Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Proiect de executie a lucrarilor de impadurire - Izvoarele Dambovitei , Ocolul Silvic Rucar


Proiect de executie a lucrarilor de impadurire - Izvoarele Dambovitei , Ocolul Silvic Rucar




Tema proiectului

Sa se elaboreze proiectul de executie a lucrarilor de impadurire a unor suprafete din U.P. V Izvoarele Dambovitei , Ocolul Silvic Rucar.

Acesta contine:




A.     Piese scrise:

Cap. I Descrierea cadrului fizico-geografice si a vegetatiei din U.P.

Cap. II Identificarea si descrierea suprafetei de impadurit

Cap. III Alegerea speciilor si alcatuirea compozitiilor de impadurit si a schemelor

Cap. IV Tehnologia de instalare a vegetatiei forestiere

Cap. V Ingrijirea culturilor

Cap. VI Organizarea si evaluarea lucrarilor

B.     Piese desenate:

Planul de situatie al U.P.- ului cu indicarea unitatii de cultura forestiera si compozitia de impadurire .

CAPITOLUL 1.SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA

Elemente de identificare a unitatii de productie

Din punct de vedere al administratiei silvice, U.P. V Izvoarele Dambovitei, face parte din Ocolul Silvic Rucar, Filiala Teritoriala ROMSILVA R.A. ARGES.

Teritorial, unitatea de productie mai sus mentionata se afla amplasata de o parte si de alta a raului Dambovita chiar de unde acesta izvoraste, de aici si denumirea Izvoarele Dambovitei.

Fata de O.S. Rucar este situat in partea de nord a acestuia. Din punct de vedere geografic este situata in partea de sud-vest a Muntilor Fagaras.

Vecinatati, limite, hotare

In tabelul 1.2.1. sunt prezentate vecinatatile, limitele si hotarele unit[tii de productie. Limitele

sunt forme de relief evidente. Hotarul padurii este materializat cu vopsea rosie pe liziera padurii si prin

Pct.

card.

Vecinatati

Limite

Hotare

Denumirea

Felul

Denumirea

Felul

Nord

O.S.Fagaras

M. Valea Vladului

M. Berivoiului

naturala

M. Valea Vladului

M. Berivoiului

naturala

Sud

O.S. Campulung

Cl. Batrana

Coltii lui Andrei

Spintecatura Papusii

naturala

Cl. Batrana

Coltii lui Andrei

Spintecatura Papusii

naturala

Est

U.P. IV Tamasu

U.P. III Cascoe

Muchia Lutelor

Plaiul Hotului

Cl. Barbului

naturala

Muchia Lutelor

Plaiul Hotului

Cl. Barbului

naturala

Vest

O.S. Domnesti

Cl. Bratila

Cl. Caltunului

Cl. Mezea

Cl. Oticu

Cl. Rosu

naturala

Cl. Bratila

Cl. Caltunului

Cl. Mezea

Cl. Oticu

Cl. Rosu

naturala

borne. Hotarele padurii nu se suprapun peste limitele unitatii de productie.   

Tabel nr. 1

1.2. Conditii stationale si de vegetatie

1.2.1.Conditii geologice si geomorfologice

Din punct de vedere structuralo-tectonic, U.P. a V-a Izvoarele Dambovitei se incadreaza in zona orogenului carpatic, constituit din formatiuni cristaline mezo si katamezomorfisme alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite, migmatite si gnaise oculare, la care se adauga formatiuni sedimentare mezozoice. Procesele geomorfologice actuale sunt procesele biochimice si eroziunea fluvio-torentiala.

Prin procesele de solificare au rezultat urmatoarele tipuri de soluri:brune feriiluviale (92%), brune acide(4%), podzoluri, litosoluri care au un potential silvoproductiv mijlociu pentru speciile forestiere: MO, BR , FA.

Unitatea de productie V Izvoarele Dambovitei face parte din Unitatea de orogen Carpatic, subunitatea flisului.

Subunitatea flisului este localizata in Carpatii Orientali din Valea Sucevei pana in Valea Dambovitei, la est de blocurile cristalino-mezozoice si se prezinta sub forma unei fasii a carei latime variaza de la 23-25 km intre Moldova si Suha Mica, la cca. 80 km in zona de curbura a Carpatilor. Punerea in loc a flisului a avut loc incepand de la sfarsitul jurasicului pana in miocen. Aria in care a avut loc sedimentarea a suferit modificari aproape permanente, retragandu-se de la vest catre est incepand cu faza austriaca pana in faza distrofismului moldavic. In cuprinsul acestei subunitati se individualizeaza doua subzone, una a flisului intern ( apartinand cretacicului superior ) si alta a flisului extern ( apartinand paleogenului si miocenului).

Flisul este constituit predominant din roci detritice in alternante repetate, cu un stil tectonic ce variaza de la cute simple la cute-solzi, pana la stadiul de panza, desfasurate de la vest catre est: panza de Ceahlau, panza flisului curbicortical, panza sisturilor negre, panza de Tarcau.

Flisul intern cretacic este format din complexele litologice ale stratelor de Sinaia si stratelor de Azuga, formate din marne, marno-calcare si microconglomerate. Peste acestea urmeaza stratele de Comarnic alcatuite din sisturi argilo - marmoase cu intercalatii de gresii si calcare, la care se adauga sisturile negre si conglomeratele de Bucegi si de Ceahlau. Flisul intern atinge latimea maxima in zona Carpatilor de Curbura si se termina la Valea Dambovitei unde se afunda sub formatiile paleogene.

Flisul extern este alcatuit din formatiuni cretacice ( sisturi negre, marne, gresii, etc.) si paleogene ( in care predomina faciesurile marno - grezoase - gresii de Kiwa, de Tarcau, de Lucacesti, menilitele etc.)

Din punct de vedere geografic si geomorfologic U.P. a V-a Izvoarele Dambovitei este situata in Muntii Fagaras -Iezer din Carpatii Meridionalii.

Fragmentarile geologice prin care a trecut teritoriul precum si stilul agentilor morfogenetici, au conditionat aparitia unor forme complexe de relief. Infatisarea de ansamblu a unitatii de productie, aspectul general al reliefului si altitudinea acestuia a determinat incadrarea teritoriului in treapta reliefului de munte.

Forma complexa de relief se caracterizeaza prin munti josi si mijlocii ( 800 – 1900 m ).

In ce priveste energia de relief in cadrul teritorial al unitatii de productie se intalnesc doua sectoare: unul pe raul Dambovita din aval de satul Satic unde energia de relief este mai mica iar teritoriul neavand padure, este folosit in agricultura; iar celalalt din amonte de satul Satic pana in varfurile Berivoiu Mare, Otic, Vladului., Mezea si Coltii lui Andreiunde energia de relief este mai mare.

Pentru fondul forestier formele simple de relief sunt reprezentate in principal prin versanti si mai rar prin coame, platouri si lunci.

Configuratia terenului este in general ondulata si mai rar plana si faramitata.

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul cu panta medie cuprinsa intre 31-40 grade (71%). Repartitia suprafetei in functie de inclinare este urmatoarea:

93.3 ha (2%) cu inclinari mai mici de 16 grade;

1067.0 ha (25%) cu inclinari cuprinse intre 16 si 30 grade;

2944.7 ha (71%) cu inclinari cuprinse intre 31 si 40 grade;

96.7 ha (2%) cu inclinari mai mari de 40 grade

Altitudinea medie este de 1475m, variind intre 1050m (121P) si 1900m (84G).

Altitudinal arboretele sunt situate intre 1050m si 1900m. Distributia arboretelor pe categorii altitudinale se prezinta astfel:

intre 800 – 1000m – 2.9 ha (-%);

intre 1000 – 1200m – 65.6 ha (2%);

intre 1200 – 1400m – 917.3 ha (22%);

intre 1400 – 1600m – 2023.9 ha (48%);

intre 1600 – 1800m – 1179.7 ha (28%)

intre 1800 – 2000m – 12.3 ha (-%)

Tinand cont de directia de scurgere a principalului curs de apa Raul Dambovita de la sud-vest la nord-nord-est expozitia generala a unitatii de productie este nord estica ( umbrita). Datorita celorlalte vai si paraie, afluenti ai cursului de apa amintit, pe acest teritoriu se intalneste toata gama de expozitii astfel:

expozitie insorita ( S si SV ) – 949.2 ha (23%)

expozitie partial insorita ( V, NV, E, SE ) – 2399.8 ha (57%)

expozitie umbrita ( N, NE ) – 852.7 ha (20%)

Regimul pluviometric a determinat formarea unei retele hidrografice bogate, care la randul ei determina orografia terenului.

Cursul de apa principal este raul Dambovita cu afluentii: Valea Barbului, Valea Foisorului, Valea Coltilor, Valea Oticu, Valea Vladului, Valea Berevioul Mic, Valea Berevoiul Mare, Valea Lutele, etc.

De remarcat faptul ca regimul hidrologic relativ echilibrat este mentinut de padure si ca acesta poate fi periclitat prin aplicarea taierilor concentrate pe suprafete mari.

Debitul acestor ape prezinta fluctuatii relativ mari in cursul anului, dar avand apa permanenta. Debitul minim al acestor cursuri de apa se intalneste in timpul verii iar maximum in timpul ploilor de toamna si al topirii zapezilor. Alimentarea cu apa a retelei hidrografice este mixta: atat nivala cat si pluviala.

1.2.2. Clima

Teritoriul unitatii de productie este situat intr-o zona caracterizata printr-un climat temperat continental moderat.

Cresterea treptata a altitudinii reliefului de la sud spre nord nord-est atrage dupa sine o etajare pe verticala a tuturor elementelor climatice. Astfel odata cu cresterea altitudinii scad temperatura si presiunea aerului si cresc precipitatiile, nebulozitatea, umiditatea aerului si viteza vantului. Tinand seama de spatiul in care este raspandita padurea, in cadrul teritorial al unitatii de productie, de forma complexa de relief si de altitudinea acestuia s-a individualizat prezenta unui etaj climatic si anume cel de munte.

Regimul termic

Datele climatice cu care s-a lucrat au fost preluate de la statia meteo Fundata situata la altitudinea de 1371m.

Tabel nr. 2

Nr.

ctr.

Date

meteorologice

Atlasul climatololgic / Valori ale caracteristicilor

Temperatura aerului

medii lunare si anuale

Statia Fundata 1371m

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

gr. C

Temperatura medie anuala este de +2 gr. C

Amplitudinea aerului

medii anuale

Statia Fundata 1371m

20 grade Celsius

Temperatura maxima

absoluta

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

gr. C

33.5

Media maxima absoluta = 38.50C

Temperatura minima

absoluta

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

gr. C

-25.1

-31

-9

-0.5

Media minima absoluta = -30.5 0C

Temperatura aerului variaza atat in spatiu cat si in timp. Repartitia in spatiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului. Temperatura medie anuala este de circa 2 0C.

Sezonul de vegetatie incepe in data de 21.04. si se incheie in data de 1.10. avand o durata de 163 zile.

Din datele prezentate in acest tabel rezulta ca regimul termic al teritoriului studiat atat prin valorile medii lunare si anuale cat si din punct de vedere al duratei perioadei de vegetatie constituie factor limitativ pentru majoritatea speciilor forestiere mai ales peste 1500m, altitudine la care mai rezista doar molidul. Peste 1500m altitudine, regimul termic este moderat la puternic limitativ chiar si pentru molid care realizeaza clasele a IV-a si a V-a de productie.

Data medie si extrema a primului si ultimului inghet

Tabel nr. 3

Date medii

Durata medie a intervalului

de zile fara inghet

Date extreme

Primul inghet

Ultimul inghet

Primul

inghet

Ultimul inghet

cel mai timpuriu

cel mai

tarziu

cel mai timpuriu

cel mai

tarziu

Regimul pluviometric

Tabel nr.4

Evapotranspiratia

potentiala (mm)

Lunile

Media

anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media lunara si anuala

571

Regimul pluviometric, se caracterizeaza in functie de urmatoarele elemente:

Tabel nr.5

Precipitatii

atmosferice (mm)

Lunile

Media

anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Valori lunare si

media anuala

Nr. mediu al zilelor

cu cantitati >10mm

Dupa cum se observa si din tabel, precipitatiile sunt prezente tot timpul anului, valoarea maxima inregistrandu-se in luna iunie.

Umiditatea atmosferica este relativ ridicata avand valori anuale cuprinse intre 72-80%.

Precipitatiile atmosferice respecta aceeasi etajare pe verticala ca si celelalte elemente climatice. Valorile medii anuale cresc de la sud la nord si insumeaza cantitati cuprinse intre 1000 mm in zona joasa si 1200 mm in zona inalta. Uneori in timpul verii din norii cumulonimbus se dezlantuie ploi puternice, torentiale, provocand alunecari de terenuri si eroziuni mai ales in albiile de scurgere provocand mari pagube materiale.

Tabel nr.6

Numarul mediu al

zilelor cu strat de

zapada

Lunile

Anual

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Umezeala relativa media lunara si

anuala ( % )

Regimul precipitatiilor atmosferice, al evapotranspiratiei potentiale, precum si raporturile dintre acestea, sunt favorabile speciilor forestiere din zona respectiva.

Regimul eolian

Tabel nr. 7

Frecventa medie

Calm

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Tabel nr. 8

Viteza medie

Nr. zilelor cu viteze

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

≥11 m/s

≥ 17 m/s

Frecventa vantului este in medie de 5 – 25 %. Intensitatea vantului este in medie de 5.0 – 7.0 m/s din directia SE – NV, deci exista pericolul doboraturilor de vant si se impun masuri speciale de protectie. Datorita reliefului si microreliefului local, adesea se produc curenti turbionari care pot avea directii diferite si se pot produce in arboretele de molid rupturi si doboraturi de vant.

Fig.1 . Frecventa vantului pe directii    Fig. 2 . Viteza vantului pe directii

Din analiza rozei vanturilor, anuala si pe anotimpuri, se poate constata ca in general predomina vanturile din directia SE si NV cu frecvente cuprinse intre 5 – 25 % si viteze de aproximativ 5 m/s.

Sinteza climatului

Indicele de ariditate de Martonne.

Iar lunar = 12p/t+10 Iar anual = P/T+10

p,P - precipitatii medii lunare si anuale

t,T - temperaturi medii lunare si anuale

Tabel nr. 9

Indice de

ariditate

Valori lunare

Valori

anuale

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Indicii de ariditate de Martonne lunari sunt cuprinsi intre 48 in luna septembrie si 165 in luna ianuarie. Indicele de ariditate anual este 95.

Cel mai arid anotimp este vara ( 61 ) iar cea mai arida luna este luna septembrie (48).

Cum in U.P. V Izvoarele Dambovitei , Iar ≥ 30 avem deci climat favorabil padurilor.

In conditiile tarii noastre factorul diferentiator climatic cel mai puternic este lantul muntilor Carpati. El compartimenteaza teritoriul tarii expunandu-l in mod diferit circulatiei atmosferice si determinand in ansamblu repartitia diferitelor caracteristici ale climei.

Pornind de la clasificarea lui Koppen, Dissescu a delimitat mai multe regiuni climatice.

Teritoriul U.P. V Izvoarele Dambovitei se incadreaza in urmatoarea regiune climatica: Dfck.

Aceasta regiune climatica este caracterizata prin ierni friguroase si umede, cu temperatura lunii celei mai reci sub -4 0C si cu temperatura celei mai calde luni peste 10 0C. Iernile sunt lungi iar in timpul

iernii stratul de zapada este stabil. Cantitatea de apa din precipitatii este mai mare decat cea din pierduta prin evapotranspiratie, iar precipitatiile sunt suficiente tot timpul anului.

Dupa clasificarea lui Stoenescu U.P.V    Izvoarele Dambovitei se gaseste in zona climatului muntilor mijlocii, favorabil padurilor (IV C ), care este localizat aproximativ intre 600 - 1750 m altitudine. Acesta este caracterizat printr-un regim mai moderat al oscilatiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice medii anuale de la 18 la 20 0C si prin amplitudini termice diurne mai reduse decat in regiunile de dealuri si campii. Temperatura medie anuala se mentine pozitiva, iar media lunii iulie oscileaza intre 10 - 14 0C. Iarna, gradientii termici verticali au valori medii reduse, deseori producandu-se izotermii si inversiuni de temperatura. In aceste conditii, deasupra stratului inferior de aer rece si umed predomina timpul senin, cu soare si temperaturi relativ mai ridicate. Primavara , din cauza marelui consum de caldura pentru topirea zapezilor si a racirii adiabatice, aerul este mai rece decat toamna cu 2 - 4 0C. In schimb vara, din cauza dezvoltarii curentilor de ascendenti si a racirii adiabatice corespunzatoare aerului, gradientii termici verticali au valori mai decat in celelalte anotimpuri, umezeala relativa se mentine ridicata, iar precipitatiile cresc, repartizandu-se insa deosebit pe pantele opuse ale muntilor. Versanti expusi frontogenezei si advectiei maselor umede, adica cei orientati spre NV, V si SV sunt frecvent acoperiti de nori, din care cad ploi intermitente de lunga durata.

In parte superioara a acestor versanti si pe culmi predomina vanturile din nord-vest, cu viteza mai mare iarna si primavara capabile sa doboare parcele intregi de conifere.

Durata de stralucire a soarelui depaseste anual 1700 - 1800 ore. Efectele de fohn se accentueaza la partea inferioara a versantilor abrupti, la adapostul marilor masive mintoase orientate transversal fata de sensul deplasarii fronturilor si maselor de aer umed asa cum este si cazul muntilor Fagaras.

Pe versantii nordici - umbriti - regimul temperaturi solului si aerului este moderat si variatiile termice depind mai mult de schimbarile neperiodice ale maselor de aer. Umezeala solului se mentine mai ridicata decat pe alte fete ale muntelui, iar limita padurilor progreseaza in inaltime.   


Fig. 3 Diagrama climatica Walter - Lieth

Legenda:

a – temperatura medie lunara (0C)

b – precipitatii lunare (mm), scara 1/5

c – precipitatii lunare (mm), scara 1/3

d – evapotranspiratia potentiala (ETP) lunara (mm), scara 1/5

e – perioada cu temperaturi medii lunare negative

f – excedente de precipitatii fata de ETP (mm), scara 1/5

g – deficitul de precipitatii fata de ETP (mm), scara 1/5

h – deficit de precipitatii compensat prin excedentele acumulate anterior

‍↑ - prima si ultima zi de inghet

Tma – temperatura medie anuala

TV – VIII – temperatura medie a lunilor mai – august (tetraterma Mayer)

Pa – suma anuala a precipitatiilor

Pp10+ - suma precipitatiilor din perioada cu t≥100C

PXI – IV – suma precipitatiilor de incarcare a solului, in lunile noiembrie – martie

PVII – VIII – suma precipitatiilor estivale in lunile iulie – august

∑Dp+ - suma excedentelor de precipitatii fata de ETP

∑Dp- - suma deficitelor de precipitatii fata de ETP

Dp- max – deficitul maxim lunar de precipitatii fata de ETP

Ich – indicele de compensare hidrica = ∑Dp+/∑Dp-

Iar – indicele de ariditate anual

Ipt – indicele pluviometric al perioadei cu tm100C, vernal si estival

E1, E2, E3, E4 – excedente lunare de precipitatii fata de ETP

D1,D2, D3, D4 – deficite lunare de precipitatii fata de ETP

Diagrama Walter – Lieth este folosita pentru prezentarea expresiva a caracteristicilor climatice districtuale sau ale unei statiuni, atat a valorilor lunare, variabile in cursul anului, deci a dinamici fenomenelor, a regimurilor factorilor.

1.2.3. Conditii edafice

Zonalitatea conditiilor fizico-geografice a facut ca teritoriul U.P. desi redus ca suprafata sa aiba un invelis de sol destul de variat.

Statistica tipurilor de sol din U.P. V Izvoarele Dambovitei:

Tabel nr. 10

Clasa de soluri

Tipul de sol

Subtipul de sol

Suprafata ocupata

ha

Cambisoluri

Districambosol

tipic

Spodosoluri

Prepodzol

tipic

litic

Podzol

tipic

Soluri neevoluate

Litosol

tipic

Aluvial

tipic

Total U.P.

.

In cele 10 u.a. solul este de tip prepodzol fiind intalnite ambele subtipuri ( tipic si litic )

Caracterizarea solului districambosol

Districambosolurile sunt raspandite cu deosebire in zona montana de altitudine, incepand de la 600 – 700 m si pana la 1600 – 1700 m, adica pana la limita superioara a padurii.Aceste soluri s-au format pe materiale parentale alcatuite in general din depozite de panta rezultate din dezagregarea si alterarea rocilor eruptive si metamorfice acide precum si a rocilor sedimentare sarace sau lipsite de CaCO3.

Climatul umed si racoros, alaturi de materialul parental sarac in minerale calcice si feromagnesice, favorizeaza acidificarea solului. In aceste conditii de reactie acida, activitatea microorganismelor este mai redusa, transformarea resturilor organice este mai greoaie, iar acizi organici nou formati nu sufera un proces de mineralizare atat de intens ca in eutricambosoluri.

Districambosolurile au profilul de tipul O-Ao-Bv-C cu urmatoarele proprietati:

au textura usoara spre mijlocie nediferentiata pe profil

structura este grauntoasa, slab dezvoltata in orizontul Ao si poliedrica moderat dezvoltata in orizontul Bv

continutul in humus este variabil de regula intre 3-8 %in orizontul Ao al districambosolurilor cu mult moder si peste 8% in districambosolurile montane cu moder, de la altitudini foarte mari.

raportul C/N are valori cuprinse intre 16 – 20 in orizontul Ao si sub 14 in orizontul Bv.

raportul acizi humici/acizi fulvici din orizontul Ao este de 0.3 – 0.5

pH-ul este sub 5.0 , iar gradul de saturatie in baze are valori sub 55% in orizontul Ao si sub 30 – 35 % in orizontul Bv.

Fertilitatea districambosolurilor variaza in raport variatia tipului de humus si a regimului de umiditate. Pentru fagete aceste soluri sunt de fertilitate mijlocie, mai rar ridicata. Cele profunde sau mijlociu profunde si cu volum edafic mijlociu, au o fertilitate ridicata pentru arboretele de rasinoase si chiar pentru amestecurile de fag cu rasinoase.

Caracterizarea solului prepodzol

Aceste soluri se intalnesc in regiunea montana superioara, in subzona molidului si in subzona alpina inferioara.

Prepodzolurile se intalnesc pe substrate sarace in minerale calcice, de regula pe gresii, conglomerate, sisturi cristaline etc. care contin sub 30% argila relieful caracteristic este cel montan in care predomina versantii in panta mare si foarte mare. Climatul specific regiunilor de formare a prepodzolurilor este umed si racoros tot timpul anului, caracterizat prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 3 si 6 0C si precipitatii intre 900 – 1300 mm iar indicii de ariditate anuali de regula peste 55. vegetatia este alcatuita din paduri de molid sau din asociatii de jnepenisuri si ienuperete sau raristi de molid cu anin alb.

In conditiile climatului montan si subalpin, umed si racoros, cu precipitatii abundente tot timpul anului, alterarea mineralelor primare este intensa. Formarea orizontului B feriiluvial de grosimi apreciabile atat de aproape de suprafata solului, se explica atat prin acumularea de materiale amorfe active migrate din orizontul Au, cat si din descompunerea litierei si formarea de complecsi pseudosolubili care precipita si se acumuleaza in orizontul Bs.

Solurile de tipul prepodzol au profilul de tipul O-Au-Bs(Bhs)-C cu urmatoarele proprietati:

au textura mijlocie ( nisipo-lutoasa) , nediferentiata pe profil

are reactie acida - puternic acida si un grad de saturatie in baze scazut, de regula sub 30%

continutul in substante humice este ridicat (5-6%) in orizontul Au si scad in orizontul Bs

raportul C/N din substantele humice este mai mare ca 18

orizontul Bs, contine o proportie mai ridicata de acizi fulvici agresivi decat orizontul Au

oxizii liberi de fier si mai ales cei de aluminiu, prezinta o crestere in orizontul Bs fata de Au.

Fertilitatea. Sunt de regula soluri permeabile si bine aerisite. Ele sunt biologic mai active mai active decat podzolurile. Daca sunt suficient de profunde si au volum edafic corespunzator, ele sunt de fertilitate ridicata pentru arboretele de molid. In schimb, pentru fag, ele nu sunt decat de fertilitate mijlocie chiar si atunci cand sunt suficient de profunde si cu volum edafic corespunzator. Prin defrisarea padurilor de molid, aceste soluri sunt ocupate de asociatii de Nardus stricta de calitate inferioara, incapabile sa amelioreze conditiile de aciditate si troficitate azotata.

Caracterizarea solului podzol

Pozolurile sunt raspandite in zona montana superioara,in subzona molidului si in subzona alpina inferioara.

Roca mama sau materialele parentale pe care se formeaza aceste soluri sunt sarace in minerale calcice si feromagneziene si argila. Relieful caracteristic este cel montan cu versanti in panta mica sau microterase si platouri slab inclinate. Podzolurile se intalnesc in climate reci si umede, caracterizate prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 3 si 6 0C, uneori sub aceasta limita, cu veri scurte, racoroase si ploioase, cu ierni deosebit de aspre si lungi in care solul ingheata adanc. Vegetatia sub care se formeaza podzolurile este alcatuita din molidisuri pure echiene, uniforme si intunecoase, raristi de molid, ienuperete si jnepenisuri.

In conditiile unui regim de apa percolativ repetat sau intens percolativ din climate umede si reci, levigarea intensa a solurilor sub actiunea apei de infiltratie, are loc mai ales la inceputul primaverii si toamna tarziu, cand procesele de adsorbtie si acumulare biologica sunt foarte slabe.

In conditiile pedogenetice caracteristice formarii podzolurilor, are loc alterarea intensa care duce la descompunerea silicatilor primari in oxizi si hidroxizi de liberi de fier si aluminiu si silice.

Podzolurile au profilul de tipul O-Au-Es-Bhs-R(C) si urmatoarele proprietati:

au o textura usoara (nisipo-lutoasa) si nediferentiata pe profil

continutul in humus variaza intre 8-25% in orizontul Au (in deosebi humus brut acid), scade foarte mult in orizontul Es pentru a creste din nou la 5-15% in Bhs.

sunt soluri acide, cu pH frecvent sub 4.0 si cu grad de saturatie in baze foarte scazut, de regula sub 30% dar poate scadea si sub 15% si chiar sub 5%

au capacitate totala de schimb de cationic scazuta in orizontul Es si mai ridicata in orizonturile Au si Bhs, datorita materialelor amorfe iluvionate in orizontul Bhs.

activitatea microbiologica este foarte redusa in podzoluri iar aprovizionarea cu substante nutritive foarte slaba.

Podzolurile au fertilitate scazuta. Ele au o troficitate azotata foarte scazuta si o troficitate minerala de asemenea scazuta, datorita faptului ca cationii adsorbiti sunt foarte greu schimbabili si accesibili plantelor. Pentru molid, podzolurile pot fi uneori soluri de fertilitate ridicata, intrucat molidul este o specie micotrofa si isi poate procura azotul necesar din resturile vegetale aflate in orizontul organic.

Caracterizarea litosolurilor

Apar in regiunile montane cu relief accidentat, pe roci dure necarbonatice la suprafata. In zona forestiera ele reprezinta stadii de tranzitie spre alte specii. Ele se mentin in stadii incipiente de solificare numai pe versantii in panta mare cu eroziune foarte activa pe roci mama greu alterabile.

Litosolurile se formeaza pe roci dure eruptive sau metamorfice rezistente la alterare. Datorita rocii dure, greu alterabile, solificarea este incipienta si se formeaza un profil scurt, alcatuit dintr-un orizont Ao urmat de roca. Litosolurile din zonele mai reci sunt soluri cu moder sau humus brut. Litosolurile evolueaza spre solurile zonale, districambosoluri sau podzoluri.

Litosolurile au profilul de tipul O-Ao-R si urmatoarele proprietati:

textura la cele mai evaluate poate fi de la grosiera la fina iar structura grauntoasa sau poliedrica slab dezvoltata

profilul scurt face ca valorile permeabilitatii, porozitatii de aeratie si capacitatea pentru apa sa reduse

sunt soluri debazificate, cu rezerve mice de humus, cu reactie puternic acida, neutra sau chiar alcalina.

Caracterizarea solurilor aluviale

Apar in aceleasi areale cu protosolurile aluviale, in luncile rar inundabile sau iesite de sub influenta revarsarilor de apa.

Conditiile de formare solurilor aluviale sunt asemanatoare cu cele ale protosolurilor aluviale, cu deosebirea ca terenurile fiind rar inundate sau iesite de sub influenta inundatiilor, permit dezvoltarea unei vegetatii mai bogate care va determina o bioacumulare si humificare mai intensa si drept rezultat se va forma un orizont humifer mai gros si mai bogat in humus.

Solurile aluviale tipice prezinta urmatoarea succesiune de orizonturi pe profil Ao - C cu urmatoarele proprietati:

au textura variabila in raport cu natura depozitului, nediferentiata sau contrastanta in cazul unor depozite neomogene

in orizontul Ao, structura este glomerulara, grauntoasa sau poliedrica, slab sau moderat dezvoltata

sunt bine aprovizionate cu apa si substante nutritive, au un continut de humus de 2-3%, au grad de saturatie in baze ridicat dar pot fi si debazificate si cu reactia acida.

Solurile aluviale au o fertilitate mai ridicata decat protosolurile aluviale. Ele pot mentine arborete de plopi si salcii, aninisuri, stajerate si chiar sleauri de lunca de clase superioare de productie. Sunt de asemenea indicate pentru culturi de plopi negri si hibrizi.

1.2.4. Sinteze stationale

Cadrul general climato - edfic impreuna cu substratul litologic impletit cu particularitatile de relief (panta si expozitie) determina caracteristicile diferentiale ale tipurilor de statiuni.

Lista tipurilor de statiuni din U.P. V Izvoarele Dambovitei

Tabel nr. 11

Etajul bioclimatic

Denumirea tipului de statiune

Suprafata

Ha

%

FSa

Subalpin podzolic, III

Subalpin de culoare de avalanse, III

FM3

Montan de molidisuri, stancarie si eroziune excesiva, III

Montan de molidisuri podzolic, III

Montan de molidisuri podzolic, II

Montan de molidisuri, brun cu mull, I

Montan de molidisuri, aluvial moderat humifer, II

FM2

Montan de amestec podzolic, III

Montan de amestec acid cu moder, II

Total U.P.

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, arboretele din cele 12 u.a. luate in considerare se situeaza in trei etaje fitoclimatice , si anume:

etajul subalpin podzolic FSa – 17%

etajul montan de molidisuri FM3 – 80%

etajul montan de amestecuri FM2 - 3%

Etajul montan de amestecuri (FM2) se intinde altitudinal intre 850 si 1300 m. Rocile intalnite in cuprinsul acestui etaj sunt constituite din sisturi cristaline, micasisturi si paragnaise pe care s-au format eutricambosoluri si districmbosoluri. Climatul etajului se caracterizeaza prin temperaturi si umiditati optime, fara extreme limitative pentru dezvoltarea speciilor de baza (molid, brad, fag).

Etajul montan de molidisuri (FM3) se intinde altitudinal de la 1300 m si limita maxima de 1560 m, pe terenuri cu substrat alcatuit din sisturi cristaline si magmatogene, pe care s-au format districambosoluri si podzoluri. Clima se caracterizeaza prin temperaturi ceva mai scazute si un plus de umiditate considerabil. Speciile intalnite in aceste conditii (molid) realizeaza 18% arborete cu productivitate superioara, 69% arborete cu productivitate mijlocie si 13% arborete de productivitate inferioara.

In continuare se va face descrierea tipurilor de statiune cu factorii si determinantii ecologici limitativi.

Montan de molidisuri, Bm, districambosol, edafic submijlociu, cu Oxalis - Dentaria:

FM3 Bm TII HIV Ue3-2

Ocupa o suprafata de 163.3ha (7%) in cadrul U.P. V Izvoarele Dambovitei. Acest tip de statiune se gaseste pe versantii cu panta accentuata si repede, expozitii diverse, substraturi provenite din roci bazice si intermediare. Districambosoluri tipice sau litice cu mull si mull-moder, oligomezobazice, mijlociu profunde pana la profunde, nisipo-lutoase, semischeletice cu drenaj normal, volum edafic submijlociu.

Troficitatea este afectata de grosimea mai redusa a orizontului humifer. Umiditatea predominanta la nivel mijlociu U3(4)-2 .

Factorii ecologici limitativi sunt substantele nutritive in general reduse si asigurarea cu azot si baze de schimb redusa.

Pentru arboretele de molid acest tip de statiune este de bonitate mijlocie. Exista pericolul de doboraturi de vant si de eroziune.

Montan de molidisuri, Bm, podzolic, edafic mijlociu:

Fm3 Bi T0 . m HIII Ue4-3

Se gaseste pe 74% din suprafata U.P. - ului. Statiune situata pe versantii insoriti si partial insoriti, cu pante diverse, la altitudini de peste 1000 m. Substraturi litologice variate, depozite de suprafata provenite din roci eruptive.

Soluri de tip podzolic sau districambosol, litice, mijlociu profunde, nisipo-lutoase, cu volum edafic mijlociu. Conditii edafice putin favorabile padurii de molid, troficitate scazuta si foarte scazuta, aciditate activa foarte puternica.

Factorii ecologici limitativi sunt substantele nutritive putine, temperatura aerului scazuta, aciditatea activa, perioada bioactiva scurta. Bonitatea mijlocie la inferioara pentru padurile de molid, mai rar brad si fag.

Montan de molidisuri, Bs, brun acid, edafic mare si mijlociu cu Oxalis-Dentaria:

Fm3 Bs TIII-II HIV Ue4

Ocupa 7% din U.P., se gaseste pe versanti cu expozitie si panta diverse, la altitudini de 800 – 1400m.

Substratul litologic provine din roci predominant bazice, mai rar intermediare si acide. Districambosolurile cu mull si mull-moder, bogate in humus, oligobazice, foarte variate ca profunzime si continut scheletic, cu volum edafic mare si mijlociu.

Troficitatea predominant mijlocie si submijlocie. Aciditatea activa variabila intre moderat si puternic acida. Bonitatea superioara pentru molid. Dintre factorii ecologici limitative cel mai important este accentuarea acidificarii solului.

Recomandari. Taieri de regenerare repetate , cu regenerare sub adapost, a caror intensitate si al caror ritm depinde de proportia altor specii si care vor fi introduse pentru acoperirea solului si sporirea productiei.

Tipuri de padure

Tabel nr.12

Cod

T.P.

Denumirea tipului natural de padure

Productivitatea

Suprafata

ha

Molidis de limita cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella

inferioara   

Molidis de limita pe stancarie

inferioara

Molidis cu Vaccinium myrthillus

mijlocie

Molidis cu Vaccinium myrthillus si

Oxalis acetosella

mijlocie

Molidis normal cu Oxalis acetosella

superioara

Molidis cu anin alb

mijlocie

Molidis cu Luzulla silvatica

mijlocie

Amestec de rasinoase si fag cu

Festuca altissima

mijlocie

Fagete cu Festuca altissima

inferioara

Total U.P.

Conform tabelului principalele tipuri de formatii forestiere din cadrul unitatii de productie V Izvoarele Dambovitei sunt molidisurile pure care ocupa o suprafata de 4048.1 ha (97%), iar principalele tipuri naturale de padure sunt molidisuri cu Vaccinium myrthillus si molidisuri cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella care se intind pe o suprafata 1496.7 ha (36%), respectiv 1574.2 ha (38%). Se mai gasesc si alte tipuri naturale de padure dintre care cele mai importante sunt: molidis de limita cu Vaccinium si Oxalis care ocupa 668.6 ha (16%) si molidis normal cu Oxalis acetosella ce se intinde pe 163.3 ha (4%).

Cu privire la productivitatea arboretelor, se constata ca acestea nu valorifica in general potentialul stational. Suprafata arboretelor subproductive este de 18%. Cea mai mare parte a arboretelor sunt de productivitate mijlocie 78% nefiind in concordanta cu bonitatea stationala. Mai departe se va prezenta succint analiza tipurilor de padure enumerate mai sus.

Molidis cu Vaccinium myrthillus ( cod 115.3)

Se gaseste in general la altitudini cuprinse intre 950-1150 m, in partea inferioara a versantilor cu panta moderata sau accentuata. Se localizeaza pe versanti insoriti - nordici sau vestici. Solul caracteristic este brun podzolic, usor, cu mult schelet, avand umiditate relativ mai scazuta. Substratul este format din sisturi cristaline.

Arboretele sunt compuse din molid, la care se pot adauga diseminat bradul, fagul, mesteacanul si paltinul de munte. Cresterea molidului este destul de buna, realizandu-se o productivitate mijlocie. Consistenta normala este plina sau aproape plina. Forma trunchiurilor este destul de buna, dreapta si cilindrica. Elagajul, de obicei, se face in bune conditii, dar sunt si cazuri cand arborii raman neelagati pe o parte. Subarboretul pe alocuri este bine dezvoltat, in alte parti poate sa lipseasca total; este compus din cununita, zmeur, scorus de munte, caprifoi.

Molidis cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella (cod 115.1)

Acest tip de padure se gaseste la altitudini de 1200-1400 m, pe versantii cu expozitii nordice, estice si vestice si cu pante variate,de la slab inclinate la foarte repezi. Solurile sunt variate: districambosoluri podzolice sau semischeletice sau chiar podzoluri.

Arboretele sunt formate din molid pur, dar se pot gasi diseminat fagul si paltinul de munte.

Consistenta, de obicei, este aproape plina. Productivitatea mijlocie dar spre limita de jos. Forma arborilor, in general, lasa de dorit; se gasesc multe exemplare infurcite, strambe, noduroase. Elagajul nu se face in bune conditii. Regenerarea naturala se face in conditii destul de grele.

Molidis normal cu Oxalis acetosella (cod 111.1)

Este tipul altitudinilor mai mici. Se gaseste la altitudini cuprinse intre 600-1200 m. Se gasesc pe toate expozitiile, de la nord pana la sud. Relieful este si el foarte variat: platouri si terase joase imediat deasupra vailor, precum si versantilor, de obicei, slab inclinati, dar cateodata repezi, chiar foarte repezi. Tipul genetic de sol mai frecvent intalnit este brun tipic sau brun galbui.

Arboretele sunt compuse de obicei din molid pur, dar destul de des se amesteca bradul si fagul, putand da nastere la faciesuri. Consistenta naturala este plina. Arborii au formele bune, sunt drepti, cilindrici si bine elagati.

Faget cu Festuca altissima (cod 414.1)

Se gaseste la altitudini de 700-1400 m pe expozitii variate, versanti repezi sau coame ori platouri inguste, pietroase. Solurile sunt, de obicei, podzoluri galbui mai rar podzoluri cenusii tipice sau soluri brune galbui acide.

Arboretele sunt compuse din fag, la care frecvent se adauga molidul si bradul. Diseminat se mai pot gasi paltinul de munte, ulmul de munte, aninul alb,local laricele.

Consistenta naturala a arboretelor 0.6-0.9. Productivitatea fagului inferioara. Forma arborilor de fag este in majoritatea cazurilor defectuoasa, trunchiurile sunt infurcite, strambe, conice. Rasinoasele au forme mai bune, dar elagajul lasa de dorit.

Subarboretul este slab reprezentat. De obicei, numai pe margine se gasesc tufe rare de salcie (Salix silesiaca, Salix caprea), scorus, maces de munte, zmeur.

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE IMPADURIT

2.1. Identificarea si caracterizarea unitatilor de cultura forestiera

Identificarea suprafetelor de impadurit din cuprinsul U.P., respectiv stabilirea unitatilor amenajistice (u.a.) in care sunt necesare interventii cu lucrari de impadurire se va face pe baza specificarilor facute in amenajament la rubrica „ lucrari propuse” din descrierea parcelara.

Conform specificarilor din amenajament s-au stabilit urmatoarele u.a. - uri in care sunt necesare interventii cu lucrari de impadurire: 11B, 21E, 22A, 23A, 32D, 37E, 54E, 57B, 59E, 60A, 68D, 92B.

Dupa ce s-au stabilit aceste suprafete de impadurit se trece la constituirea unitatilor de cultura forestiera ( u.c.f. - uri ).

Unitatea de cultura forestiera reprezinta o portiune de teren omogena sau cu variabilitate restransa din punct de vedere al conditiilor fizico-geografice, topoclimatului, solului, substratului litologic si al vegetatiei naturale, portiune pe care urmeaza a se executa o anumita categorie de lucrari, de impadurire ( reimpaduriri, refaceri, substituiri etc.), adoptandu-se tehnologii unice instalare si ingrijire a culturilor forestiere. O unitate de cultura forestiera nu poate fi mai mica de 0,5 ha si nici nu poate depasii limitele unei parcele amenajistice. Ea cuprinde, dupa caz, parcela intreaga sau doar o portiune din parcela ( o subparcela sau un grup de subparcele ). U.c.f. - ul va purta acelasi cod (simbol) ca si parcela sau subparcela peste care se suprapune.

2.2. Situatia actuala a terenurilor de impadurit

Interventia cu lucrari de impadurire apare necesara, in masura mai mare sau mai mica, mai devreme sau mai tarziu, in orice unitate de productie, indiferent de localizarea ei in spatiul geografic al tarii. Necesitatea interventiei artificiale pentru instalarea culturilor forestiere se impune intr-o mare diversitate de situatii, determinate de particularitatile stationale si de vegetatia terenurilor de impadurit.

Din necesitati practice s-a procedat la o sistematizare a terenurilor de impadurit, in raport cu natura folosintei lor anterioare,cat si cu specificul vegetatiei lemnoase, in masura in care este semnalata. S-au diferentiat, in final, patru categorii de terenuri,care includ multitudinea de situatii ce pot fi intalnite in cuprinsul fondului forestier in care trebuie sa se intervina cu lucrari de impaduriri.

Cele patru categorii de terenuri sunt:

A - terenuri lipsite de vegetatie forestiera inclusiv semintis utilizabil

A1 - poieni si goluri neregenerate din cuprinsul si terenuri preluate din fondul forestier destinate impaduriri

A2 - suprafete descoperite in urma unor calamitati (incendii, uscari, doboraturi de vant)

A3 - suprafete rezultate in urma taierilor rase sub 3 ha prevazute a se regenera pe cale naturala

B - suprafete rezultate in urma exploatarii arboretelor necorespunzatoare

B1 - arborete derivate provizorii (mestecanisuri, plopisuri de plop tremurator)

B2 - arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturala

B3 - arborete in care se executa lucrari de ameliorare in scopul imbunatatirii consistentei si compozitiei

C - suprafete incomplet regenerate pe cale naturala

C1 - arborete parcurse cu taieri de regenerare sub adapost incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate in compozitia de regenerare ori cu semintis neutilizabil

C2 - arborete parcurse cu taieri de crang cu portiuni goale si neregenerate in care este posibila si indicata introducerea de specii valoroase

D - alte terenuri

D1 - completari in plantatii, semanaturi si butasiri directe

D2 - terenuri aflate in folosinta temporara la alti detinatori si reprimite pentru a fi reimpadurite.

Tabel nr.13

Nr.

ctr

Categoria de teren de impadurit

Cod

categorie

u.c.f.

Suprafata

ha

Suprafete rezultate in urma taierilor rase sub 3 ha prevazute a se regenera pe cale naturala

A3

23A

22A

32D

57B

60A

68D

92B

Total

Poieni si goluri neregenerate din cuprinsul padurii si terenuri preluate in fond forestier destinate impaduriri

A1

11B

21E

54E

Total

Suprafete descoperite in urma unor calamitati ( doboraturi de vant)

A2

59E

Total

Completari in plantatii, semanaturi

D1

37E

Total

Total general

2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrari de impaduriri

In cuprinsul fondului forestier sunt numeroase situatiile in care interventia pe cale artificiala pentru instalare padurii apare ca unica solutie. Se incadreaza aici, cu precadere, poienile, enclavele, terenurile care urmeaza a fi reintegrate in circuitul productiv forestier normal, precum si terenurile avansat degradate din sectorul agricol.

De asemenea, interventia artificiala se impune in cazul arboretelor calamitate ( incendii, doboraturi si rupturi de vant sau zapada ) ca si a celor supuse tratamentului taierilor rase, situatii in care este necesar sa se intervina in cel mai scurt timp pentru reimpadurirea terenurilor respective, dupa eliberarea lor de materialul lemnos.

Totodata, interventia cu lucrari de impadurire, se impune si in cazul arboretelor supuse tratamentelor bazate pe regenerare naturala, in scopul realizari desimii optime, pe intreaga suprafata si a ameliorarii structurii compozitionale a viitoarelor culturi forestiere. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrari de impadurire in situatiile precizate mai sus este evidenta, justificand pe deplin investitiile ce vor fi angajate.

La nivelul fondului forestier, o pondere insemnata din totalul suprafetei revine arboretelor slab productive, degradate, de mica valoare economica. Pentru redresarea starii nesatisfacatoare a unor arborete de acest gen este necesara si oportuna interventia artificiala.

Arboretele degradate din grupa a II-a ( de productie si protectie) avand, in general, ponderea cea mai mare intr-o unitate de productie, constituie obiectul principal al actiunii de ridicare a productivitatii padurilor in ansamblul lor. In aceasta categorie de arborete oportunitatea si urgenta interventiilor se stabileste in functie de caracteristicile lor edificatoare in ceea ce priveste productivitatea scazuta. In acest scop se analizeaza si se tine seama de: provenienta, consistenta, compozitie, varsta, clasa de productie, stare de vegetatie, parametrii productiei arboretelor respective, sub raport cantitativ si calitativ, urmand a fi examinati in raport cu bonitatea statiunilor.

2.4. Esalonarea interventiilor cu lucrari de regenerare artificiala in cadrul u.c.f.- urilor

Planificarea lucrarilor de impadurire se va face pentru o perioada de 5 ani. La intocmirea planului privind esalonarea lucrarilor de regenerare se va tine seama pe de o parte de categoriile de teren de impadurit in care au fost incadrate suprafetele ce necesita interventia artificiala, si pe de alta parte, de rezultatele obtinute din analiza comparativa a celor doua categorii de arborete ( existent si de referinta ) efectuata pe baza parametrilor privind productia, productivitatea si calitatea biomasei.

In principiu, la planificarea suprafetelor pentru impadurire se va lua in considerare urmatoarele ordine de prioritate a interventiilor:

suprafete ocupate cu de semintis instalat natural sau artificial prin lucrari de impaduriri, care are insa o densitate necorespunzatoare

suprafete ocupate de arborete supuse tratamentului taierilor rase, in care reimpadurirea trebuie sa se faca imediat dupa executarea lucrarilor de exploatare si eliberare a suprafetei de materialul lemnos

suprafete lipsite de padure (poieni, enclave) prevazute a fi impadurite.

Tabel nr. 14

Nr.

ctr.

u.c.f.

Suprafata

totala (ha)

Categoria de terenuri

Suprafata efectiva (ha) de parcurs cu impaduriri

Total

5 ani

(ha)

11B

A1

21E

A1

22A

A3

23A

A3

32D

A3

37E

D1

54E

A1

57B

A3

59E

A2

60A

A3

68D

A3

92B

A3

CAPITOLUL 3.

STABILIREA SOLUTIILOR TEHNICE DE INSTALARE A CULTURILOR FORESTIERE

3.1. Stabilirea interventiilor artificiale pe categorii (natura) de lucrari de impaduriri

O componenta de seama a actiunii de dezvoltare a fondului forestier o constituie sporirea continua a capacitatii de productie si protectie a padurilor prin crestere eficientei silvo-economice a interventiilor pe cale artificiala. Pe cale artificiala padurea poate fi creata acolo unde lipseste, in cuprinsul sau in afara zonei forestiere, iar padure existenta poate fi regenerata si la nevoie ameliorata prin actiuni de impadurire, refaceri sau substituiri.

Pentru stabilirea interventiilor artificiale pe categorii de lucrari de impaduriri trebuie cunoscute categoriile de lucrari de impaduriri si particularitatile prin care se diferentiaza intre ele.

In functie de natura interventiei cu lucrari de instalare artificiala a vegetatiei forestiere, sunt diferentiate urmatoarele categorii de lucrari de impadurire:

a - impaduriri propriu-zise - atunci cand instalarea culturilor forestiere se face pe terenuri pe care padurea nu a existat sau de pe care aceasta a fost inlaturata o perioada indelungata

b - reimpaduriri - presupun instalarea de noi culturi forestiere pe terenuri ocupate in prezent de padure, care urmeaza a fi inlaturata

b1 - reimpaduriri propriu-zise - atunci cand reinstalarea padurii urmareste regenerarea artificiala a unor arborete cu structura normala, instalate pe terenuri cu soluri forestiere nealterate, iar compozitia noilor culturi va fi identica sau apropiata arboretelor care se inlocuiesc.

Reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenuri ocupate in prezent cu arborete degradate, de productivitate scazuta, poarta denumirea de refacere sau substituire, tehnologiile de interventie cu lucrari fiind diferentiate in mare masura, dupa natura fenomenelor de degradare care au afectat capacitatea de productie a arboretelor actuale. Ca particularitati comune ambele categorii de lucrari presupun inlaturarea integrala a arboretelor slab productive.

b2 - refaceri - presupun reinstalarea vegetatiei forestiere pe cale artificiala pe terenuri ocupate in prezent de arborete cu productivitate scazuta, avand stare nesatisfacatoare de vegetatie, ca urmare a degradarii consistentei, corelata frecvent si cu regenerarea repetata pe cale vegetativa. Asemenea arborete sunt constituite de regula din specii valoroase, potentialul lor biologic in ce priveste productia de biomasa fiind insa limitat de starea lor de vegetatie.

b3 - substituiri - presupun reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenuri ocupate de arborete cu valoare economica scazuta, avand origine naturala, alcatuite insa din specii cu potential biologic redus, in cea ce priveste productia de biomasa ( arborete derivate) sau de origine artificiala instalate in statiuni putin satisfacatoare cerintelor ecologice ale speciilor componente.

c - lucrarile de impaduriri aplicate partial in cuprinsul terenurilor de impadurit, odata cu mentinere vegetatiei lemnoase existente, se numesc completari sau ameliorari, natura lucrarilor de impaduriri diferentiindu-se in raport cu stadiul de dezvoltare a culturilor existente, consistenta si starea de vegetatie a culturilor.

c1 - completari - sunt lucrari de impaduriri ce se executa in culturi tinere (semintis-desis), rezultate din regenerari partiale, naturale sau artificiale, vizand instalarea vegetatiei forestiere in golurile ramase in cuprinsul terenului de regenerat, pentru scurtarea perioadei de inchidere generalizata a masivului.

c2 - ameliorari - sunt lucrari de impaduriri cu caracter partial ce se executa pe terenuri ocupate cu arborete de regula tinere, aflate in fazele de dezvoltare nuielis - codrisor, cu consistenta subnormala, uneori chiar bracuite, incapabile sa-si refaca natura consistenta optima, cu soluri intelenite sau pe cale de intelenire, cu stare de vegetatie mai mult sau mai putin satisfacatoare si cu tendinte de inrautatire a acesteia odata cu inaintarea lor in varsta, capacitatea de exercitare a functiilor de productie si protectie a unor asemenea arborete fiind prin urmare, mult diminuata.

3.2. Alegerea speciilor pentru impadurire si justificarea lor silvo-economica

Interventia artificiala pentru regenerarea padurilor urmareste infiintarea de culturi forestiere valoroase sub raportul productiei de biomasa si a calitatii lemnului, caracterizate prin stabilitate, capacitate ridicata de autoreglare si autoprotectie impotriva factorilor daunatori ai mediului, astfel incat sa-si poata indeplini la parametri superiori functiile de productie si protectie atribuite.

Pentru atingerea acestui desiderat problema fundamentala in proiectarea lucrarilor de impadurire o constituie alegerea speciilor.

Alegerea speciilor pentru infiintarea de culturi forestiere dupa principii ecologice presupune promovarea cu precadere in cultura a speciilor din flora lemnoasa spontana, din cuprinsul fondul forestier. Aceste specii au capacitate ridicata de regenerare pe cale naturala de mentinere si de valorificare a potentialului productiv stational, fiind adoptate la conditiile climato – edafice concrete ale terenurilor de impadurit. Promovarea speciilor indigene si mai cu seama a provenientelor locale valoroase, ofera sanse sporite de intemeiere a unor culturi forestiere stabile, la care s-ar fi ajuns in cazul regenerarii naturale, daca aceasta ar fi fost posibila.

Intrucat ansamblul conditiilor fizico – geografice si de vegetatie forestiera constituie un indicator pretios al caracteristicilor ecologice, la alegerea speciilor se va tine seama, in primul rand, de incadrarea terenurilor de impadurit, in marile unitati de relief si etaje (subetaje) naturale de vegetatie.

Tabel nr.15

Nr.

ctr.

u.c.f.

Categoria de

teren de impaduriri

(cod)

Natura lucrarilor de

impadurire

Semintis

utilizabil

(%din suprafata)

Suprafata

(ha)

Ponderea

din

suprafata

totala (%)

denumire

cod

totala

efectiva

22A

A3

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

23A

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

32D

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

57B

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

60A

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

68D

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

92B

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

Total

A1

impaduriri propriu-zise

a1

-

 

21E

impaduriri propriu-zise

a1

-

 

54E

impaduriri propriu-zise

a1

-

 

Total

 

37E

D1

completari

c1

-

 

Total

 

59E

A2

reimpaduriri propriu-zise

b1

-

 

Total

 

Total gen.

Speciile alese pentru lucrarile de impadurire in cele 12 u.c.f. – uri sunt urmatoarele: molid, fag, larice, paltin de munte.

In toate cele 12 u.c.f. – uri indiferent de natura lucrarilor de impadurire efectuate specia principala o reprezinta molidul.

Molidul este specia cu ponderea cea mai mare dintre rasinoasele intalnite in tara noastra, ocupand peste 22% din suprafata fondului forestier si peste 70% din aria padurilor de rasinoase.

Lemnul de molid are calitati exceptionale si se preteaza la numeroase utilizari in industria mobilei, a hartiei si a celulozei, iar cel produs de exemplarele de elita, la confectionarea instrumentelor muzicale. Data fiind diversitatea mare a conditiilor climato – edafice in care vegeteaza molidul, cresterea, productia si calitatea arboretelor constituite din aceasta specie variaza in limite foarte largi. Astfel in raport cu bonitatea statiunilor, productivitatea molidului este de 4 – 18 m3/an/ha la varsta de 50 ani si de 1 – 16 m3 /an/ha la 100 ani.

Molidul se planteaza in culturi pe terenuri goale si in taierile rase de molid. Distanta de plantare intre puieti (m) 2.0 x 1.0, iar numarul total de puieti la ha este de 5000.

Molidul vegeteaza bine in climate umede si reci. La altitudini mari devine mai exigent fata de lumina, manifestand insa aceeasi rezistenta la ger. Fata de sol, molidul dovedeste o mare plasticitate, fiind indiferent de compozitia chimica a acestuia. Datorita sistemului sau radicelar, bogat ramificat, dar aproape in intregime superficial, valorifica bine solurile profunde,insa in astfel de situatii este sensibil la seceta si foarte expus la doboraturi de vant. Lancezeste pe soluri mlastinoase sau la altitudini mari pe podzoluri feriiluviale, unde litiera sa abundenta se descompune greu si conduce la formarea si acumularea de humus brut.

Ca specii principale de amestec se folosesc fagul, paltinul de munte si laricele.

Fagul este cea mai raspandita specie de la noi ocupand 31% din suprafata padurilor. Lemnul de fag este larg utilizat pentru mobila curbata, cherestea, parchet, furnire, placaje, placi fibrolemnoase si in prezent noi valente de prelucrare industriala. Avand frunzisul des, da o litiera bogata, care se descompune mai usor, fara sa formeze humus brut. Temperamentul sau de umbra, ca si sensibilitatea mare la inghet si arsita, nu fac posibila cultura fagului in teren descoperit. La fag ca si la brad se prefera semanaturile directe sub masiv. Semanaturile directe se fac obisnuit in cuiburi cu 3 – 4 ani inainte de taierea de punere in lumina.

Regenerarea fagului in arboretele existente se obtine cu usurinta pe cale naturala.

Productivitatea fagului, in statiunile situate in optimul ecologic este de 8 – 9 m3 /an /ha, dar in statiunile de fertilitate medie fagul produce 5 – 6 m3 /an /ha.

Plantatiile cu fag au avantajul ca pot fi executate si in teren descoperit, daca expozitia este adapostita. pentru producerea puietilor, semanaturile in pepiniera se fac primavara, de regula cu seminte preincoltite. Culturile se umbresc obligatoriu in primul an, ca si in perioadele de arsita puternica din al doilea an. Puietii de fag pot fi obtinuti in pepiniera si prin repicarea celor de un an recoltati din semintisuri naturale, primavara inainte de intrarea lor in vegetatie. Puietii de fag devin apti de plantat la varsta de 2 ani.

Paltinul de munte, specia cea mai valoroasa, produce un lemn de calitate superioara, alb omogen, excelent pentru mobila fina, parchet.

Paltinul urmeaza sa fie introdus in amestec cu molidul mai ales in arboretele de altitudine. Asociat cu molidul sporeste rezistenta arboretelor la actiunea vantului si impiedica totodata prin frunzisul sau, acidificarea solului.

Instalarea acerineelor pe cale artificiala se face de regula prin plantatii. Introducerea lor se face in buchete sau intim in functie de rolul atribuit in amestec.

Laricele este tot o specie principala de amestec care produce un lemn valoros, greu tare, dar elastic si foarte durabil. Se lustruieste usor fiind utilizat pentru mobila si lambriuri. Datorita rezistentei si elasticitatii este indicat in constructii civile si hidrotehnice, stalpi, pari de mina, traverse. Fiind o specie cu temperament de lumina si avand cea mai intensa transpiratie dintre speciile de rasinoase de la noi, benzile de larice se recomanda sa fie amplasate cu precadere pe formele convexe de relief, in

lungul coamelor si culmilor principale sau secundare, precum si in treimea superioara a versantilor cu mare extensiune in suprafata. La altitudini mai joase, laricele, specie principala de amestec nu va

depasii ponderea de 20% din suprafata de impadurit, iar asocierea lui cu molidul este indicata sa se faca in biogrupe de marimea buchetelor (sub 100 m2).

Instalarea artificiala a laricelui, indiferent de zona fitoclimatica si conditiile locului de impadurit se face numai prin plantatii cu puieti produsi in pepiniera. Numarul total de puieti la ha este de 2500, iar distanta de plantare intre puieti 2.0 x 2.0 m.

Tabel nr.16

u.c.f.

Suprafata totala

Tip statiune

Grupa

ecologica

Compozitia tel

Compozitia

de

impadurire

Rolul atribuit speciilor in compozitia de

impadurire (%)

Ponderea in

suprafata (%) a speciilor princip. din compozitia de

regenerare

Suprafata efectiva

Tip padure

Compozitia

de regenerare

Specii principale

Specii

secundare

Specii pt. prot. si amel. solului

De baza

De amestec

11B

IV C

7Mo1Fa2Pa.m

7Mo1Fa2Pa.m

70Mo

10Fa

20Pa.m

70Mo

10Fa

20Pa.m

70Mo

10Fa

20Pa.m

21E

III

7Mo3La

7Mo3La

70Mo

30La

70Mo

30La

70Mo

30La

22A

IV C

7Mo2La1Pa.m

7Mo2La1Pa.m

70Mo

20La

10Pa.m

70Mo

20La

10Pa.m

70Mo

20La

10Pa.m

23A

IV C

8Mo2Pa.m

8Mo2Pa.m

80Mo

20Pa.m

80Mo

20Pa.m

80Mo

20Pa.m

32D

IV C

8Mo1La1Pa.m

8Mo1La1Pa.m

80Mo

10La

10Pa.m

80Mo

10La

10Pa.m

80Mo

10La

10Pa.m

37E

IV C

8Mo1La1Pa.m

8Mo1La1Pa.m

80Mo

10La

10Pa.m

80Mo

10La

10Pa.m

80Mo

10La

101Pa.m

54E

0.7

IV C

7Mo3Pa.m

7Mo3Pa.m

70Mo

30Pa.m

70Mo

30Pa.m

70Mo

30Pa.m

57B

VII A

8Mo2An

7Mo3An

70Mo

30An

80Mo

20An

70Mo

30An

59E

IV C

7Mo2Fa1Pa.m

7Mo2Fa1Pa.m

70Mo

20Fa

10Pa.m

70Mo

20Fa

10Pa.m

70Mo

20Fa

10Pa.m

60A

IV C

7Mo2Fa1Pa.m

7Mo2Fa1Pa.m

70Mo

20Fa

10Pa.m

70Mo

20Fa

10Pa.m

70Mo

20Fa

10Pa.m

68D

IV C

7Mo3Fa

8Mo2Fa

70Mo

30Fa

70Mo

30Fa

80Mo

20Fa

92B

IV C

8Mo2La

8Mo2La

80Mo

20La

80Mo

20La

80Mo

20La

3.3. Alcatuirea compozitiilor de regenerare si stabilirea compozitiilor de impadurire.

Instalarea sau reinstalarea vegetatiei forestiere se poate realiza pe cale naturala sau artificiala. Indiferent de modalitatea de instalare a tinerei generatii, pe fiecare teren de impadurit se urmareste intemeierea de asociatii forestiere cu o structura specifica capabila sa valorifice cat mai complet potentialul productiv stational. Structura pe specii a noii asociatii forestiere, considerata optima in raport cu aptitudinile statiunii si cu functiile atribuite culturii poarta denumirea de compozitie de regenerare.

Compozitia de regenerare se stabileste la nivelul fiecarui u.c.f. inainte de inlaturarea arboretelor existente, urmarindu-se obtinerea ei pe cale naturala, prin adoptarea si aplicarea unor tratamente adecvate particularitatilor ecologice ale speciilor care intra in compozitia arboretelor respective. Prin aceasta modalitate de instalare a noi generatii, compozitia de regenerare, in conditii deosebit de favorabile se poate realiza natural pe intreaga suprafata de impadurit.

In cazul in care semintisul natural acopera partial terenul de impadurit sau structura pe specii a acestuia este nesatisfacatoare in raport cu compozitia de regenerare, devine obligatorie interventia cu lucrari de impaduriri pentru completarea golurilor existente si pentru reglarea asortimentului de specii in sensul dorit si precizat in compozitia de regenerare.

Compozitia de impadurire nominalizeaza speciile si precizeaza ponderea lor de participare ( in procente ) in interventia artificiala de instalare a culturilor forestiere.

3.4. Metode si procedee de impadurire

Culturile forestiere pot fi instalate artificial prin semanaturi artificiale prin semanaturi directe, plantatii si, foarte rar, prin butasiri directe. Plantarea este metoda de impadurire cea mai utilizata pentru instalarea artificiala a vegetatiei lemnoase. Materialul de impadurire il constituie puietii, produsi aproape in exclusivitate in pepiniere. In lucrarile curente de impaduriri din tara noastra pentru infiintarea de culturi prin plantatii se utilizeaza cel mai des puietii se utilizeaza cel mai des puietii cu radacina nuda neprotejata.

Prin utilizarea puietilor cu tulpini si radacini suficient crescute si cu conformatie normala, culturile forestiere rezultate sunt mai rezistente la adversitati decat cele obtinute prin semanaturi directe.

In favoarea plantatiilor pledeaza si faptul ca din aceiasi cantitate de seminte se obtin in pepiniera puieti cu care se pot impaduri suprafete de 10 – 30 ori mai mari decat prin semanaturi directe.

In lucrari obisnuite de impaduriri, procedeul cel mai frecvent utilizat este plantare in gropi normale folosind puieti cu radacina nuda.

Procedeul plantarii in gropi are un camp nelimitat de aplicabilitate, fiind cel mai des utilizat atat in solurile lucrate anterior, cat si in solurile nelucrate, cu textura mai grea, compacte, imburuienate sau expuse imburuienari. Prin sapare, gropile pot capata forma prismatica sau cilindrica.

Dimensiunile lor se stabilesc in functie de marimea si forma sistemului radicelar al puietilor astfel incat sa permita asezarea intr-o pozitie cat mai apropiata de aceea in care au crescut in pepiniera.

Solutiile tehnice de instalare a culturilor forestiere adoptate pe u.c.f. – uri

Tabel nr.17

Nr.

ctr.

u.c.f.

Natura lucrarilor

de impadurire

Compozitia de impadurire

Tehnologii de lucru propuse

Cod

Decodificarea tehnologiilor

11B

Impaduriri

70Mo

10Fa

20Pa.m

Plantarea in gropi normale, puieti cu radacina nuda

21E

Impaduriri

70Mo

30La

Plantarea in gropi normale, puieti cu radacina nuda

22A

Reimpaduriri

70Mo

20La

10Pa.m

Plantarea in gropi normale, puieti cu radacina nuda

Nr.

ctr.

u.c.f.

Natura lucrarilor

de impadurire

Compozitia de impadurire

Tehnologii de lucru propuse

Cod

Decodificarea tehnologiilor

23A

Reimpaduriri

80Mo

20Pa.m

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

32D

Reimpaduriri

80Mo

10La

10Pa.m

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

37E

Completari

80Mo

10La

10Pa.m

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

54E

Impaduriri

70Mo

30Pa.m

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

57B

Reimpaduriri

80Mo

20An

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

59E

Reimpaduriri

70Mo

20Fa

10Pa.m

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

60A

Reimpaduriri

70Mo

20Fa

10Pa.m

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

68D

Reimpaduriri

70Mo

30Fa

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

92B

Reimpaduriri

80Mo

20La

Plantarea in gropi normale,

puieti cu radacina nuda

3.5. Scheme de impadurire

Pentru intemeierea pe cale artificiala de culturi forestiere viabile, stabile si valoroase, amplasarea pe terenul de impadurit a speciilor trebuie facuta astfel incat fiecare in parte sa-si indeplineasca cu maxima eficienta, rolul atribuit in compozitia de impadurire. Modul real de amplasare a speciilor ca si dispunerea lor spatiala pe suprafata de cultura sunt redate in schema de impadurire.

Schema de impadurire prezinta grafic, prin semne conventionale sau simboluri, dispozitivul de amplasare pe teren si desimea initiala a culturilor.

Modul de asociere a speciilor constituie un prim aspect ce trebuie redat de graficul schemei de impadurire si se impune numai in cazul constituirii de culturi amestecate. Pentru monoculturi, schema se rezuma numai la precizarea dispozitivului de instalare, din care indirect, rezulta si desimea initiala a culturilor.

In cazul speciilor principale, pentru evitarea efectului negativ al concurentei, speciile se asociaza, de regula, grupat. Speciile secundare si pentru protectia si ameliorarea solului, se asociaza intim cu speciile principale ( de baza si de amestec ) pentru a-si atinge rolul cultural atribuit prin introducerea lor in compozitia de impadurire.

Asocierea grupata a speciilor principale se poate realiza in biogrupe sau in benzi (fasii). Marimea unei biogrupe sau latimea unei benzi in care se instaleaza una sau alta dintre speciile principale de amestec propuse in compozitia de impadurire, s-a stabilit in functie de particularitatile biologice ale speciilor.

Asocierea in biogrupe a speciilor principale de amestec cu specia principala de baza este indicata cu precadere in conditiile de relief accidentat, ondulat sau framantat, cu variatii microstationale pronuntate, specifice terenurilor de impadurit din regiunea de deal si munte.

In vederea protejarii arboretelor din zona montana ( in care molidul este specia principala de baza) contra doboraturilor de vant, folosirea laricelui, ca si a zimbrului, cu rol de specii principale de amestec, devine obligatoriu spre limita superioara a etajului molidisurilor. Pentru sporirea eficientei acestora, asocierea lor cu molidul se recomanda sa se faca sub forma de benzi a caror latime nu trebuie sa depaseasca 25 m. benzile se amplaseaza in treimea superioara a versantilor urmarind, de regula, formele convexe ale reliefului (culmi, coame) sau se orienteaza perpendicular pe directia vantului periculos.

In conditii de relief accidentat, lucrarile de instalare a culturilor incep din partea superioara a parcelei. Ca urmare se va instala in primul rand specia sub forma de banda tinand seama de amplasarea pe teren de configuratia reliefului. Prin parcurgerea terenului cu lucrari de impadurire in completare se va cauta corelarea conditiilor microstationale cu specificul ecologic al speciilor care se introduc, iar prin instalarea lor sub forma de biogrupe mai mari sau mai mici, se urmareste racordarea acestora cu semintis utilizabil existent.

Dispozitive si desimi (la ha) adoptate pe u.c.f. – uri in functie de tehnologiile de impadurire si modalitatea de asociere a speciilor.

Tabel nr.18

u.c.f.

Compozitia de impadurire

Tehnologii de impadurire

Modul de asociere al speciilor

Dispozitive de

instalare

Desimea culturilor

(nr. puieti/m2)

Desimea pe specii in functie de % de impadurire - plan

11B

70Mo

10Fa

20Pa.m

buchete

buchete

2x1

2x1

2x1

21E

70Mo

30La

benzi

2x1

2x2

22A

70Mo

20La

10Pa.m

benzi

buchete

2x1

2x2

2x1

23A

80Mo

20Pa.m

buchete

2x1

2x1

32D

80Mo

10La

10Pa.m

benzi

buchete

2x1

2x2

2x1

37E

80Mo

10La

10Pa.m

benzi

buchete

2x1

2x2

2x1

54E

70Mo

30Pa.m

buchete

2x1

2x1

57B

80Mo

20An

intim

2x1

2x1

59E

70Mo

20Fa

10Pa.m

buchete

buchete

2x1

2x1

2x1

60A

70Mo

20Fa

10Pa.m

buchete

buchete

2x1

2x1

2x1

68D

70Mo

30Fa

buchete

2x1

2x1

92B

80Mo

20La

benzi

2x1

2x2

u.c.f. 22A; tip de padure 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus. Grupa ecologica IV C; compozitia de impadurire : 70%Mo+20%La+10%Pa.m

Tabel nr. 19

Compozitia de impadurire

Modul de asociere a speciilor

Distanta de instalare

Desimea culturi

pure

(puieti/ha)

Ponderea

pe specii la ha

Marime biogrupe

nb

(buc/ha)

Se

(ari)

d1,2

(m)

Nr. sp.



(puieti)

S. sp.

(ari)

n

puieti

S

m2

70% Mo

20% La

10% Pa.m

banda

buchete

2x1

2x2

2x1

500

500

l = 20

d1=10

d2=16

Total

 



Schema de impadurire de ansamblu a u.c.f. 124B

Legenda: - buchet Mo (70%)

Text Box: 10m


- buchet Pam (10%)


- La (20%)

Text Box: ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ x x x x x x ○ ○ ○ ○ ● ● ● ● ● ● ○ ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ ● ● ● ● ● ● ● ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ ● ● ● ● ● ● ● ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ● ● ● ● ● ● ○ ○ ○ ○ ● ● ● ● ● ● ○ ○
○ ● ● ● ● ● ● ● ○ ○ ○ ● ● ● ● ● ● ● ○


Detaliu schema de impadurire

Legenda:

x - Pam

● - Mo

○ - LA

Se=160 m2

 
Detaliul „A”

Text Box: 2,0m


u.c.f. 23A; tip de padure 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus. Grupa ecologica IV C; compozitia de impadurire : 80%Mo+20%Pa.m

Tabel nr. 20

Compozitia de impadurire

Modul de asociere a speciilor

Distanta de instalare

Desimea culturi pure

(puieti/ha)

Ponderea

pe specii la ha

Marime biogrupe

nb

(buc/ha)

Se

(ari)

d1,2

(m)

Nr. sp.

(puieti)

S. sp.

(ari)

n

puieti

S

m2

80% Mo

20%Pa.m

buchete

2x1

2x1

25

Total

 



Schema de impadurire de ansamblu a u.c.f. 23A

Legenda: - buchet Pam (20%)

Text Box: 10m


- Mo (80%)


Text Box: ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ x x x x x x ○ ○ ○ ○ x x x x x x ○ ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ x x x x x x x ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ x x x x x x x ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ x x x x x x ○ ○ ○ ○ x x x x x x ○ ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ x x x x x x x ○


Detaliu schema de impadurire

Legenda:

x - Pam

○ - Mo

Se=100 m2

 
Detaliul „A”

Text Box: 2,0m


u.c.f. 54E; tip de padure 1151 Molidis cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella. Grupa ecologica IV C; compozitia de impadurire : 70%Mo+30%Pa.m

Compozitia de impadurire

Modul de asociere a speciilor

Distanta de instalare

Desimea culturi pure

(puieti/ha)

Ponderea

pe specii la ha

Marime biogrupe

nb

(buc/ha)

Se

(ari)

d1,2

(m)

Nr. sp.

(puieti)

S. sp.

(ari)

n

puieti

S

m2

70%Mo

30%Pa.m

buchete

2x1

2x1

d1=10

d2=16.7

Total

 



Schema de impadurire de ansamblu a u.c.f. 54E

Legenda: - buchet Pa.m (30%)

Text Box: 16.7m


- Mo (70%)


Text Box: ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ x x x x x x ○ ○ ○ ○ x x x x x x ○ ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ x x x x x x x ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ x x x x x x x ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ x x x x x x ○ ○ ○ ○ x x x x x x ○ ○
○ x x x x x x x ○ ○ ○ x x x x x x x ○


Detaliu schema de impadurire

Legenda:

x - Pam

○ - Mo

Se=167 m2

 
Detaliul „A”

Text Box: 2,0m


3.6. Pregatirea terenului si a solului

Culturile forestiere de productie sau de protectie pot fi instalate in cele mai variate conditii stationale. Reusita instalarii lor este conditionata de receptivitatea terenului si mai ales a solului pentru materialul de impadurire folosit. De aceea, prin pregatirea corespunzatoare a terenului se urmareste facilitarea lucrarii solului, pentru a se asigura de la inceputul culturilor forestiere conditii cat mai favorabile de vegetatie.

Lucrarile de pregatire a solului trebuie sa sufere adaptari corespunzatoare conditiilor variate, uneori foarte grele, in care se executa impaduririle. In cazul de instalari de culturi pe terenuri lipsite de padure (poieni) si refacerii arboretelor degradate din punct de vedere al consistentei, cu solul puternic intelenit, compactizat si uscat, lucrarea prealabila a solului este de regula obligatorie.

In regiunile de dealuri inalte si munte, mai cu seama in cazul terenurilor pe care se urmareste reinstalarea padurii se recurge la pregatirea solului in vetre, lucrare ce contine faza de lucru a operatiei de plantare sau semanare.

Lucrarile de pregatire a terenului urmaresc, in principal, asigurarea conditiilor necesare de pregatire a solului, ca urmare aceste lucrari au un caracter auxiliar.

Lucrarile de pregatire a terenurilor sunt:

curatirea resturilor de exploatare. Pentru a nu stanjeni pregatirea solului si plantarea, aceste resturi (craci, varfuri, putregai) se aduna manual si se depoziteaza in siruri paralele (martoane) dispuse pe linia de cea mai mare panta.

inlaturarea vegetatiei erbacee – se face inainte sau concomitent cu executarea lucrarilor de pregatire a solului. Combaterea vegetatiei erbacee se face mijloace mecanice.

curatirea terenului de vegetatie lemnoasa – se executa premergator pregatiri solului si instalarii culturilor in scopul eliminarii concurentei ulterioare a tufarisurilor, arbustilor sau a semintisului neutilizabil.

In U.P. V Izvoarele Dambovitei se recurge la pregatirea solului in vetre, lucrare ce constituie faza de lucru a operatiei de plantare.

Tehnologii de pregatire a solului:

– indepartarea preexistentilor, tufarisurilor, arbustilor, semintisului neutilizabil in locurile de plantare

2.1. – curatirea terenului de resturi de exploatare de pe locurile de plantare

indepartarea rugilor, zmeurisului, ierburilor inalte

Lucrarile de pregatire a terenului se executa pe o distanta de 0.5x0.7 (cand pregatirea partiala a solului se executa in vetre de 40x60 cm).

Tehnologii de pregatire a solului:

– pregatirea partiala a solului in vetre de 40x60 cm

– pregatirea partiala a solului in vetre de 60x80 cm

– pregatirea partiala a solului in vetre de 80x100 cm

1.2.1. – cu pregatirea partiala a solului in tablii de 2x2 m

1.2.2. – cu pregatirea partiala a solului in tablii de 2x3 m

1.3.1. – cu pregatirea partiala a solului in fasii de 2 – 3 m (in terenuri cu inclinare <120)

1.3.2. – cu pregatirea partiala a solului in fasii de 0.7 – 1 m (in terenuri cu inclinarea >120)

1.4.1. – cu pregatirea partiala a solului in terase inguste (<1.2 m)

1.4.2. – cu pregatirea partiala a solului in terase late (>1.2 m)

1.5. – cu pregatirea partiala a solului in biloane

2. cu pregatirea mecanizata a solului pe toata suprafata

Se vor analiza solutiile respective si tinand seama de caracteristicile fiecarei suprafete de impadurit sub raportul conditiilor stationale si de vegetatie si luand in considerare particularitatile silvobiologice ale speciilor din compozitia de impadurire aferenta, va concretiza pentru fiecare u.c.f. tehnologiile de lucru privind pregatirea terenului si a solului in vederea instalarii culturilor. Pentru fiecare gen de lucrari din cadrul tehnologiilor adoptate, printre altele, trebuie sa se precizeze scopul,modalitatea si epoca de executie. Totodata se va proceda si la calculul suprafetei efective, exprimata in ari la hectar, de pregatire a terenului si, cu deosebire, de pregatire a solului.

Pentru calculul suprafetei efective de pregatire partiala a solului (tablii sau vetre) se va tine seama de obligatoriu de distantele dintre puieti, intre randuri si pe rand, stabilite prin dispozitivul de instalare precizat la schemele de impadurire adoptate.

Fig. 4. Pregatirea partiala a solului in benzi in cazul laricelui

a – latimea benzii cu sol lucrat (m)

b – latimea benzii cu sol nelucrat (m)

h – distanta pe rand intre puieti (m)

l – distanta intre randurile de puieti (m)

Sef = 100xa/l (ari/ha)

Fig. 5. Pregatirea partiala a solului in vetre

a, c – dimensiuni vatra (m)

l, h – distanta intre vetre (m)

Sef – 100xaxc/hxl (ari/ha)

Tabel nr.22

u.c.f.

Natura lucrarilor de impadurire. Suprafata de parcurs (ha)

I. Pregatirea terenului

II. Pregatirea solului

Denumirea lucrarilor

Suprafata

(ari/ha)

Denumirea lucrarilor

Suprafata

(ari/ha)

11B

Impaduriri pe 0.7 ha

21E

Impaduriri pe 0.5 ha

22A

Reimpaduriri pe 8.9 ha

2.1. si 3.1.

23A

Reimpaduriri pe 9.9 ha

2.1. si 3.1.

32D

Reimpaduriri pe 2.3 ha

2.1. si 3.1.

37E

Completari pe 3.2 ha

2.1. si 3.1.

54E

Impaduriri pe 0.7 ha

57B

Reimpaduriri pe 0.5 ha

2.1. si 3.1.

59E

Reimpaduriri pe 0.5 ha

2.1. si 3.1.

60A

Reimpaduriri pe 8.1 ha

2.1. si 3.1.

68D

Reimpaduriri pe 2.4 ha

2.1. si 3.1.

92B

Reimpaduriri pe 4.8 ha

2.1. si 3.1.

Materialul de impadurire

Reusita lucrarilor de impadurire este conditionata in mare masura de calitatea materialului de impadurire. Indiferent de natura materialului de impadurire, se va urmari folosirea cu precadere a provenientelor locale valoroase, precizand pentru fiecare u.c.f. cea mai indicata sursa de unde sa se recolteze materialul de multiplicare a speciilor din compozitiilor de regenerare propuse.

Principalul material de impadurire folosit la instalarea artificiala a padurii il constituie puietii produsi, de regula, in pepiniera si mai rar, recoltati din regenerari naturale.

In lucrarile curente de impaduriri din U.P. V Izvoarele Dambovitei ponderea cea mai mare o detine puietii de talie mijlocie, urmati de cei de talie mica si semimijlocie. Indiferent de talia puietii se diferentiaza si in raport cu natura materialului de reproducere utilizat.

In lucrarile de impaduriri, principalul material de plantat il constituie puietii rezultati din samanta. Puietii cu radacini nude sunt cel mai frecvent utilizati in lucrari de impaduriri.

Materialul de impadurire necesar pentru impadurirea suprafetelor incluse in planul de regenerare

Tabel nr.23

u.c.f.

Suprafata efectiva

(ha)

Compozitia de impadurire

Metoda

de impadurire

Desimea la ha (mii buc)

Unitatea de masura

Cantitatea necesara la u.c.f.

(mii buc puieti)

11B

70Mo

10Fa

20Pa.m

plantatii

0.5

mii

puieti

21E

70Mo

30La

plantatii

mii

puieti

22A

70Mo

20La

10Pa.m

plantatii

mii

puieti

23A

80Mo

20Pa.m

plantatii

mii

puieti

32D

80Mo

10La

10Pa.m

plantatii

mii

puieti

37E

80Mo

10La

10Pa.m

plantatii

mii

puieti

54E

70Mo

30Pa.m

plantatii

mii

puieti

57B

80Mo

20An

plantatii

mii

puieti

59E

70Mo

20Fa

10Pa.m

plantatii

mii

puieti

60A

70Mo

20Fa

10Pa.m

plantatii

mii

puieti

68D

70Mo

30Fa

plantatii

mii

puieti

92B

80Mo

20La

plantatii

mii

puieti

Epoca de instalare a culturilor si tehnica de executie

Instalarea pe cale artificiala a culturilor forestiere in practica silvica se face in perioada repausului vegetativ, primavara sau toamna, cand solul este lipsit de strat de zapada, nu este inghetat si se poate lucra.

Epoca de instalare se va stabili tinandu-se seama de conditiile fitoclimatice concrete, de natura si calitatea materialului de impadurire (seminte, puieti) si nu in ultimul rand, de rezultatele obtinute in unitatile silvice din zona in activitatea de instalare artificiala a culturilor forestiere.

Plantarea puietilor cu radacini nude poate fi facuta in timpul repausului vegetativ, toamna dupa lignificarea lujerilor anuali, remarcata la foioase prin caderea frunzelor, iar primavara, pana la desfacere mugurilor. In timpul iernii puietii se pot planta numai in perioadele de dezghet cand temperaturile inregistreaza continuu pe perioada plantarii valori de peste 50C.

In conditiile tarii noastre, sezonul cel mau favorabil pentru executarea plantatiilor este primavara devreme, imediat dupa topirea zapezii, dezghetarea si zvantarea solului. Plantatiile executate corect in aceasta perioada in „mustul zapezii” beneficiaza de suficienta umiditate in sol si atmosfera, ca si de absenta unor temperaturi prea ridicate. Cu cat plantatiile se fac primavara mai devreme, cu atat se inlatura mai mult efectul negativ al dezechilibrului dintre absorbtie si transpiratie, care se accentueaza si se agraveaza odata cu aparitia fenomenului de seceta atmosferica.

In ce priveste procesul de transplantare a puietilor din pepiniera, prin executarea mai putin atenta a operatiilor de scos, manipulare, pastrare, plantare etc. puietii pot suferii vatamari de natura mecanica sau fiziologica cu implicatii negative, asupra reusitei culturilor si a starii lor generale de vegetatie. Toaletarea, atunci cand este necesara, trebuie facuta cu atentie, folosind unelte taietoare bine ascutite, pentru evitarea striviri sau zdrelirii radacinilor.

In momentul plantarii, radacinile puietilor trebuie sa fie sanatoase si in stare umeda. Pentru aceasta in cuprinsul santierelor de impadurire se amenajeaza in locuri adapostite, un sol umed, depozite (santuri) in vederea pastrarii puietilor. Inainte de plantare radacinile puietilor sunt inmuiate intr-un amestec de apa cu pamant, operatie cunoscuta sub denumirea de mocirlire. Mocirlirea are un efect deosebit de favorabil asupra prinderii puietilor insa numai daca acestia se planteaza imediat.

Indiferent de locul unde se executa plantatiile si se sapa gropile e cauta pamantul curat, structurat si bogat in humus, din straturile de suprafata cu care se vor acoperii radacinile. In terenurile accidentate gropile se executa manual cu ajutorul cazmalei, sapei forestiere sau tarnacopului. In cazul terenurilor mai profunde se poate folosi burghiul de forat gropi.

In functie de conformatia sistemului radicelar, pentru asigurarea unei cat mai bune pozitionari si evitarea indoirii sau rasucirii radacinilor, pe fundul gropii se executa dupa caz:

o excavatie mai profunda (la puietii cu inradacinare pivotanta)

un musuroi pe care se resfira radacinile (la puietii cu inradacinare trasanta)

un musuroi pe care se o despicatura in partea centrala (la cei cu inradacinare pivotant trasante).

CAPITOLUL 4

URMARIREA, CONTROLUL SI INGRIJIREA CULTURILOR

4.1. Urmarirea si controlul lucrarilor de impadurire

O impadurire se poate considera incheiata numai dupa ce cultura izolata, ajunge la inchiderea masivului, puietii de la starea izolata, ajung la intrepatrunderea coroanelor acestora formand un ecosistem propriu cu toate atributele si functiile unui ecosistem.

De la instalare pana la inchiderea masivului, orice cultura forestiera trece succesiv prin doua faze principale de viata: faza de adaptare si faza de crestere individuala a puietilor. In timpul aplicarii tehnologiilor de impadurire stabilite pe u.c.f. – uri, precum si dupa instalarea culturilor, se efectueaza numeroase verificari pe teren.

Prin reusita definitiva se intelege stadiul atins de o cultura, de la care aceasta se poate dezvolta normal, fara sa mai necesite lucrari de ingrijire. La foioase se apreciaza ca s-a ajuns la acest stadiu, atunci cand coroanele puietilor se ating, sau se intrepatrund, pe randuri sau in biogrupe, intr-o proportie de minimum 70% din suprafata, la rasinoase, atunci cand inaltimea puietilor este de 1 - 1.2m.

Imediat dupa executare, orice lucrare aferenta tehnologiei de lucru adoptata pentru impadurirea unui teren este receptionata de o comisie special constituita, in prezenta responsabilului sub supravegherea caruia s-a executat lucrarea respectiva. Receptia consta in verificarea pe teren a lucrarii sub raport cantitativ si calitativ, rezultatele obtinute fiind consemnate intr-un proces verbal de receptie, document care sta la baza intocmirii formelor contabile pentru plata muncitorilor. La instalarea artificiala a padurii, o importanta deosebita se acorda verificarii lucrarilor de instalare propriu-zisa a culturilor forestiere, indiferent de metoda de impadurire adoptata (semanaturi directe sau plantatie).aceasta verificare este cunoscuta in practica sub denumirea de receptie tehnico – financiara a culturilor forestiere. Receptia consta in verificarea masurii in care lucrurile s-au efectuat conform documentatiei tehnice specificate in proiectul sau studiul de impadurire elaborat in acest scop.

In acest scop se instaleaza pe teren cateva suprafete de proba cu caracter permanent, materializate pe teren prin borne. Suprafetele de proba trebuie sa aiba forme geometrice regulate (cerc, patrat sau dreptunghi) aria acestora fiind conditionata in primul rand de extensiunea terenului de impadurit. Se recomanda suprafete de proba de 100 m2, 200 m2, 300 m2 sau 400 m2.

In cazul de fata, datorita configuratiei terenului si variatiilor conditiilor microstationale, din cuprinsul u.c.f. – urilor, s-au adoptat suprafete de proba cu aria de 100 m2.

Pe baza de observatii si masuratori directe, in suprafetele de proba se stabileste suprafata efectiva de pregatire a terenului si a solului, in cazul aplicarii unor tehnici partiale de executie (benzi, tablii, vetre), desimea initiala concreta a culturilor prin masurarea distantelor intre randuri si pe rand a locurilor de amplasare a materialului de impadurire si se verifica sub raport tehnic corectitudinea de executare a tuturor lucrarilor aferente tehnologiei de impadurire adoptate.

In cazul culturilor forestiere instalate prin plantatii cu prilejul receptiei se procedeaza si la inventarierea puietilor din cuprinsul suprafetelor de proba, in functie de care se stabileste compozitia reala de impadurire, corespunzatoare fiecarei suprafete de proba, precum si la nivelul intregii culturi. Totodata, prin observatii se apreciaza calitatea materialului de impadurire folosit si starea fitosanitara a puietilor.

Prima verificare a culturilor se face la 2 – 3 luni dupa intrarea acestora in primul an de vegetatie, fie ca impadurirea s-a efectuat in toamna anului precedent fie in primavara anului curent. Verificarea are drept scop stabilirea procentului de prindere a puietilor, in cazul plantatiilor respectiv procentul de rasarire a plantulelor in cazul semanaturilor directe.

Controlul anual vizeaza impaduririle care nu au realizat reusita definitiva (plantatii, semanaturi directe, butasiri) si urmareste, pe baza observatiilor si masuratorilor de teren, sa stabileasca reusita impaduririlor executate (foarte buna, buna, satisfacatoare sau nesatisfacatoare) la data efectuarii controlului anual.

Pentru stabilirea coeficientului de reusita a culturilor instalate, se procedeaza la inventarierea puietilor viabili (bine dezvoltati, cu crestere activa, fara defectiuni care sa impuna inlocuirea) existenti pe teren la data efectuarii controlului si care se incadreaza in compozitia de regenerare stabilita pentru u.c.f. – ul respectiv.

Pe langa aprecierea prin calificative a reusitei impaduririlor efectuate, se determina si pierderile de puieti atat pe total cat si pe grupe de specii si se specifica cauzele care le-au provocat.

Tabel nr. 24

Nr. ctr.

Regiunea fitogeografica

Pierderi normale % la varsta de 1 an

Fond forestier

Statiuni extreme

Regiunea montana – etaj subalpin (FDa+FM3-III)

4.2. Stabilirea retelei de puncte pentru amplasarea si materializarea pe teren a suprafetelor de control

In ceea ce priveste instalarea pe teren a suprafetelor de control, pentru evitarea subiectivismului in alegerea locului de amplasare, se adopta scheme mecanice, care determina distribuirea uniforma a locurilor de proba pe intreaga suprafata a u.c.f. – ului.

Pentru asigurarea amplasarii uniforme pe teren a suprafetelor de control, in practica se procedeaza la materializarea unei retele de drepte paralele, care se intersecteaza cu alte drepte paralele, sub un unghi oarecare, distantele dintre ele variind in raport cu aria adoptata pentru suprafetele de control.

Nr.

ctr.

u.c.f.

Suprafata impadurita

(ha)

Aria supraf. de proba

(m2)

Nr. supraf.

(buc)

distanta (m)

Inclinare teren

Ri

(m)

Aria cumulata a suprafetei de control

in ha

in % din supraf. impad.

11B

50x50

21E

50x50

22A

50x50

23A

50x50

32D

50x50

37E

50x50

54E

50x50

57B

50x50

59E

50x50

60A

50x50

68D

50x50

92B

50x50

Marcarea retelei de puncte pe teren se face in raport cu prima suprafata de control, care se amplaseaza intr-un colt al terenului de impadurit, la o distanta de 25 m fata de limitele u.c.f. – ului la suprafetele de 100 m2. Suprafetele de control se mentin pe acelasi amplasament pana la realizarea reusitei definitive. Din acest motiv materializarea lor se face prin borne amplasate in centrul cercului in cazul suprafetelor de control circulare, prin borne si tarusi in cazul celor patrulatere.

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 22A

Scara 1 : 2000

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 23A

Scara 1 : 2000

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 32D

Scara 1 : 2000

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 37E

Scara 1 : 2000

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 60A

Scara 1 : 2000

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 68D

Scara 1 : 2000

Schema de amplasare a suprafetelor de control in u.c.f. 92B

Scara 1 : 2000

4.3. Natura, scopul si tehnica de aplicare a lucrarilor de ingrijire

De la instalare pana la atingerea reusitei definitive, culturile forestiere traverseaza cea mai critica perioada din existenta lor. In consecinta, culturile instalate sunt parcurse in aceasta perioada cu o serie de lucrari de ingrijire, avand drept scop asigurarea in permanenta, a unor conditii cat mai favorabile de vegetatie, de crestere si dezvoltare a puietilor, astfel incat culturile sa ajunga cat mai devreme la realizarea starii de masiv, odata cu respectarea compozitiei de regenerare adoptata.

In cele 12 u.c.f. –uri, in functie de structura pe specii a compozitiilor de impadurire si particularitatile climato – edafice ale acestora s-au stabilit urmatoarele lucrari de ingrijire, revizuiri, mobilizari si descoplesiri.

In situatiile in care speciile de mai mica valoare economica devin invadante se aplica descoplesiri degajari.

Receparea puietilor consta in retezarea tulpinii puietilor la nivelul solului, primavara, inainte de intrarea culturilor in primul sezon de vegetatie. Scopul recepari este de a atenua dezechilibru fiziologic al puietilor provocat de transplantare, si de refacere a sistemului radicelar. Receparea se aplica frecvent si in semintisuri naturale, in care multi puieti sunt vatamati si se poate repeta in cele artificiale, in anii urmatori instalarii, daca se remarca puieti cu vatamari care nu ar mai corespunde calitativ, chiar daca acestia s-ar putea mentine.

Revizuirea culturilor urmareste depistarea si remedierea unor defectiuni ce pot surveni peste iarna (culcarea puietilor, colmatarea sau spalarea vetrelor etc.). Lucrarea se executa primavara, dupa ce culturile au parcurs cel putin un sezon rece.

Intretinerea solului constituie una din cele mai importante lucrari de ingrijire a culturilor pana la realizarea reusitei definitive. Se realizeaza prin mobilizari si descoplesiri. Mobilizarea solului se asigura prin lucrarea mecanica a solului (manual sau mecanizat). Prin aplicarea acestei operatii se combat buruienile si se afaneaza solul.

Descoplesirea culturilor se rezuma numai la inlaturare vegetatie daunatoare (ierburi inalte, rugi de mur, zmeur) din jurul puietilor, pe vatra sau in lungul randurilor de puieti.

Descoplesirile – degajarile constau in inlaturarea pe langa vegetatia erbacee si a vegetatiei lemnoase, care impiedica dezvoltarea normala a speciilor din compozitia de impadurire (in arborete derivate).

Completarea culturilor reprezinta lucrarea de ingrijire prin care se instaleaza o noua serie de puieti in locul celor disparuti din diferite cauze. Necesitatea si volumul completarilor se stabilesc de regula, cu ocazia primului control de calitate, dupa ce culturile au parcurs un sezon de vegetatie, depasind faza critica de adaptare.

Stabilirea lucrarilor de impadurire a culturilor pe u.c.f. – uri si volumul acestora la unitatea de suprafata (ha)

Tabel nr.25

Nr.

ctr.

u.c.f.

supraf.

(ha)

Compozitia de impadurire

Tehnologia de lucru

I - impaduriri

II – preg. teren

III – preg. solului

Denumirea lucrarii de ingrijire si modalitatea de executie

Varsta culturilor

(ani)

Cod

lucr.

Volumul

lucrarilor

(um/ha)

11B

70Mo

10Fa

20Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale in jurul puietilor

21E

70Mo

30La

I –2.1.1.1.

II –3.1.

III –1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale in jurul puietilor

22A

70Mo

20La

10Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

23A

80Mo

20Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

32D

80Mo

10La

10Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

37E

80Mo

10La

10Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale in jurul puietilor

54E

70Mo

30Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

57B

80Mo

20An

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

59E

70Mo

20Fa

10Pa.m

I - 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

60A

70Mo

20Fa

10Pa.m

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

68D

70Mo

30Fa

I – 2.1.1.1.

II – 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

Nr.

ctr.

u.c.f.

supraf.

(ha)

Compozitia de impadurire

Tehnologia

de lucru

I - impaduriri

II – preg. teren

III – preg. solului

Denumirea lucrarii

de ingrijire

si modalitatea

de executie

Varsta culturilor

(ani)

Cod

lucr.

Volumul

lucrarilor

(um/ha)

92B

80Mo

20La

I – 2.1.1.1.

II - 2.1. si 3.1.

III – 1.1.1.

- revizuirea manuala pe vatra

- descoplesiri manuale

in jurul puietilor

4.4. Planificarea aplicarii lucrarilor de ingrijire pe u.c.f. – uri in perioada de la instalarea culturilor pana la atingerea reusitei definitive

Datorita conditiilor stationale favorabile dezvoltarii molidului s-a stabilit ca varsta probabila de realizare a reusitei definitive sa fie de 6 ani.

Natura si frecventa de aplicare a lucrarilor de ingrijire pe u.c.f. – uri in raport cu varsta culturilor

Tabel nr. 26

Nr.

ctr.

u.c.f.

Natura lucrarilor

de ingrijire

Mod de

executie

Frecventa lucrarilor in raport cu

varsta culturilor (in ani)

Anul realizari

starii de masiv

I

II

III

IV

V

VI

11B

revizuiri

descoplesiri

VI

21E

revizuiri

descoplesiri

VI

22A

revizuiri

descoplesiri

VI

23A

revizuiri

descoplesiri

completari

VI

32D

revizuiri

descoplesiri

VI

37E

revizuiri

descoplesiri

VI

54E

revizuiri

descoplesiri

VI

57B

revizuiri

descoplesiri

VI

59E

revizuiri

descoplesiri

VI

60A

revizuiri

descoplesiri

VI

68D

revizuiri

descoplesiri

VI

92B

revizuiri

descoplesiri

VI

CAPITOLUL 5

EVALUAREA LUCRARILOR DE IMPADURIRE

5.1. Antemasuratoarea lucrarilor de impadurire

Impadurirea suprafetelor din U.P. V Izvoarele Dambovitei a fost esalonata pe parcursul a 5 ani. Indiferent de anul planificat si de modalitatea de interventie adoptata, o suprafata de teren se considera impadurita si va fi incadrata in fondul de productie numai cand cultura instalata atinge in evolutie reusita definitiva. Ca urmare, prin natura si specific, aplicarea ansamblului de lucrari vizand instalarea artificiala a padurilor se extinde in executie, pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, variabila de la o suprafata la alta in functie de conditiile stationale si de vegetatie concrete ale fiecarui teren de impadurit si de tehnologiile de lucru adoptate.

Date fiind particularitatile procesului de instalare artificiala a padurii sub raport tehnologic, se intocmeste pe u.c.f. – uri sau fractiuni ale acestora, planul calendaristic de aplicare a lucrarilor specifice de impadurire adoptate. In acest plan se enunta succint, pe tehnologii de lucru, operatiile tehnice corespunzatoare solutiilor adoptate si apoi in coloana corespunzatoare anului planificat pentru executare se inscrie pe u.c.f. – uri, volumul lucrarilor .

Planul de aplicare a lucrarilor specifice de impadurire este o piesa de sinteza deosebit de importanta, intrucat prin forma si continut, reprezinta totodata si antemasuratoarea lucrarilor, document ce sta la baza elaborarii devizului lucrarilor.

Antemasuratoarea lucrarilor

u.c.f. 22A S= 8.9 ha

u.c.f. 23A S= 9.9 ha

u.c.f. 32D S= 2.3 ha

u.c.f. 37E S= 2.4 ha

Tabel nr. 27

Simbol norme

Denumirea lucrarii

Volum unitar

Volumul total de executat in anul .

C.1.III.b

Curatirea terenului

de specii ierboase si lemnoase in

vederea impaduririlor

arul

22A/60.2

23A/86.3

32D/38.3

23A/87.0

22A/80.0

37E/53.20

C.29.b

Plantarea puietilor

in vetre in teren nepregatit anterior

bucati

22A/18

23A/24.5

32D/10.93

23A/25.0

C.46.b

Revizuirea plantatiilor

Arul

22A/44.1

23A/118.2

22A/44.1

23A/118.2

32D/26.2

32D/26.2

C.57.II.b3

Descoplesirea speciilor forestiere

de specii ierboase

si lemnoase

arul

22A/60.2

23A/86.3

22A/

2x60.2

23A/

2x86.3

32D/38.3

22A/

2x60.2

23A/

2x86.3

32D/

2x38.3

C.1.III.b

Arul

Simbol norme

Denumirea lucrarii

Volum unitar

Volumul total de executat in anul .

C.29.b

bucati

C.46.b

Arul

C.57.II.b3

Arul

u.c.f. 60A S= 8.1 ha

u.c.f. 68D S= 2.4 ha

u.c.f. 92B S= 4.8 ha

Simbol norme

Denumirea lucrarii

Volum unitar

Volumul total de executat in anul .

C.1.III.b

Curatirea terenului

de specii ierboase si lemnoase in vederea impaduririlor

arul

60A/70.75

68D/42.0

92B/75.6

60A/71.0

C.29.b

Plantarea puietilor

in vetre in teren nepregatit anterior

bucati

60A/20.5

68D/12.0

92B/21.6

C.46.b

Revizuirea plantatiilor

Arul

60A/48.60

60A/48.60

68D/28.80

92B/51.84

C.57.II.b3

Descoplesirea speciilor forestiere

de specii ierboase

si lemnoase

arul

60A/70.75

60A/

2x70.75

68D/28.80

92B/51.84

C.1.III.b

Arul

C.29.b

bucati

C.46.b

Arul

C.57.II.b3

Arul

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P.V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 11B

Supr. u.c.f. 0.7 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1B

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief versant ondulat Altitudinea 1150 m

Inclinarea 10 g Exp. V Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4101 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40 – 45 cm Textura nisipo – lutoasa

Structura    grauntoasa Cant. de schelet - Compacitate -

Volum edafic mic si f. mic Eroziune - Umiditate jilav – umed

Reactia acida (pH <4) Factori limitativi cantitatea de caldura si umiditate

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2312 Montan de molidisuri, Bi , podzolic, edafic submijlociu cu Oxalis acetosella

Formula stationala FM3BiTIHIIIUe4-5

IV. Structura arboretului existent

Compozitia    - Consistenta - Varsta - ani Cl. prod. -

Productia - m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) - m3/ha

Vestigii sp. valoroase - Semintis utilizabil -

Tipul de flora indicatoare Oxalis – Dentaria

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1151 Molidis cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella (m)

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A1

Categoria lucrarilor de regenerare a1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    8Mo2DT

Compozitia de regenerare    8Mo+2DT

Compozitia de impadurire    80%Mo+20%DT

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 31 Pregatirea solului 112

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) in buchete 2,0 x 1,0

Desimea initiala (numar puieti/ha)    5000 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 22A

3. Supr. u.c.f. 8.9 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1650-1800 m

Inclinarea 32 g Exp. NE Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi temp. scazuta, subst. nutritive putine

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2311 Montan de molidisuri, Bm, podzolic, edafic mijlociu

Formula stationala FM3 Bi T0 . m HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare b1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel 7Mo2Fa1Pa.m

Compozitia de regenerare    7Mo+2Fa+1Pa.m

Compozitia de impadurire    70%Mo+20%Fa+10%Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) benzi 2,0 x 1,0

buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha, 2500 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 21E

3. Supr. u.c.f. 0.3 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-2F

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1800-1850 m

Inclinarea 35 g Exp. V Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4101 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mic si f. mic    Eroziune - Umiditate reavan

Reactia acida Factori limitativi cantitatea de caldura

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 1510 Subalpin de molidisuri, Bi, podzolic, edafic mic cu Oxalis acetosella

Formula stationala FSa Bi TI HIIUe3-2

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1162 Molidis de limita pe stancarie

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A1

Categoria lucrarilor de regenerare a1

Grupa ecologica    III

Compozitia tel    7Mo3La

Compozitia de regenerare 7Mo+3La

Compozitia de impadurire    70%Mo+30%La

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului    31 Pregatirea solului 112

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) benzi 2,0 x 1,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha, 2500 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 23A

3. Supr. u.c.f. 9.9 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1600-1700 m

Inclinarea 30 g Exp. NV Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi temp. scazuta, subst. nutritive putine

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2311 Montan de molidisuri, Bm, podzolic, edafic mijlociu

Formula stationala FM3 Bi T0 . m HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Vaccinium myrthillus

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare b1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    8Mo2Pa.m

Compozitia de regenerare    7Mo+2Pa.m

Compozitia de impadurire    70%Mo+20% Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare ( asocierea speciilor, dispozitive ) buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha, 2500 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari 6

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 32D

3. Supr. u.c.f. 2.3 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1600 m

Inclinarea 30 g Exp. V Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi temp. scazuta, subst. nutritive putine

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2311 Montan de molidisuri, Bm, podzolic, edafic mijlociu

Formula stationala FM3 Bi T0 . m HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Vaccinium myrthillus

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare b1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    8Mo1La1Pa.m

Compozitia de regenerare    8Mo+1La+1Pa.m

Compozitia de impadurire    80%Mo+10%La+10%Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) benzi 2,0 x 1,0

buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha, 2500 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 37E

3. Supr. u.c.f. 4.0 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1650 m

Inclinarea 20 g Exp. NV Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate jilav

Reactia acida Factori limitativi temp. scazuta, subst. nutritive putine

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2312 Montan de molidisuri, Bi, podzolic, edafic submijlociu cu Hylocomium

Formula stationala FM3 Bi TI HIIIUe4-5

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Hylocomium, Vaccinium myrthillus

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1151 Molidis cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit D1

Categoria lucrarilor de regenerare c1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    8Mo1La1Pa.m

Compozitia de regenerare    8Mo+1La+1Pa.m

Compozitia de impadurire    80%Mo+10%La+10%Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) benzi 2,0 x 1,0

buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha, 2500 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 57B

3. Supr. u.c.f. 0.2 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief lunca inalta Altitudinea 1400 m

Inclinarea Exp. Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 9501 aluvional

Tip humus mull-moder Profunzimea 50-60 cm Textura nisipoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mare Eroziune - Umiditate umed

Reactia    neutra Factori limitativi excesul de umiditate

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2630 Montan de molidisuri, Bm, aluvional moderat humifer, edafic mare cu Oxalis si Soldanella

Formula stationala FM3 Bm TIII HIVUe6

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Oxalis si Soldanella

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1171 Molidis cu anin alb

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare a1

Grupa ecologica    VII A

Compozitia tel    8Mo2An

Compozitia de regenerare    8Mo+2An

Compozitia de impadurire    80%Mo+20%An

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) intim 2,0 x 1,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 59E

3. Supr. u.c.f. 0.4 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1500 m

Inclinarea 25 g Exp. NE Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi cantitatea de caldura si umiditatea

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2312 Montan de molidisuri, Bi, podzolic, edafic submijlociu cu Oxalis si Soldanella

Formula stationala FM3 Bi TI HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Oxalis si Soldanella

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1151 Molidis cu Vaccinium myrthillus si Oxalis acetosella (i)

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A2

Categoria lucrarilor de regenerare b1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    7Mo2Fa1Pa.m

Compozitia de regenerare    7Mo+2Fa+1Pa.m

Compozitia de impadurire     70%Mo+20%Fa+10%Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 60A

3. Supr. u.c.f. 8.1 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1450-1500 m

Inclinarea 30 g Exp. E Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu-mic Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi caldura si umiditatea

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2311 Montan de molidisuri, Bi, podzolic, edafic mijlociu spre mic cu Vaccinium myrthillus

Formula stationala FM3 Bi T0 . m HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Vaccinium myrthillus

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare a1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    7Mo2Fa1Pa.m

Compozitia de regenerare    7Mo+2Fa+1Pa.m

Compozitia de impadurire    70%Mo+20%Fa+10%Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare ( asocierea speciilor,dispozitive ) buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha, 2500 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 54A

3. Supr. u.c.f. 0.2 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1550 m

Inclinarea 15 g Exp. NE Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan

Reactia acida Factori limitativi caldura si umiditatea

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2312 Montan de molidisuri, Bi, podzolic, edafic mijlociu cu Oxalis acetosella

Formula stationala FM3 Bi T0 . m HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Oxalis acetosella

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1151 Molidis cu Vaccinium si Oxalis acetosella

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A1

Categoria lucrarilor de regenerare a1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    7Mo3Pa.m

Compozitia de regenerare    7Mo+3Pa.m

Compozitia de impadurire    70%Mo+30%Pa.m

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului    31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 68D

3. Supr. u.c.f. 2.4 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. infer. ondulat Altitudinea 1300 m

Inclinarea 15 g Exp.SE Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi temp. scazuta, subst. nutritive putine

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2311 Montan de molidisuri, Bm, podzolic, edafic mijlociu

Formula stationala FM3 BmT0 . m HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase    Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Vaccinium myrthillus

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare b1

Grupa ecologica    IV C

Compozitia tel    7Mo3Fa

Compozitia de regenerare    7Mo+3Fa

Compozitia de impadurire    70%Mo+30%Fa

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) buchete 2,0 x 2,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari    Completari

FISA UNITATII DE CULTURA FORESTIERA

U.P. V Izvoarele Dambovitei 2. u.a. 92B

3. Supr. u.c.f. 4.8 ha 4. Reg. geografica munte

5. Gr. functionala 1-1C

I. Caracteristici fizico – geografice

Forma de relief Vers. ondulat Altitudinea 1400-1850 m

Inclinarea 34 g Exp. V Roca de baza si depozit de cuvertura formatii cristaline mezo si katamezomorfice alcatuite din paragnaise, micasisturi, cuartite etc.

Climatul zonal si local D.f.c.k.; – caldura; + umiditate

II. Tipul si subtipul genetic de sol 4201 podzol tipic

Tip humus brut Profunzimea 40-45 cm Textura nisipo-lutoasa

Structura grauntoasa Cant. de schelet - Compacitatea -

Volum edafic mijlociu Eroziune - Umiditate reavan-jilav

Reactia acida Factori limitativi temp. scazuta, subst. nutritive putine

III. Statiunea

Tip de statiune (cod si denumire) 2311 Montan de molidisuri, Bm, podzolic, edafic mijlociu

Formula stationala FM3 Bm TII HIIIUe4-3

IV. Structura arboretului existent

Compozitia Consistenta Varsta ani Cl. prod.

Productia m3/ha Cresterea curenta si media (Cc, Cm) m3/ha

Vestigii sp. valoroase Semintis utilizabil

Tipul de flora indicatoare Vaccinium myrthillus

V. Tipul natural fundamental de padure

Cod si denumire 1153 Molidis cu Vaccinium myrthillus

VI. fundamentarea tehnologiilor de impadurire

Categoria de teren impadurit A3

Categoria lucrarilor de regenerare b1

Grupa ecologica IV C

Compozitia tel    8Mo2La

Compozitia de regenerare    8Mo+2La

Compozitia de impadurire    80%Mo+20%La

VII. Tehnologii de instalare a culturilor

Pregatirea terenului 21, 31 Pregatirea solului 111

Metoda de regenerare 2111

Schema de regenerare (asocierea speciilor, dispozitive) benzi 2,0 x 1,0

Desimea initiala (numar puieti/ha) 5000 puieti/ha

VIII. Tehnologii de ingrijire a culturilor

Recepari    Revizuiri 211

Mobilizari    Descoplesiri 311

Descoplesiri – degajari Completari

BIBLIOGRAFIE

IMPADURIRI. Principii si solutii de proiectare. - Gh. Florescu, Ioan Vasile Abrudan - 1998

IMPADURIRI - Ioan Damian - Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti-1978

AMENAJAREA PADURILOR - Nicolae Rucareanu, Iosif Leahu - Editura Ceres-1982

AMENAJAREA PADURILOR CU FUNCTII MULTIPLE - Victor Giurgiu - Editura Ceres-1988

SILVICULTURA ( vol. I+II) - Ion Florescu, Norocel Nicolescu - Editura Lux Libris-1996

SILVICULTURA - Ion Florescu.- Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti-1981

PEDOLOGIE SI STATIUNI FORESTIERE - Dumitru Tarziu - Editura Ceres-1997

GEOGRAFIA FIZICA A ROMANIEI - Alexandru Rosu - Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti-1980

ECOPEDOLOGIE CU BAZE DE PEDOLOGIE GENERALA - Constantin D. Chirita –

Editura Ceres-1974

STATIUNI FORESTIERE. FUNDAMENTARI STATIONALE IN SILVICULTURA –

Constantin D. Chirita, I. Vlad, C. Paunescu , N. Patrascoiu, C. Rosu, I. Iancu - Editura Academiei

Republicii Socialiste Romane - 1977

DENDROLOGIE(vol. I+II) - Nicolae Sofletea, Lucian Curtu - Editura Pentru Viata-2000

METEOROLOGIE SI CLIMATOLOGIE FORESTIERA - Marin Marcu

NORME DE TIMP SI PRODUCTIE UNIFICATE PENTRU LUCRARI DIN SILVICULTURA-

1997

NORME TEHNICE PRIVIND COMPOZITII, SCHEME SI TEHNOLOGII DE REGENERARE

A PADURILOR SI DE IMPADURIRE A TERENURILOR DEGRADATE- I- 2000

NORME TEHNICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROLULUI ANUAL AL

REGENERARILOR- VII- 2000

STAS 1347-90.PUIETI FORESTIERI CU TALIE MICA, SEMIMIJLOCIE SI MIJLOCIE

STAS 1808-83. SEMINTE DE ARBORI SI ARBUSTI PENTRU CULTURI FORESTIERE

AMENAJAMENTUL U.P. V IZVOARELE DAMBOVITEI

AMENAJAMENTUL OCOLULUI SILVIC RUCAR. STUDIUL GENERAL.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Silvicultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura