Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Studiul statiunii si al vegetatiei forestiere


Studiul statiunii si al vegetatiei forestiere




STUDIUL STATIUNII SI AL VEGETATIEI forestiere

Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren

Datele cuprinse in partea a II-a, paragraful 12.1. - “Descrierea parcelara” au fost culese in sistem codificat, conform “Codurilor de descriere parcelara versiunea a III-a”, elaborate de catre I.C.A.S. in 1989. Prelucrarea acestor date s-a facut automatizat, folosind calculatoarele electronice ale I.C.A.S. – Bucuresti, cu un program elaborat de colectivul INFO - I.C.A.S.- Timisoara.

Descrierea parcelara a vizat in primul rand descrierea statiunii si vegetatiei. Datele culese cu ocazia parcurgerii terenului au fost determinate prin masuratori si estimatii. Descrierea arboretului a urmarit determinarea si inregistrarea caracteristicilor de ordin dendrometric, silvobiologic si fitosanitar, precum si indicarea lucrarilor necesare a se aplica in deceniul urmator pentru fiecare unitate amenajistica separat, tinandu-se seama de starea arboretului la data efectuarii descrierii.




Documentarea prealabila s-a facut utilizand datele din amenajamentul expirat si datele din “Atlasul RSR” editat de Academia RSR. S-au extras date preliminare cu privire la geologie, geomorfologie, soluri, clima, ape si vegetatie, care au fost confruntate cu situatia din teren. Pentru determinarea tipurilor si subtipurilor de sol s-au executat 5 profile principale de sol (in u.a.: 1A, 9A, 14C, 27C si 21D). Dintre acestea s-au trimis la laboratorul de pedologie al I.C.A.S.- Brasov probele unui profil de sol pentru analiza (u.a.21 D). Au fost sapate profile de control in fiecare unitate amenajistica.

Tipurile de statiune au fost stabilite in functie de datele fizico-geografice din teren (clima, altitudine, expozitie, inclinare), date privind natura rocii de solificare si caracteristicile solului, potentialul natural forestier, tipul de flora si tipul de padure natural fundamental. S-a luat in considerare si cartarea stationala anterioara.

Tipul de padure natural fundamental a fost stabilit in corelatie cu tipul de statiune si in functie de datele culese cu privire la arboret (specii, compozitie, productivitate) si flora.

Prin corelarea datelor de teren cu vechea cartare stationala s-au stabilit tipurile definitive de sol, statiune si padure, pentru elaborarea unei scheme eco-tipologice coerente, care sa exprime cat mai fidel realitatea si pentru fundamentarea corespunzatoare din punct de vedere stational a masurilor de gospodarire prevazute.

Volumele pe unitati amenajistice trecute in “Descrierea parcelara” au fost determinate de catre personalul bazei experimentale prin inventarieri integrale fir cu fir in arboretele exploatabile in deceniul I cu suprafata mai mica de 3 ha si de catre proiectant prin inventarieri statistice (cercuri cu raza variabila, de 300 m2 si 500 m2) in arboretele exploatabile in deceniul I cu suprafata mai mare de 3 ha. Volumele arboretelor preexploatabile si neexploatabile au fost determinate automat prin programul AS cu ajutorul tabelelor de productie simplificate.

1.1. G.I.S.

Determinarea suprafetelor s-a realizat automat de catre programul ARCGIS 9.2 – Arccatalog; odata cu transformarea poliliniilor in poligonul intr-un geodatabase. ARCGIS 9.2 aduce urmatoarele noutati si facilitati: o noua structura de baza de bate functionala ‘’geodatabase’’, posibilitatea realizarii topologiilor complexe, posibilitati de editare foarte aproape de cele utilizate in CAD, posibilitatea de creare si standardizare a tuturor simbolurilor cartografice utilizate intr-un GIS. ARCGIS 9.2 are functii de editare directa doar pentru shape file si geodatabase.

2. Elemente privind cadrul natural, specifice unitatii de productie

Forma de relief predominanta este campia medie. Ca urmare a amplasarii lor, padurilor din aceasta unitate de productie se afla in climatul continental de campie.

2.1. Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul luat in studiu este format la suprafata din depozite care apartin cuaternalului .Ele sunt constituite mai ales din loess, care acopera cea mai mare parte din suprafata si sub aceasta patura se afla depozite mezozoice (cretacice, jurasice si triasice superioare) asezate peste cristalin.

Materialele loessoide formeaza roca mama si datorita permeabilitatii bune pentru apa si aer, cu textura usoara , bogate in carbonat de calciu, ele au determinat formarea unor soluri cu profil lung, cu aciditate slaba si complex aborbtiv saturat in baze.

2.2. Geomorfologie

Teritoriul pe care se intinde padurea Baza Experimentala Stefanesti, face parte din Campia Romana, subdiviziunea Vlasia.

Terenul este in general plan, cu mici ondulatii si unele depresiuni sau rovine in care, in functie de intinderea si adancimea lor, s-au format soluri ce corespund unor conditii de exces si de umiditate.

Altitudinea este de 90 m, cu mici variatii intre 0,5 -1,0 in plus sau in minus.

Se poate concluziona ca relieful este caracterizat printr-un grad ridicat de omogenitate.

2.3. Hidrologie

Pe intreaga suprafata a padurii Baza Experimentala Stefanesti nu exista nici un curs de apa care sa poata influenta pozitiv sau negativ dezvoltarea vegetatiei forestiere.

Sunt cateva mici divagatii, in care se aduna uneori apa in urma ploilor de lunga durata sau a celei cu caracter torential.

Nivelul panzei de apa freatica este conturat la baza materialelor loessoide , deasupra orizonturilor impermeabile de straturi argiloase .Alimentarea apei freatice se produce mai ales prin infiltrarea apelor din precipitatii si nu-si manifesta influenta asupra vegetatiei forestiere fiind situata la adancimi de 8-10 m.

Prezenta in aceasta padure a depresiunilor si rovinelor – ca micorelief –cauzeaza o repartitie inegala a apei din precipitatii , distingandu-se sub aspectul hidrologic mai multe zone:

- zone situate in centrul rovinelor cu exces de apa aproape tot timpul anului, care impiedica instalarea vegetatiei forestiere (in general pe suprafete mici, practic necartabile);

- zone ceva mai drenate, in care stagneaza apa in special primavara sau toamna;

-zone marginale rovinelor si a depresiunilor largi cu exces de apa primavara, drenate in special in timpul verii.

In aceste statiuni, limitele dealtfel ca intindere – sunt prezente fenomene de pseudogleizare si chiar de inmlastinare.

2. Climatologie

Ca urmare a amplasarii padurilor Baza Experimentala Stefanesti, in partea de est a Municipiului Bucuresti, padurile se gasesc in plin climat continental de campie favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere.

Acestei regiuni ii corespunde formula climatica IIA2 (dupa “ Monografia geografica a R.P.R. ”), deci conditii de clima continentala de campie impadurita.

Padurea Bazei Experimentale Stefanesti este incadrata in provincia climatica dupa Kopen avand ca indici de ariditate “de Martonne“ valorile de 27-29.

2.1. Regimul termic

Temperatura medie a aerului:

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

anual

Co

temperatura medie pe anotimpuri:

primavara  +11,1 o C vara +21,9o C
toamna +11,7 o C iarna -1,1o C

amplitudinea anuala a temperaturii: + 25,5oC;

numarul mediu de zile cu temperatura mai mare de 0 oC este de 30 de zile iar numarul mediu de zile ce depaseste 10 oC este de 185-200 zile;

numarul zilelor de iarna (cu temperatura maxima sub 0 oC) este de 30-35, iar a celei de inghet (0 oC) de 96-115;

perioada calda a anului-zile de vara cu temperatura maxima 25 oC sunt in numar de 100-120, iar zilele tropicale (cu temperatura mai mare de 30 de grade ) sunt in numar de 35-50;

temperatura medie a celei mai calde luni (iulie) variaza intre 21,4 oC si 22,9 oC, iar temperatura medie a a celei mai reci luni (ianuarie) variaza intre -2,8 oC si 3,4 oC;

Ingheturile timpurii apar a sfarsitul lunii septembrie, iar cele tarzii pana la jumatatea lunii martie.

2.2. Regimul pluviometric

Precipitatii atmosferice:

media anuala: 580,0 mm;

medii lunare:

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

mm

media pe anotimpuri:

iarna: 36,5 mm; primavara: 48,1 mm;
vara: 67,1 mm; toamna: 41,4 mm.

Stratul de zapada persista in medie timp de 30-40 zile fara a fi insa stabila.

2.3. Regimul eolian

Frecventa medie a vantului pe directii:

Directia

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Frecventa calmului: anual 18,9%;

Vanturile predominante:E (21,3%), V (16,3%) si NE (14,9%);

Viteza medie a vantului pe directii variaza intre 1,4-S si 2,5-NE;

Numarul anual al zilelor cu viteza vantului mai mare sau egala cu 11m/s este de 12,3;

Date privind viteza vantului:

Directia

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

m/s

2. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne:

media anuala: I=28

Curba indicilor de ariditate prezinta doua minime si doua maxime, valorile minime inregistrandu-se in timpul sezonului estival iar cele maxime se inregistreaza iarna.

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Pp (mm)

580,0

Tml (0C)

ial

Teritoriul BE Stefanesti se afla in plina campie forestiera, fiind acoperit de paduri de cvercinee (stejarete). In aceasta zona precipitatiile atmosferice prezinta o deosebita importanta din punct de vedere climatic cantitatea redusa a acestora fiind un factor limitativ.

Din punct de vedere termic nu se observa mari diferentieri pe teritoriul unitatii de productie. Verile sunt calduroase iar temperatura medie a lunilor de iarna nu este foarte scazuta. In timpul verii se inregistreaza zile in care temperatura depaseste 300 C, cu consecinte directe asupra vegetatiei forestiere.

Dupa K ppen teritoriul BE Stefanesti apartine provinciei climatice D.f.a.x, caracterizata printr-un climat uscat, cu precipitatii insuficiente si seceta vara.

2.5. Favorabilitatea factorilor si determinantilor climatici

pentru principalele specii forestiere

In BE Stefanesti favorabilitatea pentru principalele specii forestiere (salcam, stejar brumariu, stejar pedunculat, tei) este redata in continuare:

Tabel nr.2.5.1

Factori Caracteristici

Favorabilitatea pentru speciile

Salcam

Tei

Stejar

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Tempera-tura medie anuala (00C)

Cerinte

<7,5

<7,5 >10,8

Conditii

-

-

-

Precipita-tii medii anuale (mm)

Cerinte

>500

<420

>600

<520

Conditii

-

-

Suma tempera-turilor medii diurne –

≥ 00C

Cerinte

-

-

<2800 3500-4200

Conditii

-

-

-

-

Suma tempera-turilor medii diurne ≥100C

Cerinte

-

-

-

-

-

-

Conditii

-

-

-

-

-

-

Durata perioadei de vegetatie (luni)

Cerinte

<6

<6

Conditii

-

-

-

-

Continutul de argila fina <0.002mm %

Cerinte

>44 <3,5

<42

>51

Conditii

Volum edafic (m3/m2)

Cerinte

>0,85

<0,45

<0,6

Conditii

Gradul de saturatie (V) %

Cerinte

>80 <30

<55

<35

Conditii

Adancimea apei freatice (m)

Cerinte

>1,0

<0,5

<0,6

Conditii

Baze de schimb

Cerinte

>63 <4

-

-

-

Conditii

Continutul de saruri solubile mg/100g sol

Cerinte

lipsa

<50

<100

>150

Conditii

lipsa 

lipsa 

Continutul de CaCO3 %

Cerinte

<

>10

-

-

-

Conditii

 lipsa

Umezeala atmosf. relat. luna iulie %

Cerinte

-

-

-

<65

Conditii

-

-

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus favorabilitatea factorilor climatici pentru principalele specii forestiere variaza intre scazuta si superioara. Pentru salcam factorul limitativ este constituit in special de continutul de argila, aceasta specie dezvoltandu-se mai dificil pe soluri grele, compacte.

3. Soluri

3.1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol

In cadrul BE Stefanesti s-au identificat urmatoarele tipuri si subtipuri de sol (in paranteze denumirea dupa SRCS - 1980):

Tab. 3.1.1

Nr. crt.

Clasa



Tipul si subtipul de sol

Codul

Succesiunea orizonturilor

Suprafata

ha

Luvisoluri

(Argiluvisoluri)

Preluvosol

(brun roscat)

tipic

Ao-Bt-C sau Cca

Preluvosol

(brun roscat)

molic

Am-Bt-C sau Cca

Luvosol

(Brun roscat luvic)

planic

Ao-El-Bt-C

Tota luvisoluri

Hidrisoluri

(Soluri hidromorfe)

Stagnosol

(sol pseudogleic)

luvic

Aow-Elw-BtW-Bt-C

Total hidrisoluri

TOTAL UP

3.2. Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol

Analiza evidentei si raspandirii teritoriale a tipurilor de sol arata ca cel mai raspindit tip de sol de pe cuprinsul BE Stefanesti este solul preluvosolul tipic (97%), iar pe suprafete restranse se mai intalnesc preluvosolul molic, luvosolul planic si stagnosolul cu participare de 1% din suprafata.

1. Preluvosol tipic ( Brun roscat tipic) cod 2101) cu profilul Ao-Bt-C, puternic la moderat acid, cu orizontul Ao de culoarea bruna inchis cu nuanta roscata iar orizontul Bt gros de peste 1m are culori brune roscate in partea superioara si roscate tipice in partea inferioara. Structura este bine dezvoltata in Bt, de la prismatica la columnara. Textura este diferentiata pe profil, lutoasa sau luto-argiloasa in Ao si argiloasa in Bt. Continutul de humus este de 4% si coboara la 1-1,5% in Bt. Reactia solului este acida la moderat acida (pH=4,9-6,0) si gradul de saturatie in baze este cuprins intre 53% si 62%, aprovizionarea cu substante nutritive si activitatea microbilogica fiind bune. Solul este profund, bine structurat, bogat in substante nutritive si cu o capacitate mare in apa utila. Este de fertilitate ridicata si permite dezvoltarea unor arborete de productivitate mijlocie-superioara. Este raspandit pe 97% din suprafata ocolului.

2. Preluvosol molic ( Brun roscat molic) (cod 2102): – Am-Bt-C sau Cca. Asemanator cu cel tipic dar cu orizont Am si este raspandit pe 1% din suprafata.

3. Luvosol planic (Brun roscat luvic planic) ( cod 2303) : – Ao-El-Bt-C orizontul Bt (argiloiluvial) are in partea inferioara si cel putin in pete, in proportie de peste 50%, in partea superioara culori in nuante de 7,5YR cu valori si crome 3,5 la materialul in stare umeda, atat pe fetele cat si in interiorul elementelor structurale. Orizontul El (luvic-rezultat in urma eluvierii argilei) gros de 10-20cm are o culoare mai deschisa decat Ao (valori si crome <6,5) structura slab formata si textura mai usoara decat a orizontului Bt. Orizontul Bt are o grosime medie de 60-100cm cu nuante roscate-ruginii, structura prismatica mare si textura fina sau mijlocie fina.

Orizontul C are culoare galbuie si este alcatuit din depozite loessoide decarbonatate si luturi. Pe profil se intalnesc in proportie mai mica neoformatii biogene, pelicule de argila si oxizi de fier pe fetele agregatelor structurale din orizontul Bt, iar El apar neoformatii reziduale de graunti minerali de pe care a fost indepartata pelicula coloidala de humus, argila si oxizi de fier. Continutul de humus variaza intre 2-3%, rezerva de humus pe 50 cm fiind de 60-120 t/ha. Reactia solului este moderat acida (pH=5-5,8), gradul de saturatie in baze coboara la 60% la nivelul orizontului El, iar asigurarea cu azot este mijlocie. Ca urmare a procesului de eluviere-iluviere se inrautatesc conditiile de drenaj la nivelul orizontului Bt, astfel ca primavara stagneaza apele din topirea zapezii, iar vara in perioadele secetoase orizontul B devine foarte compact. Este raspindit pe 1% din suprafata

Stagnosol luvic (Sol pseudogleic luvic) (cod 6404 ): - Aow-Elw-BtW-Bt-C : Pe tot profilul se intalnesc pete, pelicule si concretiuni de secsvioxizi. Textura este fina sau mijlociu fina. Structura grauntoasa in orizontul Aow si columnoid prismatica in Btw. Proprietatile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie sunt putin favorabile; prezinta un regim alternant de umiditate; primavara apa ocupa toti porii solului, avand loc de procesele de reducere a fierului si manganului, iar in timpul secetei estivale solurile pierd intreaga rezerva de apa asigurand in unele cazuri pana la coeficientul de ofilire. Sunt soluri relativ sarace in humus, moderat acide (pH=5,3-6,0) si moderat debazificate (V=40-80%). Porozitatea totala este de sub 40% iar cea de aeratie reprezinta sub 10-15% din porozitatea totala. Continutul in elemente nutritive si activitatea microbiologica sunt deficitare; au o fertilitate redusa mai ales datorita regimului aerohidric si deficitului de elemente nutritive. Este raspandit pe 1% din suprafata.

3.3. Buletin de analiza

Nr. Crt.

u.a.,

compozitie,

productivitate,

tip si subtip de sol

Orizont de diagnostic

Nivel orizont de diagnostic

(cm)

Umiditate %

P.h.

Humus %

Carbonati

Ca CO3%

Baze de schimb

(me)%

Hidrogen de schimb (me%)

Capacitate totala de schimb (me%)

Grad de saturatie in baze %

Azot total

Textura

Saruri solubile

Factori limitativi si compensatori

Cloruri

- Cl

Sulfati

– SO4

Soda –

Na2CO3

21 A

10 PLA, 60ani,  III

Sol  pseudogleic luvic

Ao

L

Bt

LA

Cca

> 130

x

x- cantitate mica

3. Lista unitatilor amenajistice pe tipuri si subtipuri de sol

Regia Nationala a Padurilor DS:Suceava OS:Stefanesti (MS ) UP: 1 Pag.: 1

S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*

0000 *

2N 6R1 6R2 7R 11V 13M1 13M2 13M3 14N 15R 22A 22C 22R1 22R2 23R *

24P1 24P2 24P3 25R 27N 27V 34M1 34M2 34M3 34M4 34M5 35C 35T 36C1 36C2 *

36M1 36M2 36N 36P 37M 38C 38M1 38M2 39M1 39M2 41V 55M 56D 58V 60M *

61D 68D 74D 78D 79D 81D 90L 93C *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total subtip sol 53 UA 105.1 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total tip sol 53 UA 105.1 HA *

Brun roscat *

2101 tipic *

1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 1 H 2 A 2 B 2 C 2 D 2 E 2 F 2 H *

2 I 3 A 3 C 3 D 3 E 3 F 3 H 3 I 3 J 3 K 3 L 3 M 3 N 3 O 3 P *

4 A 4 C 5 A 5 B 5 C 6 A 6 B 6 C 6 D 6 E 6 F 7 A 7 B 8 A 8 B *

8 D 8 F 8 G 8 H 8 I 8V 9 A 9 B 10 A 10 B 10 C 10 D 10 E 10 F 10 G *

11 A 12 A 12 B 12 C 12 D 12 E 12 F 13 A 13 D 13 F 13 G 14 A 14 B 14 C 14 D *

15 A 15 B 15 C 15 D 15 E 15 F 15 G 15 H 15 I 15 J 15 L 15 M 16 A 16 B 16 C *

16 D 16 E 16 F 17 A 17 B 17 C 17 D 18 A 18 B 19 B 19 D 20 A 20 B 20 C 20 D *

21 B 21 D 21 E 21 F 21 H 21 I 21 J 22 A 22 C 22 D 22 E 22 F 22 G 22 H 22 I *

23 A 23 B 23 C 23 F 23 G 24 A 25 A 25 B 25 C 26 A 26 C 26 D 26 E 26 F 26 G *

26 H 27 A 28 29 A 29 B 30 31 A 31 B 31 C 31 D 31 E 31 F 32 A 32 B 32 C *

33 A 33 B 33 C 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 35 G 37 A 40 *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total subtip sol 162 UA 392.6 HA *

2102 molic *

2 G 15 K 19 C 20 E *


* Total subtip sol 4 UA 2.7 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total tip sol 166 UA 395.3 HA *

Brun roscat luvic *

2303 planic *

13 B 13 C 13 E 22 B 23 D 23 E 26 B 26 I 27 B *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total subtip sol 9 UA 6.9 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total tip sol 9 UA 6.9 HA *

* 64 pseudogleic *

6404 luvic *

R21.8-LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE TIPURI SI SUBTIPURI DE SOL

Regia Nationala a Padurilor DS:Suceava OS:Stefanesti (MS ) UP: 1 Pag.: 2

* S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

3 B 3 G 4 B 8 C 8 E 10 H 19 A 20 F 21 A 21 C *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total subtip sol 10 UA 3.8 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ----*

* Total tip sol 10 UA 3.8 HA *

* Total UP 238 UA 511.1 HA *

Tipuri de statiune

1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

In fondul forestier al BE Stefanesti au fost identificate urmatoarele tipuri de statiuni:

Tab. 1.1

Nr crt

Tipul de statiune

Suprafata

Categoria de bonitate

Tip  si subtip de sol

sup.

mijl.

inf.

Codul

Diagnoza

ha

ha

Campie forestiera, podzolit profund II-I

2303-Brun roscat luvic planic pseudogleizat

Campie forestiera, pseudogleic – podzolit –rovina III

6404-Pseudogleic luvic

Campie forestiera – versant de sleau Bm, brun roscat, edafic mijlociu eutrofic mezohidric, estival reavan TIV HIII Ue2

2102-Brun roscat molic

Campie forestiera de sleau Bs ,brun –roscat edafic mare , eu si megatrofic, euhidric estival revan TIV-V .HIV Ue2

2101-Brun roscat tipic

Total tipuri de statiune

Statiunile identificate in cuprinsul unitatii de productie apartin in totalitate zonei forestiere de campie forestiera.

Cel mai intalnit tip de statiune este 8.3.0. - Campie forestiera de sleau Bs ,brun –roscat edafic mare , eu si megatrofic, euhidric estival revan TIV-V .HIV Ue2 ce ocupa un procent de 96% urmat de tipurile 8.3.1.2. - Campie forestiera, podzolit profund II-I cu 2 % Campie forestiera – versant de sleau Bm, brun roscat, edafic mijlociu eutrofic mezohidric, estival reavan TIV HIII Ue2 cu 1 %.

2. Descrierea tipurilor de statiuni cu factori limitativi si masurile de gospodarire impuse de acesti factori

Etajul fitoclimatic

Indicativul de clasificare si descrierea concisa a tipului de statiune

Tipul natural de padure si productivitatea acestuia

Factori si determ. ecologici limitativi, riscuri

Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri

Recomandari

Compozitia  optima Compozitia de impad. in terenuri goale

Trata-ment

C.F.

Campie forestiera, podzolit profound II-I. Substraturi de luturi, luturi argiloase, soluri brune puternic podzolite pseudogleice slab humifere, volum edafic predominant mijlociu

Stejareto sleau de campie de productivitate mijlocie(m)

Aeratie slaba in perioada estivala

Regenerare sau refacere in structura tipurilor natural fundamentale

6ST 4FR

6ST 4FR

T.progresive

8.3.3.1. Campie forestiera, pseudogleic-podzolit-rovina III soluri pseudogleice puternic podzolite, troficitate potentiala mijlocie.Exces de apa primavara divers prelungit,uscaciune accentuata vara

Stejaret de rovina (i)

Regim de umiditate puternic alternat, excesiv primavara la uscat in estival.consistenta dura si regim de aeratie deficitar.

Regenerarea si refacerea arboretelor in structura tipurilor  naturale fundamentale

6ST 4FR

6ST 4FR

T.progresive

Ceret de depresiune (i)

7 CE 3FR

7 CE 3FR

T.progresive

8.2.0. Campie forestiera-versant de sleau Bm, brun –roscat, edafic mijlociu eutrofic mezohidric, estival reavan TIV HIII Ue2. Soluri pe substrat de loess sau materiale loessoide brune roscate moderat erodate cu profil mai scurt si orizont A mai subtire decat pe campia inalta vecina, cu volum edafic mijlociu.Asigurarea cu apa accesibila mijlocie cu caracterul de mull al paturii vii. Bonitate mijlocie pentru sleau de campie, stejareto –sleauri, stejarete

Sleau normal de campie (s)

Volum edafic mijlociu, regimul de umiditate in deficit in perioada estivala si continutul moderat de substante nutritive.

Pastrarea arboretelor din structura tipurilor fundamentale de padure.

6ST 2FR 2TE

6ST 2FR 2TE

T.progresive

622.3 Stejareto-sleau de campie de productivitate mijocie(m)

7ST 3TE

7ST 3TE

T.progresive

8.3.0. - Campie  forestiera de sleau Bs brun roscat edafic mare; statiune situata pe terenuri plane sau usoare depresiuni, cu soluri brune roscate tipice, brune roscate slab verice sau brune roscate luvice profunde cu volum fiziologic mare, cu textura lutoasa la luto-argiloasa in orizontul A si argiloase in orizontul B, mai ales in cele cu fenomen de argilo-iluviale mai accentuat. Umiditatea vernala este jilav - umed la umed-ud iar estival reavan - reavan jilav. Productivitate superioara pentru stejar, cer si speciile de amestec de sleau.



622.1 Stejaret sleau normal de campie (s)

Scaderea continutului de humus, structura prismatica.

Aeratie deficitara.

-mentinerea, arboretelor natural fundamentale

6ST 2FR 2TE

6ST 2FR 2TE

T.progresive

622.2 Sleau normal de campie (s)

6ST 2FR 2TE

6ST 2FR 2TE

T.progresive

T.conservare

712.1 Ceret normal de campie (s)

8CE 2FR

8CE 2FR

T.progresive

752.1 Cero-sleau de campie (s)

7CE 2FR1TE

7CE 2FR1TE

T.progresive

3. Lista unitatilor amenajistice pe tipuri de statiune 

* TS ! ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

! ! 2N 6R1 6R2 7R 11V 13M1 13M2 13M3 14N 15R 22A 22C 22R1 22R2 23R *

! ! 24P1 24P2 24P3 25R 27N 27V 34M1 34M2 34M3 34M4 34M5 35C 35T 36C1 36C2 *

! ! 36M1 36M2 36N 36P 37M 38C 38M1 38M2 39M1 39M2 41V 55M 56D 58V 60M *

! ! 61D 68D 74D 78D 79D 81D 90L 93C *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL TS: 53 UA 105.1 HA *

* 8312 ! ! 13 B 13 C 13 E 22 B 23 D 23 E 26 B 26 I 27 B *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL TS: 9 UA 6.9 HA *

* 8331 ! ! 3 B 3 G 4 B 8 C 8 E 10 H 19 A 20 F 21 A 21 C *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

* ! ! TOTAL TS: 10 UA 3.8 HA *

* 8420 ! ! 2 G 15 K 19 C 20 E 22 D 22 E *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL TS: 6 UA 4 HA *

* 8430 ! ! 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 1 H 2 A 2 B 2 C 2 D 2 E 2 F 2 H *

! ! 2 I 3 A 3 C 3 D 3 E 3 F 3 H 3 I 3 J 3 K 3 L 3 M 3 N 3 O 3 P *

! ! 4 A 4 C 5 A 5 B 5 C 6 A 6 B 6 C 6 D 6 E 6 F 7 A 7 B 8 A 8 B *

! ! 8 D 8 F 8 G 8 H 8 I 8V 9 A 9 B 10 A 10 B 10 C 10 D 10 E 10 F 10 G *

! ! 11 A 12 A 12 B 12 C 12 D 12 E 12 F 13 A 13 D 13 F 13 G 14 A 14 B 14 C 14 D *

! ! 15 A 15 B 15 C 15 D 15 E 15 F 15 G 15 H 15 I 15 J 15 L 15 M 16 A 16 B 16 C *

! ! 16 D 16 E 16 F 17 A 17 B 17 C 17 D 18 A 18 B 19 B 19 D 20 A 20 B 20 C 20 D *

! ! 21 B 21 D 21 E 21 F 21 H 21 I 21 J 22 A 22 C 22 F 22 G 22 H 22 I 23 A 23 B *

! ! 23 C 23 F 23 G 24 A 25 A 25 B 25 C 26 A 26 C 26 D 26 E 26 F 26 G 26 H 27 A *

! ! 28 29 A 29 B 30 31 A 31 B 31 C 31 D 31 E 31 F 32 A 32 B 32 C 33 A 33 B *

! ! 33 C 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 35 G 37 A 40 *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL TS:160 UA 390.9 HA *

* TOTAL UP:238 UA 511.1 HA *

Lista unitatilor amenajistice pe tipuri de statiuni si sol

* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

! ! 2N 6R1 6R2 7R 11V 13M1 13M2 13M3 14N 15R 22A 22C 22R1 22R2 23R *

! ! 24P1 24P2 24P3 25R 27N 27V 34M1 34M2 34M3 34M4 34M5 35C 35T 36C1 36C2 *

! ! 36M1 36M2 36N 36P 37M 38C 38M1 38M2 39M1 39M2 41V 55M 56D 58V 60M *

! ! 61D 68D 74D 78D 79D 81D 90L 93C *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL SOL: 53 UA 105.1 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ *

* TOTAL TS: 53 UA 105.1 HA *

* 8312 ! 2303 ! 13 B 13 C 13 E 22 B 23 D 23 E 26 B 26 I 27 B *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL SOL: 9 UA 6.9 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ *

* TOTAL TS: 9 UA 6.9 HA *

* 8331 ! 6404 ! 3 B 3 G 4 B 8 C 8 E 10 H 19 A 20 F 21 A 21 C *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL SOL: 10 UA 3.8 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ *

* TOTAL TS: 10 UA 3.8 HA *

* 8420 ! 2101 ! 22 D 22 E *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL SOL: 2 UA 1.7 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ *

* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

* 8420 ! 2102 ! 2 G 15 K 19 C 20 E *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL SOL: 4 UA 2.7 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ *

* TOTAL TS: 6 UA 4 HA *

* 8430 ! 2101 ! 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 1 H 2 A 2 B 2 C 2 D 2 E 2 F 2 H *

! ! 2 I 3 A 3 C 3 D 3 E 3 F 3 H 3 I 3 J 3 K 3 L 3 M 3 N 3 O 3 P *

! ! 4 A 4 C 5 A 5 B 5 C 6 A 6 B 6 C 6 D 6 E 6 F 7 A 7 B 8 A 8 B *

! ! 8 D 8 F 8 G 8 H 8 I 8V 9 A 9 B 10 A 10 B 10 C 10 D 10 E 10 F 10 G *

! ! 11 A 12 A 12 B 12 C 12 D 12 E 12 F 13 A 13 D 13 F 13 G 14 A 14 B 14 C 14 D *

! ! 15 A 15 B 15 C 15 D 15 E 15 F 15 G 15 H 15 I 15 J 15 L 15 M 16 A 16 B 16 C *

! ! 16 D 16 E 16 F 17 A 17 B 17 C 17 D 18 A 18 B 19 B 19 D 20 A 20 B 20 C 20 D *

! ! 21 B 21 D 21 E 21 F 21 H 21 I 21 J 22 A 22 C 22 F 22 G 22 H 22 I 23 A 23 B *

! ! 23 C 23 F 23 G 24 A 25 A 25 B 25 C 26 A 26 C 26 D 26 E 26 F 26 G 26 H 27 A *

! ! 28 29 A 29 B 30 31 A 31 B 31 C 31 D 31 E 31 F 32 A 32 B 32 C 33 A 33 B *

! ! 33 C 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 35 G 37 A 40 *

! !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----*

! ! TOTAL SOL:160 UA 390.9 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ *

* TOTAL TS: 160 UA 390.9 HA *

* TOTAL UP: 238 UA 511.1 HA *

5. Tipuri de padure

5.1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor naturale de padure

In unitatea de productie B.E. Stefanesti au fost identificate 7 tipuri de padure. In functie de productivitatea naturala padurile din cuprinsul unitatii de productie sunt:

Tab. 5.1.1.

Nr. Crt.

Tip de stat.

Tip de padure

Suprafata

Productivitate naturala

Codul

Diagnoza

ha

Super

Mijl.

Infer.

Ha

Stejareto-sleau de campie de productivitate mijlocie (m)

Stejaret de rovina (i )

Ceret de depresiune ( i )

Stejareto-sleau de campie de productivitate mijlocie (m)

Stejareto-sleau normal de campie ( s )

Sleau normal de campie (s)

Ceret normal de campie (s)

Cero-sleau de campie (s)

Total tipuri de padure

Cel mai intalnit tip de padure in Baza Experimentala este Sleau normal de campie(69%), urmat de Stejareto-sleau de campie(25%), Stejareto sleau de campie de productivitate mijlocie (2%),Stejaret de rovina (1%),ceret normal de campie (1%) si cero-sleau de campie (1%).

5.2. Lista unitatilor amenajistice pe tipuri de statiuni si paduri

* TS ! TP ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

* ! ! 2N 6R1 6R2 7R 11V 13M1 13M2 13M3 14N 15R 22A 22C 22R1 22R2 23R *

* ! ! 24P1 24P2 24P3 25R 27N 27V 34M1 34M2 34M3 34M4 34M5 35C 35T 36C1 36C2 *

* ! ! 36M1 36M2 36N 36P 37M 38C 38M1 38M2 39M1 39M2 41V 55M 56D 58V 60M *

* ! ! 61D 68D 74D 78D 79D 81D 90L 93C *


* ! ! TOTAL TP: 53 UA 105.1 HA *


* TOTAL TS: 53 UA 105.1 HA *

* 8312 ! 6223 ! 13 B 13 C 13 E 22 B 23 D 23 E 26 B 26 I 27 B *


* ! ! TOTAL TP: 9 UA 6.9 HA *


* TOTAL TS: 9 UA 6.9 HA *

* 8331 ! 6155 ! 3 B 3 G 4 B 8 C 8 E 10 H 19 A 20 F 21 A *


* ! ! TOTAL TP: 9 UA 3.3 HA *


* 8331 ! 7122 ! 21 C *


* ! ! TOTAL TP: 1 UA 0.5 HA *


* TOTAL TS: 10 UA 3.8 HA *

* 8420 ! 6222 ! 22 E *


* ! ! TOTAL TP: 1 UA 1.0 HA *


* 8420 ! 6223 ! 2 G 15 K 19 C 20 E 22 D *


* ! ! TOTAL TP: 5 UA 3.4 HA *


* TOTAL TS: 6 UA 4 HA *

* 8430 ! 6221 ! 3 C 5 C 6 A 6 B 6 C 6 D 6 E 6 F 7 A 7 B 8 A 8 F 8 G 8 H 8 I *

* ! ! 8V 12 A 12 B 12 C 12 D 12 E 12 F 13 A 13 D 13 F 13 G 14 A 14 C 14 D 16 C *

* ! ! 16 D 16 E 16 F 17 A 17 C 17 D 20 A 20 B 20 C 21 B 21 E 21 F 21 H 21 I 21 J *

* ! ! 22 A 22 F 22 G 23 F 23 G 24 A 25 A 25 B 25 C 26 C 26 D 26 E 26 F 26 G 26 H *

* ! ! 31 B 31 D 31 F 33 A 35 C *


* ! ! TOTAL TP: 65 UA 103 HA *


* 8430 ! 6222 ! 1 A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 G 1 H 2 A 2 C 2 D 2 E 2 F 2 H 3 A *

* ! ! 3 D 3 E 3 F 3 H 3 I 3 J 3 K 3 L 3 M 3 N 3 O 3 P 4 A 4 C 5 A *

* ! ! 5 B 8 B 8 D 9 A 9 B 10 A 10 B 10 C 10 D 10 F 10 G 11 A 14 B 15 A 15 B *

* ! ! 15 C 15 D 15 E 15 F 15 G 15 H 15 I 15 J 15 L 15 M 16 A 16 B 17 B 18 A 18 B *

* ! ! 19 B 19 D 20 D 21 D 22 C 22 H 22 I 23 A 23 B 23 C 26 A 27 A 28 29 A 29 B *

* ! ! 30 31 A 31 C 32 A 32 B 33 B 33 C 35 A 35 B 35 D 35 E 35 F 35 G 37 A 40 *


* ! ! TOTAL TP: 90 UA 280.4 HA *


* 8430 ! 7121 ! 2 B 2 I 32 C *


* ! ! TOTAL TP: 3 UA 3.1 HA *


* 8430 ! 7521 ! 10 E 31 E *


* ! ! TOTAL TP: 2 UA 3.1 HA *


* TOTAL TS:160 UA 390.9 HA *

* TOTAL UP:238 UA 511.1 HA *

5.3. Formatii forestiere si caracterul actual al tipului de padure

Tabelul de mai jos prezinta repartizarea suprafetelor in functie de caracterul actual al tipului de padure si productivitate (clasa de productie la nivel de arboret).

R21.12-LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE IN RAPORT CU CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE

* CRT ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

! 2N 6 F 6R1 6R2 7R 8V 11V 13M1 13M2 13M3 14N 15R 22A 22C 22R1 *

! 22R2 23R 24P1 24P2 24P3 25R 27N 27V 34M1 34M2 34M3 34M4 34M5 35C 35T *

! 36C1 36C2 36M1 36M2 36N 36P 37M 38C 38M1 38M2 39M1 39M2 40 41V 55M *

! 56D 58V 60M 61D 68D 74D 78D 79D 81D 90L 93C *

!-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

! TOTAL CRT: 56 UA 109.1 HA *

*Natural ! 1 D 1 E 1 G 2 B 2 F 2 H 2 I 3 C 3 D 3 E 3 H 3 L 4 C 5 B 5 C *

*fundamental ! 6 A 8 D 8 F 8 G 9 B 10 C 10 E 14 A 14 B 14 D 15 A 15 C 15 D 15 G 16 C *

*de prod.sup.! 16 D 16 E 17 A 17 B 18 A 18 B 19 A 19 B 19 C 19 D 20 B 20 C 21 B 21 D 22 C *

! 22 E 23 A 23 B 26 A 27 A 28 29 A 29 B 31 A 31 E 32 A 32 C 33 A 33 C *

!-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

! TOTAL CRT: 59 UA 235.8 HA *

*Natural ! 13 A 13 B 20 E 22 A 24 A 25 A *

*fundamental !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

*de prod.mij.! TOTAL CRT: 6 UA 7.4 HA *

*Partial ! 5 A 15 B 25 C *

*derivat !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

! TOTAL CRT: 3 UA 16.1 HA *

*Total deriv.! 1 A 2 A 3 A 3 M 8 A 9 A 10 A 10 B 15 E 21 H 25 B 30 *

*de product. !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

*superioara ! TOTAL CRT: 12 UA 40.4 HA *

*Total deriv.! 3 B 3 J 8 H 15 L 21 A 22 F 22 G 26 B *

*de product. !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

*mijlocie ! TOTAL CRT: 8 UA 1 HA *

*Total deriv.! 10 H 21 C 26 I 27 B *

*de product. !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

*inferioara ! TOTAL CRT: 4 UA 1.7 HA *

*Artificial ! 1 C 1 F 2 C 2 G 7 A 8 B 8 I 11 A 12 A 12 D 12 E 13 D 13 F 13 G 14 C *

*de product. ! 15 F 15 I 15 J 15 K 20 A 21 J 22 B 22 H 23 C 23 E 26 D 26 G 31 C 31 D *

*superioara !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

! TOTAL CRT: 29 UA 51.8 HA *

*Artificial ! 1 B 1 H 2 D 2 E 3 F 3 I 3 K 3 N 3 O 3 P 4 A 6 B 6 C 6 D 6 E *

*de product. ! 7 B 8 E 10 D 10 F 12 B 12 C 12 F 13 C 13 E 15 H 15 M 16 F 20 D 21 E 22 D *

*mijlocie ! 22 I 23 D 23 F 23 G 26 E 26 H 31 B 33 B 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F *

!-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

! TOTAL CRT: 44 UA 38.8 HA *

*Artificial ! 3 G 4 B 8 C 10 G 16 A 16 B 17 C 17 D 20 F 21 F 21 I 26 C 26 F 31 F 32 B *

*de product. ! 35 G 37 A *

*inferioara !-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------*

! TOTAL CRT: 17 UA 5.9 HA *

* ! TOTAL UP: 238 UA 511.1 HA *

Tabel nr.5.1.

Formatia forestiera

Caracterul actual al tipului de padure

Total padure

Terenuri goale

Total

Natural fundamental

Derivat

Artificial

Nedefi-nit

ha

De productivitate

Subproductiv

Partial

Total  - de productivitate

de productivitate

Sup.

Mijl.

Infer.

Sup.

Mijl.

Infer.

Sup. +Mijl.

Infer.

Stejarete pure de stejar

Sleau deal de campie de stejar

Cerete pure

Cereto-sleau garniteto-sl

Total



Alte terenuri

Total  U.P.

In raport cu caracterul actual al tipului de padure se constata ca 60% din arborete se incadreaza in categoria tipurilor natural fundamentale.. Arboretele artificiale au o pondere de numai 24 %.

Bonitatea statiunilor are urmatoarea distributie: 95% superioara, 4% mijlocie si 1% inferioara. Productivitatea arboretelor nu este in concordanta cu bonitatea statiunilor astfel incat: 76% din arborete sunt de productivitate superioara, 15% de productivitate mijlocie si 9 % de productivitate inferioara. Acestea nu valorifica integral potentialul stational, o parte din ele urmand sa fie refacute in deceniul urmator sau in alte decenii.

Arboretele total derivate reprezinta 15% din suprafata.

6. Structura fondului de productie si de protectie

In tabelul urmator se prezinta structura fondului de productie si protectie pe clase de varsta si clase de productie:

Tabel 6.1

SUP

Gr. de specii

Suprafata -ha-

Clase de varsta*

Clase de productie

I

II

III

IV

V

VI

VII T

I

II

III

IV

V

A

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

M

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

UP

Cvercinee

DR

DT

DM

TOT.  UP

* Clase de varsta de 20 ani in functie de formatia forestiera.

Din analiza tabelului anterior putem observa ca speciile principale sunt cvercineele ( stejar, stejar rosu si cer) ce ocupa 44,1% din suprafata unitatii de productie. Pe langa acestea o intindere mare o au diversele moi care ocupa 33 %(tei, plop alb) din BE Stefanesti, diversele tari (salcam, frasin, carpen,jugastru ) care ocupa 20% din suprafata si diversele rasinoase cu 2 %.

Analiza fondului de productie si protectie pe clase de varsta releva ca in SUP A exista diferente semnificative intre clasele de varsta fata de o repartizare normala. Astfel, in viitor sunt de asteptat unele diferente intre posibilitatile decenale pana cand se va ajunge la normalizarea claselor de varsta.

In tabelul 6.2. este prezentata structura fondului forestier dupa compozitie, clase de productie, consistenta, varsta medie, cresterea curenta si volumul mediu pe specii si pe total.

Tab. 6.2.

Structura fondului forestier

Specii

Total UP

ST

TE

CA

SC

STR

JU

CE

DR

DT

DM

Compozitia (%)

Clasa de productie

Consistenta

Varsta medie (ani)

Crest. curenta (m3/ an / ha)

Volum mediu (m3/ ha)

Volum total (m3)

Se observa ca pe total U.P clasa de productie medie este 2,0 corespunzatoare unei productivitati mijlocii spre inferioara. Consistenta medie pe U.P. este de 0,79, variind pe specii intre 0,72 si 0,80. Cresterea curenta medie este de 7,0 mc/an/ha. Volumul mediu variaza intre 84 mc/ha la salcam si 325 mc/ha la tei, media pe U.P. fiind de 285 mc/ha.

7. Arborete slab productive si provizorii

* C R T ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

* Total derivat de prod. sup. ! 1 A 2 A 3 A 3 M 8 A 9 A 10 A 10 B 15 E 21 H 25 B 30 *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------*

* TOTAL CRT: 12 UA 40.4 HA *

* Total derivat de prod. mij. ! 3 B 3 J 8 H 15 L 21 A 22 F 22 G 26 B *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------*

TOTAL CRT: 8 UA 1 HA *

* Total derivat de prod. inf. ! 10 H 21 C 26 I 27 B *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------*

TOTAL CRT: 4 UA 1.7 HA *

TOTAL DERIVATE: 24 UA 46.2 HA *

* Artificial de prod. inf. ! 3 G 4 B 8 C 10 G 16 A 16 B 17 C 17 D 20 F 21 F 21 I 26 C 26 F 31 F 32 B *

* ! 35 G 37 A *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -------*

TOTAL CRT: 17 UA 5.9 HA *

TOTAL 41 UA 52.1 HA *

Suprafata totala a arboretelor slab productive si provizorii este de 52,1 ha reprezentand 10% din suprafata unitatii de productie.

8. Arborete afectate de factori destabilizatori si limitativi

8.1. Situatia sintetica a factorilor destabilizatori si limitativi

! ! S U P R A F A T A A F E C T A T A *

! % DIN !-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------*

N A T U R A !SUPRAFATA ! ! G R A D E D E M A N I F E S T A R E *

! FONDULUI ! TOTAL -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----*

* F A C T O R I L O R ! FORESTIER! ! SLABA ! MODERATA ! PUTERNICA !F.PUTERNICA! EXCESIVA *

* D E N U M I R E ! 403HA! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % ! HA ! % *

*Doborituri de vint (V1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Uscare  (U1-4)! 2 ! 8.9!100! 8! 55! 2.6! 29! 1.2! 13! 0.3! 3! ! *

*Atacuri de daunatori (I1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Incendieri  (K1-3)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Rupturi de zap.si vint (Z1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Vatamari de exploatare (E1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Vatamari produse de vinat (C1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Poluare  ( 1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Alunecari (A1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Inmlastinari (M1-3)! 1 ! 2.6!100! 0.6! 23! 2.0! 77! ! ! ! ! ! *

*Eroziune in suprafata (S1-4)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Eroziune in adincime (A1-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Eroziune total ( 1-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Roca la suprafata total (R1-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*din care pe:0.1-0.2S (R1-2)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

0.3-0.5S (R3-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* >0.6S (R6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*Tulpini nesanatoase-total (T1-A)! 33 ! 135.2!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

*din care: 10-20% (T1-2)! 33 ! 135.2!100! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

30-50% (T3-5)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

* >60% (T6-A)! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! *

8.2. Evidenta arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori si limitativi

* Specificari ! Intensitate ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E A F E C T A T E *

* Inmlastinare ! scurta durata ! 27 B *


! TOTAL M1: 1 UA 0.6 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

* ! sezoniera ! 2N 3 E 3 M 14N 21 C *


* ! TOTAL M2: 5 UA 3.6 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

TOTAL M: 6 UA 2 HA *

* Tulpini nesanatoase ! 10 % ! 1 D 1 E 1 G 2 A 2 B 2 F 2 H 2 I 3 A 3 C 3 D 3 E 3 H 3 I 3 J *

* ! ! 3 L 3 O 3 P 4 C 5 A 5 B 5 C 6 A 8 F 8 G 9 A 9 B 10 A 10 B 10 C *

* ! ! 10 E 10 G 14 A 14 B 14 D 15 A 15 B 15 C 15 D 15 G 15 L *


* ! TOTAL T1: 41 UA 125.2 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

* ! 20 % ! 1 A *


* ! TOTAL T2: 1 UA 10.0 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

TOTAL T: 42 UA 135.2 HA *

* Uscare ! slaba ! 6 B 6 C 6 D 10 F 20 F 21 I 27 B 31 F 32 B *


* ! TOTAL U1: 9 UA 8 HA *


* ! mijlocie ! 2 E 12 B 16 B 21 C *


* ! TOTAL U2: 4 UA 2.6 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

* ! puternica ! 15 M 16 A 17 D *


* ! TOTAL U3: 3 UA 1.2 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

* ! f.puternica ! 8 C *


* ! TOTAL U4: 1 UA 0.3 HA *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ---------*

TOTAL U: 17 UA 8.9 HA *

Suprafata totala a arboretelor afectate de factori destabilizatori si limitativi este de 8,9 ha.

9. Starea sanitara a padurii

In general starea sanitara a padurii este dependenta de actiunea directa a factorilor abiotici, biotici si indirecta a factorului antropic.

Dintre factorii abiotici vantul si zapada nu produc pagube insemnate in padurile cu asemenea compozitie.

Uscarea anormala se inregistreaza pe o suprafata de 8,9 ha. Dintre cauzele care au determinat o uscare prematura a arborilor amintim: stresul climatic - perioade mari de seceta alterneaza cu perioade de precipitatii abundente. In ultimul deceniu nu s-au produs atacuri intense de insecte sau al unor agenti criptogamici. Totusi practica din trecut a regenerarii din lastari a dus la dezvoltarea a numeroase arborete cu tulpini nesanatoase.

Ca actiuni umane mentionam gospodarirea defectuoasa a arboretelor: taierile masive din perioada dinaintea celui de-al doilea razboi mondial care au condus la inlocuirea pe mare parte din suprafata unitatii de productie a arboretelor natural fundamentale, extragerea celor mai valoroase exemplare din punct de vedere genetic, practicarea regenerarii din lastari (potential mai putin longeviv), crearea arboretelor pure, cu coroane reduse (inghesuite), folosirea la regenerare a unor specii sau ecotipuri nepotrivite statiunii.

10. Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie

B.E. Stefanesti este situat in zona de campie forestiera la est de Municipiul Bucuresti. Altitudinea variaza in jurul valorii de 90 m. Perioada de vegetatie este lunga – aproximativ 195 de zile. Regimul termic si aprovizionarea cu apa prezinta variatii mici pe suprafata intregului U.P. In asemenea conditii au fost identificate 4 tipuri de statiune, toate apartinand etajului de campie forestiera.

Cele 7 tipuri de padure identificate au ca specii de baza stejarul, teiul, salcamul si carpenul, in proportie mai redusa fiind intalnite si alte specii in special de amestec.

Potentialul stational nu este valorificat integral datorita interventiei omului de-a lungul deceniilor.

Tab. 10.1.

Bonitatea statiunilor

Productivitatea arboretelor

Diferente

Felul

Suprafata

Felul

Suprafata

superioara

superioara

mijlocie

mijlocie

inferioara

inferioara

Total

* Suprafata fara clasa de regenerare

Neconcordanta dintre bonitatea statiunilor si productivitatea arboretelor este datorata in principal a schimbarilor climatice din ultima perioada.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate