PROIECT LA EXPLOATARI FORESTIERE - Sa se elaboreze proiectul tehnic pentru un parchet de exploatare

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA SILVICULTURA

P R O I E C T L A

E X P L O A T A R I     F O R E S T I E R E

Tema proiectului:

Sa se elaboreze proiectul tehnic pentru un parchet de exploatare

C U P R I N S

1. Pozitionarea parchetului

2. Caracterizarea conditiilor de lucru

2.1. Factori fizico-geografici

2.2. Factori climatici

2.3. Conditii stationale

2.4. Vegetatia

2.5. Factori silvotehnici

Precizari privind volumele inscrise in actul de punere in valoare

4. Alegerea metodei si tehnologia de exploatare

5. Elaborarea procesului tehnologic

1. Pozitionarea parchetului

Activitatea de exploatare a padurilor trebuie sa se desfasoare astfel incat sa se asigure o optimizare a cerintelor de ordin economic si ecologic legate de punerea in valoare a mesei lemnoase. Ponderea celor doua cerinte este diferita pe parcursul desfasurarii procesului de productie. Daca cerintele de ordin economic, privind reducerea cheltuielilor de exploatare, apar pe parcursul desfasurarii intregului proces de productie, cele de ordin ecologic, privind reducerea prejudiciilor, apar in mod deosebit pentru activitatile ce se desfasoara in santierul de exploatare, deoarece in acest compartiment se resimt, in mod direct, efectele interventiilor facute pentru extragerea masei lemnoase.

Pentru proiectarea si organizarea corespunzatoare a lucrarilor ce se desfasoara in santierul de exploatare este necesara cunoasterea, din punct de vedere al satifacerii cerintelor de ordin ecologic, a caracteristicilor restrictiilor silviculturale privind aplicarea taierilor prin care se urmareste asigurarea conditiilor optime de dezvoltare si regenerare a arboretelor in concordanta cu telul de gospodarire propus.

Parchetul este incadrat in O. S. Mihaiesti, judetul Arges, unitatea de productie V, Valea Corbului, subparcela 188 D (anexa 1).

De asemenea, parchetul este reprezentat schematic in anexa 2.

2. Caracterizarea conditiilor de lucru

2.1 Factori fizico-geografici

2.1.1 Geologia

Substratul litologic al suprafetei experimentale este format din depozite de Candesti.

Atat nisipurile cat si pietrisurile care constituie aceste depozite sunt slab cimentate, usor expuse proceselor de eroziune.

2.1.2 Geomorfologia

Padurile unitatii de productie se situeaza in cea mai mare parte in Dealurile Argesului din cadrul Piemontului getic si intr-o mica parte in Dealul Muscelului, din Subcarpatii Getici.

Unitatile geomorfologice intalnite sunt:

versanti cu inclinari mai mici de 16 grade (36%);

versanti cu inclinari cuprinse intre 16 - 30 grade (57%);

versanti cu inclinari cuprinse intre 31 - 40 grade (6%);

versanti cu inclinari mai mari de 40 grade (1%).

Expozitia predominanta a suprafetei experimentale este cea partial insorita.

Inclinarea si expozitia, pe langa natura substratului au determinat modificari importante in distributia si raportul factorilor ecologici. Inclinarea terenului influenteaza regimul scurgerilor, spalarea si acumularea litierei, a humusului, grosimea morfologica a solurilor.

Altitudinal, unitatea de productie este situata intre 230 m si 780 m.

2.1.3 Hidrografia

Principalul curs de apa care strabate unitatea de productie este Raul Targului.

Mai exista insa si numeroase paraie care fragmenteaza teritoriul suprafetei experimentale.

2.1.4 Soluri si subtipuri

1. Clasa Argiluvisoluri:

sol brun argiloiluvial tipic;

sol brun luvic tipic;

sol brun luvic litic;

sol brun luvic vertic;

sol brun luvic pseudogleizat;

sol brun vertic-pseudogleizat.

2. Clasa Cambisoluri:

sol brun eumezobazic tipic;

sol brun eumezobazic vertic;

sol brun eumezobazic gleizat;

sol brun eumezobazic pseudogleizat;

sol brun acid tipic.

3. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate:

sol aluvial tipic;

sol aluvial molic

2.2 Factori climatici

2.2.1 Regimul termic

Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8,1sC (Campulung) si 9,8sC (Pitesti).

Temperatura maxima absoluta este de 39,2sC, temperatura inregistrata la Statia Meteorologica Pitesti in anul 1946, iar cea mai mica temperatura s-a inregistrat in anul 1907 (-27,0sC), tot la Statia Meteorologica Pitesti.

Data medie a primului inghet este 6 octombrie, iar a ultimului inghet este 30 aprilie.

Durata medie a intervalului fara inghet este de 152 zile.

Din datele prezentate mai sus se poate trage concluzia ca peritada de vegetatie este destul de lunga, iar regimul termic este favorabil vegetatiei forestiere existente.

Ca urmare a acestor conditii climatice, in partea de sud predomina gorunetele, iar in partea de nord a unitatii de productie predomina fagetele.

Ingheturile timpuri sau cele tarzii un influenteaza dezvoltarea speciilor forestiere existente.

2.2.2 Regimul pluviometric

Precipitatiile medii anuale sunt de 730 mm.

Cea mai secetoasa luna este luna februarie, iar cea mai ploioasa este luna iunie.

Precipitatiile medii pe anotimpuri sunt prezentate astfel:

iarna: 100mm;

primavara: 255 mm;

vara: 230 mm;

toamna: 145 mm.

Numarul de zile cu ninsoare este cuprins intre 15 si 30, iar numarul zilelor cu zapada si strat de zapada variaza intre 60 si 120 de zile.

2.2.3 Regimul eolian

Vanturile cele mai importante, atat ca frecventa cat si ca intensitate sunt predominante cele din sector vestic. Atunci cand vanturile depasesc gradul 8 (scara Beaufort), actiunea lor asupra vegetatiei forestiere devine nefavorabila, inregistrandu-se rupturi de arbori sau chiar dezradacinari.

2.2.4 Indicatori sintetici ai datelor climatice

Dupa Köppen, teritoriul suprafetei experimentale se incadreaza in regiunea climatica D.f.b.x., caracterizata printr-un climat continental, cu ierni umede si strat stabil de zapada, cu temperatura medie anuala mai mare de 10sC, cel putin patru luni pe an, cu maxima pluviometrica la inceputul verii si minima spre sfarsitul iernii.

Padurile suprafetei experimentale sunt incadrate in climatul continental de dealuri.

Datorita extinderii geografice relativ mari pe axa nord-sud, teritoriul inregistreaza diferente climatice.

Teritoriul unitatii de productie se incadreaza in etajul fitoclimatic FD3 - deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete.

Din punct de vedere climatic teritoriul unitatii de productie este favorabil dezvoltarii principalelor specii care vegeteaza aici.

2.3 Conditii stationale

In unitatea de productie sunt intalnite urmatoarele tipuri de statiuni:

5.1.3.1 - Deluros de gorunete, Bi, podzolit edafic mic, cu Cytisus - Genista;

5.1.3.2 - Deluros de gorunete, Bm, podzolit si podzolit argiloiluvial, cu flora de tip mezofit cu graminee;

5.1.4.2 - Deluros de gorunete, Bm, podzolit pseudogleizat cu Carex pilosa;

5.1.5.2 - Deluros de gorunete, Bm, brun slab mediu podzolit edafic mijlociu;

5.1.5.3 - Deluros de gorunete, Bs, brun edafic mare cu Asarum - Stelaria;

5.2.3.1 - Deluros de fagete, Bi, divers podzolic edafic mic cu Vaccinium - Luzula;

5.2.3.2 - Deluros de fagete, Bm, mediu podzolit, edafic submijlociu cu Rubus hirtus;

5.2.3.3 - Deluros de fagete, Bm, podzolit-pseudogleizat cu Carex pilosa;

5.2.4.2 - Deluros de fagete, Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Asarum;

5.2.4.3 - Deluros de fagete, Bs, brun edafic mare cu Asperula - Asarum;

5.2.5.2 - Deluros de gorunete si fagete, Bm, aluvial slab humifer in lunca joasa;

5.2.5.3 - Deluros de goruneto-fagete, Bm-s, aluvial moderat humifer, in lunca joasa;

5.2.5.4 - Deluros de gorunete si fagete, Bs-m, brun gleizat si semigleic in lunca inalta.

2.4 Vegetatia

2.4.1 Tipurile de padure intalnite sunt prezentate in cele ce urmeaza:

515.3 - Gorunet cu arbusti pitici acidofili (i);

513.1 - Gorunet de coasta cu Graminee si Luzula luzuloides (m);

512.1 - Gorunet cu Carex pilosa (m);

514.1 - Goruneto-stejaret de productivitate mijlocie (m);

511.3 - Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie;

531.4 - Sleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie (m);

424.1 - Faget de dealuri cu flora acidofila (i-m);

422.1 - Faget cu Carex pilosa (m);

423.1 - Faget de deal cu Rubus hirtus (m);

432.1 - Fageto-carpinet cu Carex pilosa (s);

433.1 - Faget amestecat din regiunea de dealuri (m);

972. 3 - Anin negru pur de productivitate superioara din regiunea de dealuri (s);

991.1 - Amestec de anin negru si anin alb din regiunea deluroasa (s);

612.1 - Stejaret de lunca din regiunea de dealuri (s).

2.4.2 Formatiile forestiere intalnite sunt urmatoarele:

fagete pure de dealuri (32%);

fagete amestecate (35%);

gorunete pure (22%);

goruneto-fagete (4%);

sleauri de deal cu gorun (4%);

goruneto-stejarete;

stejarete pure de stejar (1%);

aninisuri de anin negru (2%);

amestecuri de anin negru si anin alb.

Dintre arboretele natural fundamentale 31% sunt de productivitate superioara, 67% de productivitate mijlocie, 1% de productivitate mijlocie si 1% sunt subproductive.

Arboretele derivate sunt reprezentate astfel: 32% partial derivate, 4% total derivate de productivitate superioara, 37% total derivate de productivitate mijlocie si 27% total derivate de productivitate inferioara.

In cadrul arboretelor artificiale 42% sunt de productivitate superioara, 47% de productivitate mijlocie si 11% de productivitate inferioara.

Arboretele natural fundamentale de productivitate superioara sunt arborete de fag si gorun in cea mai mare parte, care vegeteaza pe versanti cu inclinari mici si medii, pe soluri cu volum edafic mare; intr-o mica parte arborete natural fundamentale de productivitate superioara sunt reprezentate si de arborete de anin negru si stejar situate in luncile cursurilor de apa, pe soluri bogat humifere.

Arboretele de productivitate mijlocie sunt fagete si gorunete situate pe versanti cu inclinari medii si mari, pe soluri cu volum edafic mijlociu.

Arboretele de productivitate inferioara sunt situate pe versanti cu inclinari mari, pe coame si muchii, pe soluri cu volum edafic mic, cu textura grea, adesea afectate de eroziune si alunecari de teren.

Arboretele natural fundamentale subproductive sunt, in special, gorunete afectate de uscare, provenite din lastari.

Arboretele partial derivate sunt arborete amestecate de fag, gorun, carpen, plop tremurator, de varste mici, la care, prin lucrarile ce se vor executa se va ajunge la compozitia tel stabilita.

Arboretele total derivate de productivitate superioara sunt arborete de carpen instalate in statiuni de fagete, pe versanti cu inclinari mici si soluri cu volum edafic mare, iar cele de productivitate mijlocie si inferioara sunt arborete de carpen, tei, plop tremurator, mesteacan, instalate in statiuni de gorunete si fagete.

Arboretele artificiale de productivitate superioara sunt arborete de stejar, paltin de munte, frasin, anin negru, gorun, molid, pin, instalate pe versanti cu inclinari mici, pe soluri cu volum edafic mare, iar cele de productivitate mijlocie sunt instalate pe soluri cu volum edafic mijlociu.

Arboretele artificiale de productivitate inferioara sunt in majoritate arborete de salcam instalate pe versanti cu inclinari mari, cu eroziuni si alunecari de teren.

2.4.3 Descrierea subparcelei 188 D

- suprafata: 4,4 ha;

- grupa functionala: 1 - 2 L;

- SUP: A;

- tipul de statiune: 5.1.3.2 - Deluros de gorunete, Bm, podzolit si podzolit argiloiluvial, cu flora de tip mezofit cu graminee;

- tipul de padure: 513.1 - Gorunet de coasta cu Graminee si Luzula luzuloides (m);

- tipul si subtipul de sol: sol brun luvic tipic;

- versant superior ondulat;

- expozitie SE;

- inclinare: 25sC;

- altitudine: 510 m;

- litiera: continua - normala;

- tip de flora: Luzula albida;

- caracterul actual al tipului de padure: natural fundamental de productivitate mijlocie;

- relativ-plurien;

- compozitia actuala: 6Go 4Fa;

- compozitia tel: 8Go 1Te 1Dt;

- varsta exploatabilitatii: 130 ani

- compozitia actuala:

2.5 Factori silvotehnici

In caracterizarea generala a conditiilor de lucru din parchet s-a avut in vedere stabilirea factorilor de influenta de natura silvotehnica. Dupa felul interventiilor, respectiv dupa obiectivul urmarit prin taierile care se executa la un moment dat, acesti factori de influenta sunt conditionati de tratamentul aplicat. Acesti factori de influenta se refera, pe de oparte, la caracteristici ale masei lemnoase de exploatat: volumul la hectar, volumul pe fir, modul de distributie al arborilor marcati pe suprafata terenului, dimensiunile arborilor marcati (caracteristici ce vor fi prezentate in capitolele urmatoare), iar pe de alta parte la duratele si perioadele in care trebuie sa se execute lucrarile de recoltare si de colectare.

In activitatea de exploatare din codru cvasigradinarit trebuie avute in vedere urmatoarele:

- aplicarea metodei de exploatare in trunchiuri si catarge;

- acordarea unei atentii deosebite alegerii directiei de doborare;

- doborarea arborilor pe suprafete restranse, in ordinea: arbori de dimensiuni mici, arbori de dimensiuni mari, pentru crearea de culoare;

- retelele de colectare vor fi astfel realizate incat sa aiba un caracter permanent;

- o atentie deosebita se va acorda semintisului utilizabil.

3. Precizari privind volumele inscrise in actul de punere in valoare

- suprafata totala pentru actul de punere in valoare: 4,4 ha;

- tratament: cvasigradinarit 3;

- natura produsului: principale codru;

- tehnologia de exploatare: trunchiuri si catarge;

- data inventarierii: 5 aprilie 2006;

- procedeul de inventariere: fir cu fir.

3.1 Volumul total

S-au efectuat inventarieri asupra urmatoarelor specii: fag, gorun din samanta si carpen, rezultand un volum total de 350 mc.

Volumele rezultate pe specii sunt urmatoarele:

- fag: 82 mc;

- gorun: 266 mc;

- carpen: 2 mc.

3.2 Volumul pe sortimente

- pentru specia fag:

- pentru specia gorun:

- pentru specia carpen:

- volumul total pe sortimente

Datele sunt prezentate sub forma detaliata in anexa 3.

Exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet se poate face numai in baza unei autorizatii de exploatare emisa cu 15 - 45 zile inainte de inceperea activitatii.

De asemenea, activitatea de exploatare mai presupune si o serie de acte, printre care:

- proces verbal de predare al parchetului;

- proces verbal de predare a postatei;

- autorizatie de mediu (anexa 4).

4. Alegerea metodei si tehnologia de exploatare

Metoda de exploatare s-a ales in functie de factorii fizico-geografici si de factorii de vegetatie, de silvotehnica aplicata, dar si de factorii tehnico-economici ce caracterizeaza parchetul.In cazul parchetului Valea Corbuluia a fost considerata ca metoda optima de exploatare metoda de exploatare in trunchiuri si catarge. Aceasta metoda a fost aleasa ca urmare a faptului ca este superioara metodei de exploatare in sortimente definitive, prin avantajele economice si ecologice:

- transferarea unor operatii de transformare din parchet in platforma primara:

- doborare si curatire de craci in parchet;

- sectionare in parchet si in platforma primara;

- despicare in platforma primara;

- fasonare craci in snopi in platforma primara;

- tocare in platforma primara.

Pentru doborarea arborilor au fost alcatuite echipe de cate doi muncitori, doborarea efectuandu-se cu ferastru mecanic Husqvarna 262.

Pentru alegerea variantei optime de colectare a fost necesar sa se stabileasca mai intai, in functie de conditiile concrete de lucru din parchet, solutiile posibile de realizare a procesului tehnologic. Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a masei lemnoase, s-a facut la inceput pe baza informatiilor preluate din actul de punere in valoare si din harta amenajastica; intr-o prima etapa alegerea s-a facut luandu-se in considerare efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare, urmand ca dupa stabilirea unor solutii acceptabile sa se faca o analiza economica a variantelor propuse. Astfel, conditiile de lucru din acest parchet au determinat ca operatiile de scos, apropiat si adunat sa se execute cu tractorul si cu atelajele.

5. Elaborarea procesului tehnologic

Procesul tehnologic pentru partida 340 P este prezentat in anexa 5.