sa se intocmeasca studiul de fezabilitate privind ameliorarea silvica a terenurilor din perimetrul de ameliorare Coza 1 situat in raza localitatii Coza, judetul Vrancea


Sa se intocmeasca studiul de fezabilitate privind ameliorarea silvica a terenurilor din perimetrul de ameliorare Coza 1 situat in raza localitatii Coza, judetul Vrancea




Tema proiectului

Sa se intocmeasca studiul de fezabilitate privind ameliorarea silvica a terenurilor din perimetrul de ameliorare Coza 1 situat in raza localitatii Coza, judetul Vrancea.

Studiul va cuprinde urmatoarele:

1.Caracterizarea generala a perimetrului de ameliorare.




2.Cartarea perimetrului si formularea problemelor ce se cer rezolvate.

3.Solutia tehnica de ameliorare silvica a terenurilor degradate din perimetru.

4.Detalii tehnice, tehnologice si organizatorice legate de executia lucrarilor.

5.Figuri si piese desenate.

Date cu caracter general:

1. Denumirea obiectivului de investitii

Ameliorarea si valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Coza 1.

2. Faza de proiectare: studiu de fezabilitate

3. Titularul de investitie: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Regia Nationala a Padurilor.

4. Proiectant:Universitatea “Transilvania” din Brasov

5. Situatia actuala:terenuri incluse in fond forestier

6. Mod de finantare -alocatii bugetare

CAPITOLUL I

Caracterizarea geografica a perimetrului de ameliorare Coza 1

1.1 Pozitia geografica si situatia administrativa a perimetrului de ameliorare

Perimetrul de ameliorare este situat in Muntii Coza care apartin Carpatilor de Curbura, pe malul drept al raului Putna, in raza localitatii Coza.

Teritoriul prezinta coordonatele geografice 460 latitudine nordica si 26030’ longitudine estica. Perimetrul de ameliorare este situat din punct de vedere administrativ in judetul Vrancea, iar in ce priveste administratia silvica se gaseste in raza Ocolului Silvic Tulnici din Directia Silvica Vrancea. Limitele sunt naturale, in partea de nord, perimetrul de ameliorare fiind limitat de raul Putna.

Localizarea perimetrului este evidentiata si in figura 1.

Lepsa

 

Coza

 

P.A.

 

Tulnici

 

Figura 1. Schita cu localizarea perimetrului

1.2. Conditii geologice

Unitatea morfo-structurala in care se gaseste perimetrul este cea a Carpatilor de Curbura – Muntii Vrancei, Muntii Coza.

In ceea ce priveste varsta geologica a teritoriului, apartine Mezozoicului, perioada Cretacic Superior.

Dintre rocile existente in cuprinsul teritoriului, predominante sunt formatiunile de flis marno-gresos de molasa.

Rocile din perimetru sunt de natura sedimentara, sunt usor friabile si, in raport cu degradarea, ele se incadreaza in grupa rocilor usor erodabile.

1.3. Conditii geomorfologice

Perimetrul de ameliorare se incadreaza in regiunea geomorfologica a Muntilor Vrancei, partea central-nordica a acestora, respectiv Muntii Coza.

Suprafata perimetrului este de 43,7 ha si reprezinta un versant transformat in bazin de catre procesele de eroziune.

Configuratia terenului este ondulata.

Altitudinea medie a perimetrului de ameliorare este de 881m, iar altitudinea minima 710 m respectiv cea maxima 1052 m, inregistrandu-se o energie de relief de 342 m.

Panta medie a terenului este de 36,2%, cu variatii mari, avand minima de 16% si maxima de 75%.

Versantii ce alcatuiesc bazinul format in urma eroziunii au expozitii N-E si respectiv N-V iar expozitia generala a perimetrului este nordica.

Datele referitoare la caracterizarea geomorfologica a perimetrului se regasesc in tabelul nr. 1

Sinteza datelor geomorfologice Tabel nr.1.3.

Suprafata

Altitudinea(m)

Panta(%)

expozitia

(ha)

Minima

Medie

Maxima

Minima

Medie

Maxima

Generala

Predominanta

43,7

710

881

1052

16

36,2

75

N

N

1.4. Conditii climatice

Dupa Kφpen, perimetrul de ameliorare se incadreaza in tipul Dfbk subtipul Dfk- tinutul climatic de munti josi, subtipul Carpatilor Orientali, districtul pajistilor montane si alpine, padure. Perimetrul apartine topoclimatului complex al Carpatilor de Curbura, tipul de versant cu expozitie nordica (umed si rece).

Sinteza datelor climatice Tabel nr.1.3.

Luna:

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Temperaturi medii lunare

Cantitati medii lunare de precipitatii

70

60

80

90

120

120

130

100

70

60

60

50

1030

Cantitati maxime in 24h

55

43

39,1

47,1

63

78,5

50,5

70

67,9

44

52,2

46,3

Temperatura medie anuala este de 50C, iar temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) de –6.80C, respectiv temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) de 160C. Numarul de zile cu temperatura medie peste 100C este de 174.

Regimul eolian

Vantul dominant bate pe directia N-V cu o frecventa de 22% si intensitatea medie de 4m/s.

Caracteristicile ploii critice de asigurare 10%.

Pentru calculul intensitatii se foloseste relatia Gregory: i= ; F=7.5 la munte, n=0.5

T=t t =7.74; i=2.536 mm/min

Cuantumul ploii, h= i*t; h=i*t=2.536*7.74=19.63mm; h=19.54mm

Climatul are un rol primordial in declansarea si evolutia fenomenelor de degradare.

Climatul umed si rece, precipitatiile abundente din lunile de vara au determinat spalarea solului pe suprafete intinse din perimetrul de ameliorare dupa ce a fost eliminata vegetatia arbustiva si ierboasa.

1.5. Conditii hidrografice si hidrologice

Perimetrul de ameliorare Coza 1se afla situat in bazinul hidrografic al Siretului in zona in care raul Putna colecteaza cea mai mare parte din afluenti.

Apele care se scurg din perimetru se varsa in raul Putna, marind considerabil turbiditatea apelor acestuia.

Reteaua hidrografica interioara perimetrului este formata din culoarul ravenei existente. La varsarea in raul Putna acesta are latimea maxima-32 m, latimea minima fiind de 3 m. Latimea medie a culoarului ravenei este de 20 m.

Gradul de fragmentare al perimetrului este dat de raportul dintre lungimea retelei hidrografice interioare si suprafata sa, fiind de 21 m/ha.

Regimul hidrologic este considerat dezechilibrat, ceea ce favorizeaza fenomenele de eroziune pluviala.

Ecuatia bilantului pluvial anual se poate scrie: P=E+S0+F, unde P- precipitatiile cazute

S0- scurgerea totala

P=E+S0+F E- evapotranspiratia potentiala

1030=500+S0+F

F=0 T S0=530 mm

Coeficientul scurgerii totale- k0=0=0.51

Coeficientul scurgerii in suprafata k=, unde S este scurgerea superficiala, S=463.5T k=0.45

Volumul scurgerii: W= 10S*h*k=10*30.6*1030*0.45=141831m3

Ecuatia de bilant a ploii critice: h= hr+hi+hs unde,

h- cantitatea de aps unde,

h- cantitatea de apa cazuta

hr- cantitatea de apa retinuta de covorul vegetal si de neregularitatile terenului

hi- apa infiltrata in sol

hs- apa scursa

19.54=2+9+ hsT hs=8.54 mm

coeficientul de scurgere la suprafata al ploii critice k=s

Volumul scurgerii la ploaia critica: W= 10S*h*k=10*30.6*19.54*0.437=2613.24 m3

Regimul hidrologic dezechilibrat si gradul mare de fragmentare al perimetrului, in combinatie cu substratul usor erodabil favorizeaza fenomenele de degradare prin eroziune pluviala, atat in suprafata cat si in adancime, scurgerile puternice pe versanti antrenand cantitati apreciabile de materiale, pietre si bolovani. Aceste fenomene pericliteaza stabilitatea terenurilor si este in detrimentul apelor raului Putna.

1.6. Conditii pedologice

Regiunea pedo-geografica in care se incadreaza perimetrul de ameliorare este Regiunea Carpatica, Districtul Carpatilor de Curbura.

Solurile din regiune sunt reprezentate de tipul de sol brun acid.

In perimetrul de ameliorare solurile au dobandit insa un aspect de mozaic, fiind reprezentate in cea mai mare parte a suprafetei prin soluri brune acide apartinand subtipului erodat, pe care se gasesc interpuse erodisoluri sub forma de petice.

Fenomenele declansate in perimetru au indepartat treptat profilul de sol, pojghita cu pojghita si se tinde, in final, la inlaturarea totala a profilului.

In functie de gradul atins de eroziunea pluviala in suprafata, in perimetrul de ameliorare, solurile au fost spalate de orizontul cu humus. Acesta mai exista in unele suprafete insa este subtiat pana la jumatate, iar in situatiile extreme, eroziunea a ajuns sa actioneze la nivelul orizonturilor intermediare si chiar la nivelul rocii mama.

In cazul zonelor unde a existat un substrat mai dur, prin inlaturarea solului au aparut aflorimente stancoase in proportie de aproximativ 50%, terenurile respective fiind denumite terenuri stancoase. In urma celor precizate se apreciaza ca starea suprafetei solului este necorespunzatoare

1.7. Conditii fito-geografice

Marea unitate fito-geografica in care se incadreaza perimetrul de ameliorare Coza 1 este Marea unitate de vegetatie a padurilor de tip subatlantic din domeniul fagului. Unitatea din care face parte perimetrul este cea de paduri amestecate de fag, molid si brad.

In regiune principalele asociatii vegetale sunt reprezentate de alternante de grupari forestiere, in care participa in procente diferite, doua sau toate trei speciile mentionate. Pe alocuri se pot intalni fagete sau bradete pure dar pe suprafete mici. De asemenea, la altitudini ceva mai mari se gasesc si pajisti secundare, rezultate in urma defrisarii in trecut a formatiunilor forestiere mentionate mai sus. In perimetrul de ameliorare vegetatia este reprezentata doar de ierburi razlete si de tufarisuri rare, neoferind protectia antierozionala necesara terenului. Aceasta stare a vegetatiei se datoreaza despaduririlor din zona, efectuate in trecut, urmate de o exploatare abuziva, prin pasunat, a pajistilor care au rezultat.

1.8 Conditii economico-geografice

In ceea ce priveste aspectul economic se mentioneaza ca majoritatea terenurilor au folosinta agricola sau sunt exploatate ca pasuni sau fanete, principala ocupatie a locuitorilor fiind agricultura. Padurile prezinta totusi un rol destul de important in economia locala, asigurand lemnul de foc si antrenand prin operatiunile culturale care se executa periodic in cadrul O.S. Tulnici o parte din populatia activa din zona.

Terenurile din perimetrul de ameliorare sunt incluse in fondul forestier apartinand O.S. Tulnici. Perimetrul de ameliorare se afla situat destul de aproape de localitatile Coza, Lepsa si Tulnici. Se apreciaza ca exista posibilitatea recrutarii fortei de munca necesare din zona. Materialele necesare: puieti, pari, nuiele, bulumaci se asigura din pepiniera O.S. Tulnici respectiv de pe urma rariturilor efectuate in cuprinsul ocolului.

CAPITOLUL II

Caracterizarea perimetrului de ameliorare Coza 1 sub raportul degradarii. Necesitatea si oportunitatea investitiei.

2.1. Procesele de degradare care se desfasoara in perimetru si modul de declansare a acestora.

Aria de eroziune in care se incadreaza perimetrul este aria terenurilor cu eroziune moderat-puternica, cu pericol de accentuare a eroziunii.

Principalii factori care au favorizat procesele de degradare dupa disparitia vegetatiei sunt ploile cu un cuantum annual ridicat, panta destul de mare a terenului, substratul format din roci friabile. Procesele de degradare s-au declansat ca urmare a despaduririi suprafetei si a pasunatului intensiv. Aceasta situatie se mentine si in prezent de aceea e necesara interventia cu lucrari de ameliorare ca procesele de eroziune sa fie oprite, terenurile sa fie stabilizate si sa reintre in circuitul economic.

Procesele de degradare din perimetru sunt determinate de eroziunea pluviala. Eroziunea pluviala imbraca doua forme: eroziune in suprafata si eroziune in adancime, ambele forme fiind reprezentate in perimetru cu grade de intensitate diferite.

Procesele de eroziune in suprafata sunt caracteristice pentru terenurile inclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un scut vegetal protector. In raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se impart in trei categorii: moderat, puternic si foarte puternic erodate, dupa cum s-a indepartat mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul orizonturilor intermediare.

Eroziunea in adancime (ravenatia) este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza versantilor. In desfasurarea procesului se disting doua faze: siroirea si ravenatia. In urma proceselor de eroziune in adancime iau nastere fagase torentiale- ogase si ravene. Ravena, in ansamblu, prezinta trei zone: una de desprindere, una de transport si alta de depozitare. Zona de desprindere este o rapa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde sistematic materialul. Zona de transport este un canal cu un pat si doua taluze si in lungul sau sunt transportate materialele venite din amonte.

Terenurile degradate intalnite in perimetrul de ameliorare sunt: terenuri moderat erodate, terenuri puternic erodate, terenuri foarte puternic erodate, terenuri stancoase si terenuri ravenate. Statistica terenurilor degradate este redata in tabelul urmator:

Terenuri degradate din perimetrul de ameliorare tabelul 2.

Nr. crt

Specificari

Suprafata

Observatii

Ha

Terenuri moderat erodate

6,53

14,94

Us 7

Terenuri puternic erodate

24,41

Us 1,Us 6

Terenuri foarte puternic erodate

30,71

Us 5,Us 3

Terenuri ravenate

1,86

4,27

Us 4

Terenuri stancoase

25,67

Us 2

Total

100,00

2.2. Estimarea predispozitei la eroziune si a cuantumului probabil al acesteia

2.2.1. Predispozitia la eroziune

a) Metoda indicilor (Ciortuz, 1991)

Fiecare teritoriu prezinta un anumit grad de erodabilitate in raport cu conditiile geografice (fizice si economice) care il caracterizeaza. Cunoasterea gradului de erodabilitate prezinta un mare interes teoretic si practic, orientand in mod decisiv activitatea de ameliorare a padurilor.

In desfasurarea eroziunii pluviale intervin numerosi factori si anume: substratul litologic, relieful, climatul, solul, vegetatia si factorul antropic. Lasand la o parte factorul antropic, capabil atat sa declanseze eroziunea pluviala accelerata cat si sa o stopeze, rezulta ca gradul de erodabilitate al unui teritoriu depinde pe de o parte de caracteristicile rocii, reliefului, climei si solului, care determina o anumita predispozitie fizico-geografica la eroziune, iar pe de alta parte de gradul de acoperire a solului cu vegetatie, care determina o anumita rezistenta la actiunea eroziva a precipitatiilor atmosferice si a scurgerii pe care acestea o genereaza.

Metoda indicilor ia in considerare urmatorii factori: natura rocilor din substrat (R), panta morfologica a teritoriului (I), factorul pluvial (P), textura solului (T) si factorul vegetal (V).

R=3 – roci usor erodabile

I=3 – panta > 30% pe bazin, > 60% pe versanti

P=2 – precipitatii medii anuale de 600-1000mm

T=1 – textura mijlocie

→ R+I+P+T=9 → predispozitie la eroziune a teritoriului moderata

V=2 – fanete si paduri ± descheiate, slab productive

→ (R+I+P+T)-V=9-2=7 → erodabilitate a teritoriului puternica

Erodabilitatea puternica arata o susceptabilitate avansata la eroziune si deci pericolul declansarii cu usurinta a acestui proces.

b) Metoda Corine(A. Giordano, D. Briggs, 1992-98)

Metoda CORINE estimeaza riscul actual de eroziune in functie de erodabilitatea climatica, de erodabilitatea solului, de panta si de gradul de acoperire a terenului cu vegetatie.

Aceasta metoda foloseste tot indici, insa care se inmultesc astfel incat in final se poate aprecia un risc potential de eroziune si un risc actual.Riscul actual de eroziune este ridicat la fel si riscul potential de eroziune.

Text Box: Textura  1. grea
solului:   2. usoara
	 3. mijlocie



Text Box: Pietruire:    1. >10%
      2. <10%


2.2.2.Estimarea cuantumului eroziuni

Metoda Gaspar-Apostol

Formula elaborata de Gaspar si Apostol porneste de la natura folosintelor existente intr-un caz dat si de la valoarea indicilor de eroziune (stabiliti prin cercetare) corespunzatori diverselor folosinte.

Conform formulei Gaspar -Apostol: E = A · ∑(si · ei ) / S, unde:

E=cuantumul spalarii (m3/ an ha);

si=suprafetele care revin diverselor folosinte din teritoriu (ha);

ei=indici medii de eroziune corespunzatori folosintelor existente m3/an ha;

S=suprafata totala a teritoriului vizat (ha);

A=coeficient de corctie care tine seama de circumstantele locale.

E=2 · (6,53·10+10,67·25+13,42·25+1,86·50+11,22·50)/43,7

E=60,48 m3/ an ha

2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei

Avand in vedere gradul ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cat si riscul potential de eroziune, se contureaza o serie de consecinte grave si dintre cele mai diverse.

Consecintele pedologice sunt cele mai evidente si numeroase. Astfel solul a fost batatorit, destructurat iar orizontul humifer inlaturat in totalitate pe mari suprafete din cuprinsul perimetrului.

Consecintele de ordin hidrologic: in urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor raului Putna creste considerabil dupa fiecare ploaie. Materialele aduse de pe versant sunt in mare parte substante organice provenite din orizontul humifer care este saracit continuu.

Din punct de vedere climatic are loc o modificare in plan local a bilantului caloric. Datorita lipsei vegetatiei solul nu isi indeplineste rolul de retinator de apa astfel incat seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid.

Principalul obiectiv pus in pericol de fenomenele care au loc pe versant este raul Putna. Acesta este un factor important pentru populatia din zona si poate afecta o zona mai intinsa datorita faptului ca fenomenele de degradare actioneaza pe cursul sau superior.

Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel incat este posibil ca in urma unor ploi abundente si de lunga durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fi in totalitate spalate si transportate iar nivelul apelor raului si chiar configuratia albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile.

Caracterul dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei face ca aceasta sa devina tot mai nesigura si mai costisitoare.

2.4. Lucrari executate in trecut

Nu s-au executat lucrari in trecut.

CAPITOLUL III

Cartarea terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Coza 1 si problemele care se cer rezolvate



3.1. Metoda de cartare adoptata

Prin cartare se intelege operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul unui perimetru de ameliorare, avand ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si in final formularea problemelor care se cer rezolvate in perimetru.

Metoda folosita pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de cartare stationala elementara, scara la care se carteaza fiind de 1:2500. Aceasta metoda utilizeaza criterii de ordin stational si foloseste notatii si unitati taxonomice specifice. Concret, criteriile metodei de cartare sunt urmatoarele:

Natura degradarii si forma de teren degradat

Pozitia fitoclimatica a terenului

Caracteristica definitorie a terenului (aspect)

Solul si proprietatile sale (caracteristica pedologica)

Se observa ca primul si cel de-al treilea criteriu se refera la specificul ecologic al suprafetei iarcel de-al doilea respectiv al patrulea se refera la potentialul productiv al terenului.

Unitatile taxonomice folosite sunt:

Clasa de terenuri degradate

Este unitatea taxonomica ce grupeaza toate terenurile care sunt afectate de o anumita forma de degradare, netinand cont si de amplasarea lor geografica. Clasele de terenuri degradate cuprind terenuri degradate sub actiunea factorilor naturali si terenuri degradate antropic si sunt in numar de treisprezece, numerotate cu cifre romane

In perimetrul de ameliorare Coza 1 se intalnesc urmatoarele clase de terenuri degradate

I Terenuri erodate generate de eroziunea in suprafata

II Terenuri stancoase generate de eroziunea in suprafata, cu eroziune activa sau stabilizata

III Rapi si taluzuri naturale rezultate in urma procesului de eroziune torentiala si de alunecare sau surpare

2. Seria zonala a statiunii reuneste terenurile degradate din diferite clase si din acelasi areal fito-climatic. Exista patu serii ce corespund zonelor de campie, deal, munti josi si munti inalti notate

C, D, M1 si M2.

3. Subclasa de statiuni este determinata dupa caracteristica definitorie a terenului degradat care ii confera un anumit aspect. Pentru fiecare clasa de terenuri degradate s-au stabilit cate doua subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.

4. Grupa stationala tine seama de caracteristica pedologica fundamentala (structura, textura solului), grupand terenurile degradate care au conditii asemanatoare. In cadrul fiecarei subclase s-au identificat cate doua grupe stationale notate cu a respectiv b.

5. Tipul stational este gruparea de unitati stationale cu acelasi specific ecologic si potential productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, avand deci si aceeasi formula de cartare stationala.

6. Unitatea stationala este unitatea taxonomica concreta, delimitata ca o portiune de teren omogena din punct de vedere al specificului ecologic si al potentialului productiv.

Perimetrul de ameliorare Coza 1 apartine seriei zonale M, terenuri degradate din zona muntilor josi.

3.2. Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru

In cuprinsul perimetrului de ameliorare Coza 2 s-au identificat un numar de cinci unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie intrerupta si notate cu cifre arabe. Procesele de degradare si portiunile degradate din perimetru au fost notate:

E1- eroziune de gradul I, terenuri moderat erodate

2- eroziune de gradul II, terenuri puternic erodate

E3- eroziune de gradul III, terenuri foarte puternic erodate

R-    eroziune in adancime, terenuri ravenate

Stc- terenuri stancoase, unde in urma eroziunii in suprafata au aparut la zi aflorimente stancoase

Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise:

Unitatea Stationala nr. 1;
suprafata 11,2 ha

eroziune de gradul II (E­2)

teren puternic erodat

teren erodat din arealul fitoclimatic M1- munti josi

conditii geomorfologice:

-altitudinea: minima 690 m

Unitatea stationala nr. 1:

suprafata: 6,872 ha

felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

forma de teren degradat generata: teren puternic erodat (E2 )

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant mijlociu-inferior, ondulat

altitudine: minima – 710m; maxima – 854m; medie – 782m

panta: medie – 30%

expozitie: N-V

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare:moderat slab inierbat

formula de caracterizare stationala: IM11a

Schita unitati

Observatii:

Unitatea stationala nr. 2:

suprafata: 11,219ha

felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

forma de teren degradat generata: teren stancos (Stc)

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant superior, ondulat

altitudine: minima – 825m; maxima – 1052m; medie – 938,5m

panta: medie – 43,6%

expozitie:N-V

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare: teren nud

formula de caracterizare stationala: IIM11b

Schita unitati

Observatii:

Unitatea stationala nr. 3:

suprafata: 2,640 ha

felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

forma de teren degradat generata: teren foarte puternic erodat (E3 )

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant mijlociu-inferior, ondulat

altitudine: minima – 850m; maxima – 1015m; medie – 932,5m

panta: medie –41%

expozitie: N-V

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare:teren foarte slab inierbat

formula de caracterizare stationala: IM12a

Schita unitati

Observati:

Unitatea stationala nr. 4:

suprafata: 1,856ha

felul degradarii: eroziune pluviala in adancime

forma de teren degradat generata: teren ravenat (R)

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant superior, ondulat

altitudine: minima – 876m; maxima – 982m; medie – 929m

panta: medie – 16%

expozitie: N

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare: teren nud

formula de caracterizare stationala: IIIM11a

Schita unitati

Observatii:

Unitatea stationala nr. 5:

suprafata: 10,784 ha

felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

forma de teren degradat generata: teren foarte puternic erodat (E3 )

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant mijlociu-inferior, ondulat

altitudine: minima – 778m; maxima – 1015m; medie – 896,5m

panta: medie – 39,4%

expozitie:N-E

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare:teren foarte slab inierbat

formula de caracterizare stationala: IM12a

Schita unitati

Observatii:

Unitatea stationala nr. 6:

suprafata: 3,800ha

felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

forma de teren degradat generata: teren puternic erodat (E2)

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant superior, ondulat

altitudine: minima – 782m; maxima – 946m; medie – 864m

panta: medie – 35,9%

expozitie: N-E

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare: teren slab inierbat

formula de caracterizare stationala: IM11a

Schita unitati

Observatii:

Unitatea stationala nr. 7:

suprafata: 6,53 ha

felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

forma de teren degradat generata: teren moderat erodat (E1 )

arealul fitoclimatic: M1- munti josi

conditii geomorfologice: versant mijlociu-inferior, ondulat

altitudine: minima – 710m; maxima – 794m; medie – 752m

panta: medie – 19,7%

expozitie: N-E

tipul de sol:

substratul:

gradul de inierbare:teren moderat inierbat

formula de caracterizare stationala: IM11a

Schita unitati

Observatii:

3.3 Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale

Dupa cum s-a mentionat, tipul stational cuprinde toate unitatile stationale cu aceeasi formula stationala. In perimetrul de ameliorare Coza 1 au fost identificate 4 tipuri stationale notate simbolic T1, T2, T3, T4, a caror caracterizare este redata in tabelul urmator.

Caracterizarea tipurilor stationale din perimetrul de ameliorare Tabelul 3.3

Tip stational

Unitati stationale

Caracterizarea tipurilor stationale

Formula stationala

Simbol

Supr. (ha)

Nr.

Supr. (ha)

T1

17,2

1

6 7

6,87

3,80 6,53

Terenuri cu eroziune in suprafata din arealul fitoclimatic de munti josi, cu eroziune moderata si puternica cu soluri zonale cu textura usoara

IM11a

T2

13,42

3

5

2,64 10,78

Terenuri erodate din arealul fitoclimatic de munti josi, cu eroziune foarte puternica si erodisoluri cu textura usoara

IM12a

T3

11,22

2

11,22

Terenuri stancoase din arealul fitoclimatic de munti josi, cu aflorimente necalcaroase cu erodisol litic superficial

IIM11b

T4

1,86

4

1,86

Rapi si taluzuri naturale din arealul fitoclimatic de munti josi, terenuri cu substrat molasic neconsolidat si erodisol cu textura usoara

IIIM11a

In cadrul tipului T1 s-au diferentiat, in functie de panta, doua subtipuri, α si β, dintre care T are o suprafata de 6.53 ha, iar To suprafata de 10,67 ha.

Stabilirea tipurilor stationale prezinta utilitate practica, acestea constituind unitati operative pentru care se stabilesc solutiile tehnice in functie de conditiile de lucru caracteristice.

In functie de conditiile de lucru, in cadrul perimetrului de ameliorare,tipurile stationale au fost grupate in trei grupe de tipuri :

tipuri cu conditii moderate de lucru T1 17,2 ha

tipuri cu conditii grele de lucru T2 13,42 ha

tipuri cu conditii foarte grele de lucru T3 si T4 13,08 ha

3.4. Probleme ce se cer rezolvate

Din subcapitolele anterioare rezulta faptul ca in perimetrul de ameliorare Coza 1 se gasesc situatii dintre cele mai diverse sub raportul gradului si formelor de degradare, al solului si al pantei. Astfel se intalneste eroziunea in suprafata dar si ravenatia.

Gradele eroziunii in suprafata cuprind atat eroziunea moderata si puternica cat si cea foarte puternica intalnindu-se chiar si situatii extreme cum sunt terenurile cu aflorimente stancoase la zi.

In functie de gradele eroziunii, solurile din perimetrul de ameliorare apartin de la tipurile zonale erodate si moderat inierbate pana la erodisolurile litice din terenurile nude, neprotejate de vegetatie. Panta este de asemenea foarte variabila, pornind de la sub 20% la baza versantului si ajungand la peste 70% in extremitatea amonte a perimetrului.

Obiectivele avute in vedere prin activitatea de ameliorare sunt:

Stoparea proceselor de degradare

Ameliorarea starii terenurilor si protejarea solurilor

Protejarea apelor din aval

Punerea in valoare a terenurilor

Estetizarea terenurilor

In conditiile existente in perimetrul de ameliorare, avand in vedere si obiectivele urmarite, se pun urmatoarele probleme care se cer rezolvate:

curatirea de pietre a terenului

consolidarea versantilor erodati, a rapelor si taluzelor

consolidarea obarsiei albiei de scurgere

reducerea compactitatii solurilor

inlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie

ameliorarea generala a conditiilor de mediu

asigurarea linistii in perimetru prin protejarea lucrarilor efectuate

corectarea reactiei solurilor acide

CAPITOLUL IV

Solutia tehnica de ameliorare a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Coza 1

Complexul de masuri si lucrari ameliorative

( Solutia tehnica de ansamblu )

Tinand cont de obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente in perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului ( fiind practic scoasa din circuitul productiv o suprafata importanta sub raportul marimii ), se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.

Avand in vedere in permanenta problemele existente si care se cer rezolvate, se pot determina componentele complexului ameliorativ, cu care sunt in stransa legatura.

1. Curatirea de pietre

1. Adunat pietre

2. Consolidarea versantilor erodati, a rapelor si taluzelor

2. Terasare

3. Consolidarea obarsiei albiei de scurgere

3. Garnisaje

4. Reducerea compactitatii solurilor

4. Pregatire in vetre

5. Inlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie

5. Fertilizare cu pamant vegetal

6. Ameliorarea generala a conditiilor de mediu

6. Lucrari de impadurire

7. Asigurarea linistii in perimetru prin protejarea lucrarilor efectuate

7. Masuri de paza si lucrari de imprejmuire

8. Corectarea reactiei solurilor acide

8. Amendare

Se observa din lista de mai sus ca pentru fiecare problema aparuta in perimetru se gaseste solutia in lista componentelor complexului ameliorativ.

Masurile ameliorative care se impun, se refera atat la ansamblul perimetrului de ameliorare cat si la terenurile inconjuratoare si constau in: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare.

Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.

Regulile de exploatare: in urma lucrarilor de impadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strangerea de fructe de padure, activitatile turistice.

Masurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul in cantonul caruia se gaseste perimetrul.

De asemenea, pe timpul lucrarior si dupa, perimetrul va fi scos in evidenta prin panouri de atentionare si prevenire asupra pericolelor potentiale.

Lucrarile ameliorative sunt interventii tehnice care se executa exclusiv in cuprinsull perimetrului de ameliorare, cu scopul refacerii terenurilor degradate si se impart in patru categorii:

a)     Lucrari fito-ameliorative

b)     Lucrari de pregatire si ameliorare a solului

c)     Lucrari de amenajare a terenurilor

d)     Lucrari de imprejmuire

Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative propuse

Stabilirea localizarii si a extensiunii lucrarilor ce se vor executa in perimetrul de ameliorare sunt de prima importanta pentru determinarea costului lucrarii si a necesarului de forta de munca.

Lucrarile care se vor executa in perimetrul de ameliorare, volumul si localizarea fiecarei lucrari sunt prezentate in tabelul care urmeaza:

Volumul si localizarea lucrarilor Tabelul 4.2

Nr.

crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Cantitati

Localizare

Observatii

1.

Lucrari de impadurire

ha

37,72

T1, T2, T3, T4

Sp-0,5*Stc-0,2*SR

2.

Pregatire in vetre

ha

6,53

T

3.

Fertilizare cu pamant vegetal

ha

23.33

T2, T3

SE3+0,8*SR+0,5*SStc

4.

Terase simple

ha

10,67

T

SE1+E2, I=20-60%

SE3, I<20%

5.

Terase sprijinite

ha

13.42

T2

SE1+E2, I>60%

SE3, I=20-60%

6.

Garnisaje

m2

400

T4

pe intrandul culoarului de ravena in rapa (100m)



7.

Adunat pietre

ha

12,32

T3

0,5(SStc+SE3)

8.

Imprejmuire

m

2684

lungimea redusa la orizont a conturului perimetruluix1,1 (lipseste in zona de contact cu raul Putna)

9.

Amendare

ha

17,20

T ,T

Detalierea solutiei tehnice

4.3.1 Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire

a)Rolul culturilor forestiere create

Suprafata care urmeaza a fi impadurita in perimetrul de ameliorare este de 37,72 ha, reprezentand 86,3% din totalul suprafetei perimetrului.

Culturile create in urma lucrarilor de impadurire vor avea rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor.

b) Specii, formule, schema si tehnica de impadurire.

Comparand conditiile stationale existente in perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de impadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: pinul silvestru, molidul, paltinul, laricele, aninul alb, iar dintre arbusti macesul.

Formula de impadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste in functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente in proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti iar in cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturi, rezultand pinete respectiv aninisuri de anin alb.

Desimile care se adopta pentru diferitele suprafete difera la randul lor in functie de conditiile existente. Astfel, in suprafetele apartinand tipului T1 stational, culturile vor avea desimi de 5000 puieti/ha, in suprafetele apartinand tipului stational T2, desimi de 6700 puieti/ha. La larice, culturile vor avea desimi mai mici, iar suprafata cu stancarie 3500 puieti/ha. Pe taluzele de ravena si pe culoarul de scurgere se instaleaza puieti de anin in cordon cu o desime de 10.000 puieti/ha.

Procedeul de plantare utilizat in mare parte din suprafete este cel de plantare in gropi normale de 30x30x30 cm, iar in cazul in care randul de puieti se gaseste intre terase- in gropi largite, de 40x40x30 cm.

In suprafata ravenata se aplica metoda de plantare in cordon, cu executarea unor terasete de 40 cm pe care puietii se dispun culcati. Distanta intre randurile de puieti si intre terasete este de 1.0 m.

Formulele de impadurire, modul de asociere, desimile si detaliile referitoare la procedeul de impadurire folosit sunt prezentate in tabelul urmator, in functie de tipurile stationale.

Detalii tehnice privind lucrarile de impadurire Tabelul 4.3.1.a

Tip stational

Formula de impadurire

Modul de asociere

Distante de lucru

Nr. de puieti la ha

Elemente privind procedeul de impadurire

Supraf

ha

T

IM11a

6,53

7Mo3Pa

Benzi din zece randuri de puieti

2x1

5000

Plantare in gropi normale, teren pregatit partial in vetre

T

IM11a

10,67

6Pi3Pa1Ma

Benzi din zece randuri de puieti

2x1

5000

Plantare in gropi normale, pe terase simple

T2

IM11a

13,42

10Pi

-

1.5x1

6700

Plantare in gropi normale pe terase sprijinite si in gropi largite intre terase

T3

IIM11b

5,61

8La2An

Benzi din cinci randuri de puieti

2x1.5

3500

Plantare in gropi normale

T4

IIIM11a

1,49

10An

-

1x1

10000

Plantare in cordon, pe terasete

c) Completarea si intretinerea culturilor

Receptia lucrarilor de impadurire si controlul anual al culturilor se vor face utilizand suprafete de proba, care sa insumeze aproximativ 40% din totalul suprafetei impadurite. In functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de intretinere. Pentru zona de munte, procentele necesare pentru completari se incareaza in intervalul dintre 10% si 30% in functie de conditiile existente in suprafetele impadurite, de la moderate la foarte grele.

Lucrarile de intretinere vizeaza imbunatatirea starii de vegetatie a puietilor prin indreptarea lor, acoperirea radacinilor cu pamant in cadrul revizuirilor dar si imbunatatirea conditiilor de sol prin mobilizari.

Volumul de completari estimat, lucrarile de completare si de intretinere si esalonarea lor, in functie de tipurile stationale din perimetrul de ameliorare, sunt redate in tabelul urmator

Detalii referitoare la completarea si intretinerea culturilor Tab 4.3.1.b

Tip stational

Formula de impadurire

Volumul estimat al completarilor

%

Lucrari de intretinere

Supraf

ha

Durata

(ani)

Nr. de lucrari

Esalonarea

T

IM11a

6,53

7Mo3Pa

10

5

8

2+2+2+1+1

T

IM11a

10,67

6Pi3Pa1Ma

20

5

9

3+2+2+1+1

T2

IM11a

13,42

10Pi

30

5

10

3+3+2+1+1

T3

IIM11b

5,61

8La2An

20

4

7

3+2+1+1

T4

IIIM11a

1,49

10An

20

3

6

3+2+1

4.3.2. Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului

4.3.2.1. Lucrari de pregatire a solului

Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 6.53 ha, pe aceasta suprafata culturile avand desimea de 5000 puieti/ha.

Lucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, in vetre cu dimensiuni de 60x80 cm. Rolul lor este acela de a reduce compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil vegetarii puietilor, astfel incat acestia sa isi poata dezvolta rapid sistemul radicelar.

Pregatirea solului in vetre este prevazuta in suprafata de la baza versantului, mai asezata, unde materialele fine provenite din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, impiedicand astfel instalarea vegetatiei.

4.3.2.2. Lucrari de fertilizare

Lucrarile de fertilizare cu pamant vegetal se executa pe o suprafata de 23,33 ha, unde culturile au o desime de 6700 puieti/ha respectiv 3500 puieti/ha in cazul laricelui.

Pamantul vegetal utilizat la lucrarile de fertilizare provine din apropierea perimetrului de ameliorare. Lucrarile au rolul de a elimina insuficienta solului si de a inlatura carentele nutritive. Dozele in care se administreaza: 10 dm3 (o galeata) la fiecare groapa de plantare.

Transportul pamantului pana la marginea perimetrului se va face cu un tractor cu remorca, urmand a fi transportat la locul unde va fi utilizat cu targi sau cu galeti.

Aceste lucrari asigura vegetarea puietilor in coditii vitrege, de teren foarte puternic erodat si stancos.

4.3.2.3. Lucrari de amendare

Lucrarile de amendare se vor executa pe o suprafata de 17,20 ha, suprafata in care culturile au desimea de 5000 puieti/ha. Amendarea va fi partiala si se va face cu filer de calcar. Rolul acestor lucrari este de a aduce reactia solului la un nivel mai apropiat de cel optim pentru speciile folosite la lucrarile de impadurire. Dozele folosite in acest caz sunt de 1 kg de filer pentru fiecare groapa de plantare.

4.3.3. Detalierea lucrarilor de consolidare a terenurilor

4.3.3.1. Terase simple

Terasele simple sunt lucrari de consolidare a terenurilor degradate care se prevad pe o suprafata de 10,67 ha. Se lucreaza cu terase continue care se dispun la distante de doi metri intre axele lor.

Terasele simple au rolul de a sustine puietii in primii ani de la instalare, de a fragmenta scurgerea apelor pe versant si de a retine materialele grosiere rostogolite de ape. Lucrarile se vor dispune paralel fata de curbele de nivel.

Elemente constructive si dimesionale: latimea platformei va fi de 1m si va fi inclinata spre amonte cu 5-100. taluzurile care marginesc terasa vor fi de asemenea inclinate cu 600 cel de debleu si cu 450 cel de rambleu.

Tehnologia de executie presupune urmatoarele operatii:

-fixarea si materializarea traseelor;

-executarea terasei: realizarea platformei pornind din aval spre amonte si taluzarea peretilor platformei;

-finisarea lucrarii: mobilizarea solului, maruntirea bulgarilor de pamant, indepartarea pietrelor si a altor resturi, nivelarea platformei.

In continuare se prezinta schita lucrarilor cu elementele constructive dimensionale


Fig.2 Elementele constructive si dimensionale si modul de amplasare la terasele simple

Aceste lucrari de consolidare s-au adoptat pentru suprafetele cu eroziune moderata si puternica cu pante mai mari de 20% unde exista pericolul ca datorita suvoaielor formate in urma unor ploi torentiale puietii sa fie dezradacinati prin spalarea solului in care au fost instslati.

Terasele se vor executa toamna, urmand ca primavara timpuriu sa se realizeze reparatiile care se impun si sa se treaca apoi la plantare.

4.3.3.2. Terase sprijinite de gardulete

Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase sprijinite de gardulete este de10,82 ha. Terasele vor fi intrerupte.

Ele au rolul de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai indelungat respectiv 5-6 ani.

Dispunerea teraselor va fi in siruri paralele fata de curbele de nivel, cu distante intre siruri de 3m. Terasele sprijinite de gardulete intrerupte au tronsoane usor arcuite care se mai numesc “solzi”. Lungimea unui “solz” este de 6 m.

Elemente constructive: latimea platformei este de 0.5 m. Platforma este sprijinita in partea din aval de un gardulet cu latimea de 30 cm. Taluzul de debleu va avea inclinarea de 600.

Tehnica de executie a teraselor sprijinite de gardulete presupune mai multe operatii, in urmatoarea ordine: fixarea si materializarea traseelor; construirea unor terasete cu latimea de 40 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea impletiturii de nuiele si legarea ei din loc in loc cu sarma; executia terasei propriu-zise si taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea si nivelarea platformei; acoperirea cu pamant a piciorului garduletului si batatorirea pamantului.

Pentru realizarea garduletelor sunt necesare materiale diverse: pari dintr-un lemn rezistent, nuiele verzi de salcie, alun, carpen, anin si sarma.


Amplasarea teraselor si elementele lor constructive dimensionale sunt redate in figura 3.

Figura 3 Terase cu gardulete de sprijin

4.3.3.3. Terase sprijinite de banchete

Suprafata efectiva pe care sunt prevazute terase sprijinite cu banchete este de 2,6 ha. Ele sunt tot terase intrerupte cu acelasi rol si aceeasi dispunere ca si terasele sprijinite de gardulete. Au fost prevazute datorita cantitatii mari de piatra stransa de pe terenul stancos, fiind din aceasta cauza mai ieftine si in plus prezinta avantajul ca sustin puietii timp mai indelungat ( 10-15 ani ). Terasele sunt sprijinite de banchete din zidarie uscata, realizate din lespezi de piatra asezate cu grija una peste alta.

In sectiune banchetele au forma trapezoidala si au urmatoarele caracteristici dimensionale: latimea la coronament 0.2 m, latimae la baza 0.3 m iar inaltimea de 0.3 m.

Tehnologia de executie a teraselor sprijinite de banchete presupune urmatoarea succesiune de operatii: stabilirea si marcarea randului de tronsoane; construirea unei terase in contrapanta cu latimea de 50-60 cm si cu peretele amonte usor tesit; executarea zidariei din lespezi de piatra si consolidarea din loc in loc cu brazde de iarba; executarea terasei din spatele banchetei; taluzarea peretelui; umplerea eventualelor goluri si acoperirea cu pamant batut a coronamentului si piciorului zidariei.

Lungimea teraselor, intervalele libere si distantele intre randurile de terase sunt la fel cu cele precizate la terasele sprijinite de gardulete.

Schita sectiunii unei terase sprijinita de banchete cu elementele constructive dimensionale, este data in figura 4


Figura 4 Terasa cu banchete din zidarie uscata

4.3.3.4. Garnisaje

Garnisajele sunt lucrari de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea obasiei albiei de scurgere. Ele se prevad pe intrandul in rapa de desprindere, care are o lungime de 100 m. Suprafata de garnisare prevazuta este de 400m2. Lucrarile care se executa sunt de tip I. Garnisajele au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea in adancime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor.

Elemente constructive si dimensionale: tipul I de gernisaje este format dintr-un strat de nuiele de 30 cm grosime, nuielele fiind dispuse longitudinal. Nuielele sunt fixate cu pari batuti la distanta de 1 m unul de celalalt si legati intre ei prin longrine. Distanta dintre randurile de pari este de 2 m, iar longrinele se fixeaza pe partea    

Fig.8. Sectiunile longitudinale si transversale ale unui garnisaj


4.3.3.5 Lucrari de retineredeviere a apelor

Nu s-a stabilit executarea unor astfel de lucrari intrucat nu s-au produs alunecari de teren in cadrul perimetrului de ameliorare.

4.3.4. Detalierea lucrarilor de imprejmuire

Imprejmuirea se va face pe o lungime de 2684 m. Lucrarile de imprejmuire constau in ridicarea unui gard de sarma ghimpata din cinci randuri si in plantarea unui gard viu la interior.

Lucrarile de imprejmuire au rolul de a asigura linistea in perimetru si, alaturi de celelalte lucrari bine executate, are un rol primordial in asigurarea succesului actiunii de ameliorare. Concret, lucrarile de imprejmuire trebuie sa protejeze perimetrul de animale sau oameni.

Elemente constructive si dimensionale. Imprejmuirea cu gard de sarma se executa din bulumaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse intre 15-25 cm si lungimi de 2.2 m. Bulumacii se ingroapa in pamant 0.7 m si se dispun la distante de 2.5 m unul de celalalt. Capatul care se ingroapa in pamant se va carboniza prin ardere superficiala. Cele cinci randuri de sarma ghimpata se prind pe bulumaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulumac si la colturi gardul se intareste cu contrafise.

Schita lucrarilor pentru gardul de sarma ghimpata este redata in continuare:

Figura 6 Elemente dimensionale ale gardului de sarma ghimpata

Gardul viu de pe interior se va realiza cu ajutorul puietilor de molid, amplasati la distante de 0.5x0.5 m pe trei randuri.

Breviar de calcule privind solutia tehnica

Calcule referitoare la lucrarile de impadurire

a)     Calculul numarului de puieti plantati pentru instalarea si completarea culturilor forestiere     Este redat pe tipuri stationale in tabelul urmator:

Tabel de calcul al necesarului de puieti Tabel 4.4.1.a

Tip stational

Formula de impadurire

completari

Nr. puieti

mii buc/ha

Puieti necesari la plantare

Puieti necesari pentru completari

Total mii buc

Nr de puieti pe specii

Supraf

ha

Mo

Pa

Pi

La

An

Ma

T

IM11a

6,53

7Mo3Pa

10

5

32,65

3,265

T

IM11a

10,67

6Pi3Pa1Ma

20

5

53,35

10,67

T2

IM11a

13,42

10Pi

30

6.7

89,91

26,973

T3

IIM11b

5,62

8La2An

20

3.5

19,67

3,934

T4

IIIM11a

1,49

10An

20

10

14,9

2,98

TOTAL

43,849

In total, pentru instalarea culturilor forestiere si pentru completarea lor sunt necesari 254,329 mii puieti. Din acest numar 43,849 mii puieti sunt utilizati pentru completari si reprezinta 20% din totalul de puieti necesari. La instalarea culturilor se folosesc158,52 mii puieti apartinand speciilor rasinoase, 46,63 mii puieti de foioase arborescente si 5,33 mii puieti de arbusti.

Majoritatea puietilor sunt obtinuti in pepiniera, in numar de 191,65 mii iar puietii de anin, 18,83 mii bucati provin din regenerari naturale.

b)     Puieti plantati in gardului viu.

Numarul de puieti de molid necesari la plantarea in gardul viu se calculeaza cu ajutorul formulei:

N- numar de puieti necesari

L- lungimea gardului

r- numarul de randuri

d- distanta dintre puieti pe rand

Pc- procentul de completari

 
N=

L= 2684 m

r= 3

d=0,5 m

Pc

N=19324,8puieti de molid

c)Calculul suprafetei de intretinere    

Este dat in tabelul urmator, in functie de esalonarea lucrarilor de intretinere.

Tabel de calcul al suprafetei de intretinut Tabel 4.4.1.b

Tip stational

Lucrari de intretinere

Suprafete parcurse cu lucrari de intretinute

Supraf

ha

numar

esalonare

Suprafata de intretinut in anii

 

2004

2005

2006

2007

2008

 

T

IM11a

6,53

8

2+2+2+1+1

13,06

13,06

13,06

6,53

6,53

T

IM11a

10,67

9

3+2+2+1+1

32,01

21,34

21,34

10,67

10,67

 

T2

IM11a

13,42

10

3+3+2+1+1

40,26

40,26

26,84

13,42

13,42

 

T3

IIM11b

5,61

7

3+2+1+1

16,83

11,22

5,61

5,61

-

 

T4

IIIM11a

1,49

6

3+2+1

4,47

2,98

1,49

-

-

 

TOTAL

106,63

88,86

68,34

36,23

30,62

 

Calcule referitoare la lucrarile de pregatire si ameliorare a solului

a)     Calculul numarului de vetre si a suprafetei pregatite

Numarul de vetre necesar este egal cu numarul de puieti instalati in suprafata in care s-a prevazut pregatirea solului in vetre. Tipul stational in care se fac aceste lucrari este T1a cu suprafata de 6,53 ha si desime a culturilor de 5000 de puieti/ha rezultand 32,65mii puieti necesari pentru instalarea culturilor forestiere. Se vor pregati deci un numar de 32650 de vetre.

Suprafata totala pregatita in vetre se calculeaza cu formula:

Unde Sp- suprafata pregatita



Nrv- numarul de vetre

Sv- suprafata unei vetre

 
Sp= NrvxSv (ari)

Nrv= 32650

Sv=0.6*0.8=0.5 m2

Sp=32650*0.5=16325 m2= 163,25ari

b)     Calculul cantitatii de pamant vegetal

Se efectueaza tinand cont de numarul de puieti care se fertilizeaza cu pamant vegetal si de doza pe puiet

Cpv=∑(doza pentru un puiet *numarul de puieti/ha * suprafata care se fertilizeaza)

=(10x6700x13,42+10x3500x5,62+10x10000x1,49) =1285840dm3=1285,840m3

c) Calculul cantitatii de amendament se face cu ajutorul formulei:

Am= D1puiet*nr. Puieti*suprafata= 1,25*5000*17,2=107,500 t calcar

Am- cantitatea de amendament necesara

D1puiet- doza pentru un puiet

 
Am=107500kg= 107,5t filer de calcar

4.4.3. Calcule referitoare la lucrarile de

a)     Calculul cantitatii de pietre si bolovani rezultate din curatirea terenurilor

Vp- volumul de piatra rezultat

S- suprafata de stancarie

 
Vp=S*30 mst/ha=13,42*30=402,6 mst piatra, unde

b) Calculul lungimii teraselor simple

Se construiesc terase simple continui, lungimea lor calculandu-se cu ajutorul urmatoarei formule:

Lts=

c)Calculul teraselor sprijinite cu gardulete

Se prevad terase sprijinite cu gardulete intrerupte. Lungimea lor se calculeaza cu formula

Ltg=m/ha, unde:

d1- distanta dintre randuri

d2- lungimea unui tronson

l- lungimea unui solz;

Suprafata pe care se prevad terase sprijinite de gardulete este de 10,82 ha. Rezulta in total 16906,25 m de terase sprijinite de gardulete.

Numarul de pari necesari pentru construirea teraselor se calculeaza cu formula:

N= pari unde,

S-    suprafata cu gardulete sprijinite

Consumul de nuiele se calculeaza in functie de inaltimea garduletului si consumul specific

C= Lg*Hg*0.06125(m.st.)= 16906,25 *0.3*0.06125=310,65 m.st. unde,

Hg- inaltimea garduletului

Lg- lungimea garduletului

C- consumul total de nuiele

d) Calculul teraselor sprijinite de banchete, este similar cu cel de la terasele sprijinite

de gardulete.

Lungimea totala, distantele intre randuri, lungimea solzilor si distantele intre solzi sunt identice. Rezulta deci o lungime de 1562,5 m/ha. Suprafata cu terase sprijinite de banchete este de 2,6 ha in total lungimea lor fiind de 4062.5 m.

Volumul de piatra din banchete depinde de suprafata sectiunii- in acest caz trapezoidala.

Ltb=

Asect==0.075m2.

Volumul de piatra necesar pentru banchete se determina cu relatia:

Vp =AsectLtb=0.075*4062,5=304,69m3

Deci, la constructia teraselor cu banchete se utilizeaza intreaga cantitate de piatra stransa de pe suprafata cu stancarie.

CAPITOLUL V

Esalonarea si organizarea lucrarilor

5.1. Lista cantitatilor de lucrari propuse

Aceasta lista trebuie sa contina toate lucrarile propuse spre executie in perimetrul de ameliorare, pe categorii, fiecare lucrare avand un cod specific. Se va preciza in lista unitatea de masura pentru fiecare lucrare si cantitatea necesara. Lista reda cuantumul lucrarilor, serveste la planificarea si evaluarea lucrarilor, la determinarea costurilor lucrarilor si a necesarului de forta de munca.

Lista cantitatilor de lucrari Tabel 5.1.

Categoria de lucrari

Codul lucrarii

Denumirea lucrarii

U.M.

Cantitati

A. Lucrari de impadurire

A1

Instalarea culturilor forestiere

mii buc.

210,48

A2

Completarea culturilor forestiere

mii buc.

43,849

A3

Intretinerea culturilor forestiere    an 1

ha

106,63

an 2

ha

88,86

an 3

ha

68,34

an 4

ha

36,23

an 5

ha

30,62

Total

ha

330,68

B. Lucrari de pregatire si amendare a solului

B1

Pregatire in vetre

ari

163,25

B2

Fertilizare cu pamant vegetal

m3

1285,840

B3

Lucrari de amendare

t

107,500

C. Lucrari de amenajare a terenurilor

C1

Adunat pietre si bolovani

m3

402,6

2

Terase simple

m

53350

C3

Terase cu gardulete

m

16906,25

C4

Terase cu banchete

m

4062,5

C5

Garnisaje

m2

400

D. Lucrari de imprejmuire

D1

Gard de sarma ghimpata

m

2684

D2

Gard viu perimetral

mii buc.

19324,8

5.2. Esalonarea lucrarilor propuse

Lucrarile se vor executa in perioada 2001 pana in 2006, in primul an realizandu-se lucrarile de amenajare a terenului si instalare a culturilor forestiere urmand ca in anii urmatori sa se intervina numai cu lucrari pentru intretinerea culturilor. In continuare este prezentat planul de esalonare a lucrarilor propuse.

Planul de esalonare a lucrarilor propuse Tabel 5.2.

Nr. crt.

Codul si denumirea lucrarii

U.M.

Cantitati de executat in anul

2001

2002

2003

2004

2005

1

Instalarea culturilor forestiere

mii buc

210,48

2

Completarea culturilor forestiere

mii buc.

43,849

3

Intretinerea culturilor forestiere   

ha

106,63

88,86

68,34

36,23

30,62

4

Pregatire in vetre

ari

163,25

5

Fertilizare cu pamant vegetal

m3

1285,840

6

Lucrari de amendare

t

107,5

7

Adunat pietre si bolovani

m3

402,6

8

Terase simple

m

53350

9

Terase cu gardulete

m

16906,25

10

Terase cu banchete

m

4062,5

11

Garnisaje

m2

400

12

Gard de sarma ghimpata

m

2684

13

Gard viu perimetral

mii buc.

19324,8

5.3. Elemente de organizare a executiei lucrarilor

Lucrarile se vor executa in regie proprie, de catre O.S. Tulnici.

Recrutarea fortei de munca necesare se va face din localitatile din apropiere.

In anul de varf pentru executarea lucrarilor sunt necesari 92 de muncitori.

Puietii necesari provin din pepiniera O.S. Tulnici, cu exceptia celor de anin, care provin din regenerarile naturale din vecinatatea perimetrului de ameliorare.

Pamantul vegetal va fi adus din apropiere cu tractorul cu remorca. Parii si bulumacii sunt asigurati de O.S. din lucrarile culturale facute anterior. Piatra pentru terasele cu banchete provine din perimetrul de ameliorare.

Muncitorii vor fi organizati in echipe, fiecare echipa cuprinzand trei muncitori.

Este necesara construirea de baraci pentru adapostul muncitorilor si de ghetarii pentru protejarea puietilor impotriva deshidratarii.

Pentru adapostul materialelor si uneltelor se construiesc soproane.

Accesul in perimetru se va face pe drumuri si poteci, amenajate anterior.

Pentru asigurarea apei potabile sunt necesare captari de izvoare. De asemenea, santierul de lucru va fi dotat cu truse medicale.

Aspectele privind protectia muncii in santier se refera la instructajul necesar inaintea inceperii activitatii. O atentie speciala din acest punct de vedere o reclama activitatile de impadurire si consolidare de pe zonele cu panta accentuata.

Masuri care trebuie luate:

Lucrarile sa se desfasoare cu muncitorii dispusi in linie pe curbele de nivel, pornind de sus in jos;

Muncitorii sa fie echipati cu unelte corespunzatoare, bine prinse in cozi;

Muncitorii sa fie echipati cu echipament de protectie (casti, cizme, manusi);

Marcarea punctelor periculoase prin placute de avertizare;

Intrarea in perimetru va fi marcata de panouri;

Se vor amenaja locuri speciale de fumat, cu lazi sau gropi cu nisip.

CAPITOLUL VI

Costul lucrarilor si principalii indicatori tehnico-economici

6.1. Evaluarea costului lucrarilor

Nr. crt.

Codul si denumirea lucrarii

U.M.

Cantitati

Indici de cost

(lei/u.m.)

Costul lucrarilor

1

Instalarea culturilor forestiere

mii buc

210,48

2

Completarea culturilor forestiere

mii buc

43,849

3

Intretinerea culturilor forestiere   

ha

330,68

4

Pregatire in vetre

ari

163,25

5

Fertilizare cu pamant vegetal

m3

1285,84

6

Lucrari de amendare

t

107,50

7

Adunat pietre si bolovani

m3

402,6

8

Terase simple

m

53350

9

Terase cu gardulete

m

16906,25

10

Terase cu banchete

m

4062,25

11

Garnisaje

m2

400

12

Gard de sarma ghimpata

m

2684

13

Gard viu perimetral

mii buc.

19,325

COST TOTAL, la care se adauga:

23%CAS

5% somaj

7% sanatate

1% neprevazute

Total GENERAL

6.2. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

1. Valoarea totala a investitiei: 3802,663 milioane lei

2. Suprafata ameliorata: 43,7ha

3. Investitia specifica:87,017 milioane/ha

4. Durata de realizare a investitiei: 5 ani

Bibliografie

Ciortuz, I,1981- Amelioratii Silvice, E.D.P., Bucuresti

Ciortuz, I,1991- Indrumar de aplicatii practice la Amelioratii Silvice,    Universitatea Transilvania Brasov

Chirita, C,1977- Solurile Romaniei, Editura Academiei, Bucuresti

Marcu, M,1967- Meteorologie si climatologie forestiera, E.D.P., Bucuresti

Gurmazescu, H,- Judetul Vrancea

***,1983- Geografia Romaniei, vol I, Editura Academiei, Bucuresti

***,1966- Atlasul climatologic al R.S.R., Bucuresti

***,1961- Clima Romaniei, vol II, Editura Academiei, Bucuresti








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate