Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» PADURILE - Biodiversitatea, Flora si fauna salbatica din judetul Teleorman


PADURILE - Biodiversitatea, Flora si fauna salbatica din judetul Teleorman




BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATE. PADURILE

1. Biodiversitatea

Biodiversitatea reprezinta diversitatea formelor de viata sub toate aspectele-diversitatea speciilor, varietatea genetica in cadrul aceleiasi specii si a ecosistemelor. Aceasta furnizeaza o gama larga de beneficii omenirii - spre exemplu bunuri sistemelor naturale, reducerea poluarii, polenizare, etc). (plante si animale) si servicii de vitala necesitate (reducerea riscurilor naturale, reglarea

Biodiversitatea este o particularitate specifica a planetei noastre, care asigura functionalitatea optima a ecosistemelor, existenta si dezvoltarea biosferei in general. In acest context, mentinerea biodiversitatii este necesara nu numai pentru asigurarea vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare, deoarece ea pastreaza echilibrul ecologic regional si global, garanteaza regenerarea resurselor biologice si mentinerea unei calitati a mediului necesara societatii.




In ceea ce priveste Reteaua Natura 2000, la nivelul orasului Turnu Magurele au fost identificate un numar de 3 situri Natura 2000 (4 situri SPA si 3 situri SCI), a caror suprafata totala este de 3098,69 ha, reprezentand 7,44 % din suprafata orasului:

3 situri de interes comunitar(SCI), a caror suprafata totala este de 7389,93 ha, reprezentand 1,28 % din suprafata judetului:

Corabia – Turnu Magurele - suprafata de 4706,08 ha

Gura Vedei – Saica – Slobozia - suprafata de 2615,85 ha

Padurea Troianu - suprafata de 68 ha

1.1. Habitate naturale

Habitatele naturale de interes national care se regasesc pe teritoriul judetului sunt in numar de 5, cu o suprafata de 1782 ha, reprezentand 0,30 % din suprafata judetului (in crestere cu 0,03% fata de anul 2006) si anume:

Padurea Troianu (ecosistem forestier reprezentat prin padure de cer si garnita - suprafata de 71 ha)

Ostrovul Mare (ecosistem forestier in care asociatia vegetala este de Populetum nigra -suprafata de 140 ha)

1.2 Flora si fauna salbatica

In judetul Teleorman in urma inventarierii florei si faunei salbatice, conform OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, au fost identificate:

un numar de 19 elemente de fauna salbatica de interes national:

Apatura metis, Falco tinnunculus (Vanturel rosu, vinderel), Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de apa, Pescarel negru), Panururs biarmicus (Pitigoi de stuf), Grus grus(cocor), Motacilla flava (Codobatura galbena), Remiz pendulinus (Pitigoi pungar, Boicus), Cettia cetti (Stufarica), Locustella fluviatilis (Greluselul de zavoi), Locustella luscinioides (Greluselul de stuf), Locustella naevia (Greluselul patat), Phoenicurus phoenicurus (Codrosul de padure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla (Capintortura), Upupa epops (Pupaza), Lacerta praticola (Soparla de lunca), Everes alcetas, Physa fontinalis.

un numar de 57 elemente de fauna salbatica de interes comunitar:

Felis silvestris (Pisica salbatica), Alcedo atthis (Pescaras albastru), Tringa glareola (Fluierar de zavoi), Accipiter gentiles (Uliu porumbar), Accipiter nisus (Uliu pasarar), Buteo buteo (Sorecar comun ), Buteo lagopus (Sorecar incaltat), Buteo rufinus (Sorecar mare), Podiceps grisegena (Corcodel cu gat rosu), Podiceps nigricollis (Corcodel cu gat negru), Podiceps auritus (Corcodel de iarna), Podiceps cristatus (Corcodel mare), Gavia stellata (Cufundar mic, Cufundar mic), Rallus aquaticus (Carstel de balta), Numenius arquata (Culic mare), Larus melanocephalus (Pescarus cu cap negru), Larus genei (Pescarus rozalb), Larus minutus (Pescarus mic), Gelochelidon nilotica (Pescarita razatoare), Sterna albifrons (Chira mica), Sterna hirundo (Chira de balta), Sterna sandvicensis (Chira de mare), Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraz alb), Chlidonias leucopterus (Chirighita cu aripi albe), Chlidonias niger (Chirighita neagra), Cuculus canorus (Cucul), Luscinia svecica (Gusa vanata), Luscinia luscinia (Privighetoarea de zavoi), Acrocephalus arundinaceus (Lacarul mare), Acrocephalus schoenobaenus (Lacarul mic), Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de balta), Acrocephalus scirpaceus (Lacarul de stuf), Hippolais icterina (Frunzarita galbena), Hippolais pallida (Frunzarita cenusie), Sylvia atricapilla (Silvie cu cap negru), Parus major (Pitigoi mare), Parus caeruleus (Pitigoi albastru), Emberiza schoeniclus (Presura de stuf), Fringilla coelebs (Cinteza), Aquila clanga (Acvila tipatoare mare), Aquila heliaca (Acvila de camp), Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica), Natrix tesselata (Sarpe de apa), Lacerta viridis (Guster), Lacerta agilis (Soparla cenusie), Ablepharus kitaibelii (Soparlita de frunzar), Bombina bombina (Buhai de balta, izvoras cu burta rosie), Bombina variegate (Buhai de balta, izvoras cu burta galbena), Bufo viridis (Broasca raioasa verde), Triturus cristatus (Triton cu creasta, salamazdra cu creasta), Rana dalmatina (Broasca rosie de padure), Hyla arborea (Brotacel, Buratec, Racanel), Carassius carassius (Caracuda), Apatura metis, Lycaena dispar, Proserpinus prosperpina, Parnassius mnemosvne (Apolonul negru sau mnemozina).

     In anul 2007, in judetul Teleorman au fost valorificate economic un numar de 7 specii de plante salbatice si in mod sintetic, in tabelul de mai jos, se regasesc cantitatile de fructe de padure si plante medicinale solicitate la autorizare pentru a fi recoltate (123000 kg):

Tot in cursul anului 2007, au fost valorificate economic un numar de 40 de specii de animale salbatice si in mod sintetic, in tabelul de mai jos, se regasesc cantitatile pe specii de animale (in total un nr. 69731 exemplare), solicitate la autorizare pentru desfasurarea activitatii de vanatoare, in fondurile de vanatoare ale judetului Teleorman.

Starea ariilor naturale protejate

Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural este necesara instituirea regimului de arie naturala protejata pentru acele habitate naturale care detin bunuri ale patrimoniului natural. Regimul de management al ariilor naturale protejate se stabileste in functie de categoria ariilor naturale protejate.

Pe teritoriul judetului Teleorman exista un numar de 5 arii naturale protejate de interes national declarate prin Hotararea de Guvern nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone si Hotararea de Guvern nr.1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate si 10 monumente ale naturii, declarate prin HCL Zimnicea nr.35/2002. In judetul Teleorman nu exista arii naturale protejate de interes judetean.

1.4. REZERVATII NATURALE

Fig.6.1.3.4 Paeonia peregrina var. romanica (bujor romanesc)

Fig. 6.1.3.3 Rezervatia naturala Padurea Troianu

PǍDUREA TROIANU este declarata prin HG 2151/2004 rezervatie naturala pentru protejarea speciei de Paeonia peregrina var. romanica (bujor romanesc), fiind atribuita in custodie Directiei Silvice Alexandria. Aceasta este situata in partea de nord a Campiei Boianului la contactul cu Campia Gavanu-Burdea, ambele subdiviziuni ale Campiei Romane. Arboretele sunt dominate de Quercus cerris(cer) in proportie de 95% alaturi de care se mai intalnesc: Quercus frainetto (garnita), Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora. Aceste arborete sunt incadrate de tipologia forestiera in cereto-garnitete apartinand padurilor de silvostepa. Stratul ierbos cu o inaltime medie de 40-60m si o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de specii xero-mezofile, fiind caracteristic prin prezenta expresiva a speciei Paeonia peregrina var. romanica(bujor romanesc), specie vulnerabila si rara. Aceasta prezenta a speciei in vetre destul de extinse numai in arboretele naturale, lipsind din plantatii, intareste faptul ca este un element caracteristic padurilor de silvostepa. Pe langa aceasta specie de bujor romanesc se mai intalnesc si alte elemente de flora salbatica pentru care este necesara luarea unor masuri de conservare in cadrul ariei naturale protejate (Digitalis lanata, Adonis vernalis, Salvia aethiopis, etc.). In rezervatia naturala Padurea Troianu, pasunatul a fost interzis, nu s-au produs taieiri ilegale de arbori care sa afecteze flora si fauna salbatica, daunatorii forestieri existenti fiind monitorizati in permanenta de catre silvicultori, de asemenea nu au fost produse incendii.

   

Fig. 6.1.3.8 Rezervatia naturala Fig. 6.1.3.9 Zavoi de plop si salcie

Ostrovul Mare–cuiburi de cormoran mic

Este situata pe teritoriul administrativ al comunei Islaz. Tipul ariei naturale protejate (conform categoriilor din Anexa nr.1 a OUG nr.57/2007) - rezervatie naturala. Obiectivul ariei naturale protejate = protejarea si conservarea coloniei speciei de cormoran mic, specie inclusa in anexa 2 a Conventiei de la Berna pentru conservarea vietii salbatice din Europa si in anexa 3 a OUG. nr.57/2007. Arboretele naturale aproape virgine de Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o inaltime in prezent de circa 30 metri si o acoperire medie de 75%. Aceste arborete dezvolta in sinuzia ierboasa unele liane ca: Vitis sylvestris si Humulus lupulus si multe specii ierboase precum: Rubus caesius, ce formeaza vetre compacte in multe suprafete, Anthriscus trichosperma (in sezonul vernal), Agrostis stolonifera si Agropyron repens. Este incadrata in regiunea biogeografica europeana =continentala si ecoregiunea Romaniei - lunca inundabila a Dunarii, administrata in prezent de catre Ocolul Silvic Corabia din cadrul Directiei Silvice Slatina.

1. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

In anul 2007, in domeniul protectiei naturii au fost efectuate un numar de 20 de verificari, in urma carora nu au fost identificate presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii manifestate. Obiectivele acestora au constat in:

verificarea starii de conservare a elementelor naturale din ariile naturale protejate si siturile Natura

verificarea respectarii masurilor de ocrotire si conservare impuse de APM Teleorman

verificarea in teren a asumarii obligatiilor de catre custozii ariilor naturale protejate.

Ca urmare a actiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul mare de umiditate (datorate secetei excesive), atacul de daunatori, au dus la accentuarea fenomenului de uscare partiala a padurilor.

De asemenea atat in ariile naturale protejate cat si in celelalte ecosisteme naturale au fost impuse masuri de conservare a florei si faunei salbatice, a ecosistemelor, in scopul pastrarii capitalului natural si a unei diversitati biologice (mentinerea integritatii vegetatiei stuficole, protejarea florei si faunei salbatice, interzicerea pasunatului, interzicerea depozitarii deseurilor, etc.)



2. Biosecuritatea

Termenul de biosecuritate descrie rezultatul eforturilor de reducere sau eliminare a riscurilor potentiale care pot aparea ca o consecinta a utilizarii biotehnologiei moderne si a produselor sale.

Plante modificate genetic cultivate in Romania

2.1.1. Soia

In anul 2007, in judetul Teleorman nu exista suprafete cultivate cu soia modificata genetic.

Porumbul

In anul 2007, in judetul Teleorman a fost autorizat un singur agent economic cultivator cu porumb modificat genetic, iar locatia si suprafata cultivata cu porumb modificat genetic de catre acesta este redata in tabelul nr. 6.2.7.2.1.

3. Starea padurilor

Padurea este o sursa inestimabila, un bun de interes national si reprezinta baza economica a productiei de lemn si alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt si functiile speciale de protectie, esentiale pentru protectia solului impotriva eroziunii, imbunatatirea bilantului hidric si asigurarea puritatii apelor, ameliorarea factorilor climatici daunatori.

3.1. Fondul forestier

Suprafata totala a fondului forestier a judetului este de 29829 ha, inregistrandu-se o crestere cu 16 ha fata de anul 2006.

Functia economica a padurilor

Functia economica a padurii are o importanta deosebita, aceasta fiind o resursa naturala necesara dezvoltarii durabile a judetului. Aceasta este dovedita de faptul ca, padurea este o producatoare de materie prima (lemnul) pentru multe domenii de activitate, iar produsele sale nelemnoase (accesorii) precum: rasina, substantele tanante, fructele de padure si plantele medicinale, pot fi valorificate economic si cu multiple utilizari.

In raport cu functiile pe care le indeplinesc padurile se incadreaza in doua grupe functionale :

a)      Grupa I cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri pentru ocrotirea genofondului si ecofondului.

b)      Grupa a-II-a cuprinde paduri cu functii de productie si protectie in care se urmareste sa se realizeze in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si concomitent, protectia factorilor de mediu.

Pe grupe functionale situatia padurilor in judetul Teleorman se prezinta astfel:

in grupa I – paduri cu functii speciale de protectie – 16775 ha.

in grupa a II a – paduri de productie si protectie – 10407 ha.

3.3. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

In anul 2007 din fondul forestier proprietate publica a statului a fost pus in circuitul economic un volum de masa lemnoasa de 49 mii mc., situatia fiind prezentata in tabelul urmator:

Nr. crt.

Locul de recoltare

Rasinoase

Fag

Stejar

Alte specii tari

Alte specii moi

Total

Paduri proprietate publica a statului

Paduri proprietate publica a unitatilor

Paduri proprietate privata

Vegetatie forestiera din afara FFN

TOTAL



Tab. nr. 6.3.3.1. Paduri –recoltari

3.4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

In judetul Teleorman formele de relief intalnite sunt campia si lunca, padurile fiind amplasate 100% pe aceste forme de relief.

In partea nordica a judetului se intalnesc paduri de stejar reprezentat de cer si garnita la care se adauga si specii de foioase.

Partea centrala si sudica a judetului se includ in zona de silvostepa sudica cu paduri de stejar brumariu, stejar pufos, stejar tatarasc, iar in extremitatea sudica a judetului, in zona de lunca, de-a lungul Dunarii se intalnesc zavoaie de plop si salcie, sleauri de lunca.

3. Starea de sanatate a padurilor

In urma actiunilor privind evaluarea starii de sanatate a padurilor s-a constatat faptul ca, starea de sanatate a arborilor este buna, numai la foioase existand suprafete afectate de incendii si seceta. Starea si evolutia padurilor este redata in tabelul de mai jos:

Categorii

Suprafete (ha)

Estimare pagube

(mil. lei)

Suprafete afectate de diverse cauze

Incendii

rasinoase

foioase

Inundatii

rasinoase

foioase

Seceta

rasinoase

foioase

Poluare

rasinoase

incipienta

medie

avansata

foioase

incipienta

medie

avansata



Alte cauze

rasinoase

foioase

Total

rasinoase

foioase

Suprafete tratate pentru combaterea insectelor si parazitilor vegetali

Suprafete regenerate

Suprafete impadurite si reimpadurite

Tab. nr. 6.3.1 Starea si evolutia padurilor

Suprafete din fondul forestier parcurse cu taieri

Principalele tipuri de lucrari de taiere a arborilor sunt:

taieri de regenerare: taieri de regenerare in codru, taieri de regenerare in crang

taieri rase, taieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive si degradate, taieri de conservare

taieri de produse accidentale (produse accidentale > 60 ani)

operatiuni de igiena si curatire a padurilor

taieri de ingrijire in padurile tinere (degajari, curatiri, rarituri).

Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Suprafata totala a judetului Teleorman acoperita cu padure reprezinta un procent mic (sub 5 %), acesta fiind considerat un judet deficitar in paduri, ceea ce a determinat ca pe toata suprafata judetului sa se realizeze lucrari de impadurire, in suprafata de 199 ha.

Zonele cu suprafetele cele mai mari impadurite s-au situat in zona dig-mal din Lunca Dunarii (84 ha), lucrari ce au vizat instalarea salciei si plopului euramerican, dar si pe raza comunei Saceni - Perimetrul de ameliorare Saceni (66ha), lucrari ce au vizat instalarea salcamului.

3.8. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

In judetul Teleorman, in anul 2007 au existat cazuri de scoatere a suprafetelor din fondul forestier pentru alte utilizari si anume o suprafata de 0,5363 ha pentru forare si echipare sonda, in beneficiul SC PETROM SA E&P Romania.

Suprafete de paduri regenerate in anul 2007

Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei forestiere, cat si cresterea productivitatii arboretelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure.

Suprafata pe care au fost executate lucrari de regenerare totala este de 298 ha din care suprafete impadurite 199 ha si regenerari naturale 99 ha.

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra padurilor a fost necesara luarea unor masuri de conservare in ecosistemele forestiere, avandu-se in vedere rolul benefic al padurii in protejarea mediului:

-interzicerea pasunatului;

-supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic;

-eradicarea utilizarii fertilizantilor chimici si a combaterii chimice a daunatorilor forestieri;

-interzicerea taierilor ilegale de arbori;

-continuarea lucrarilor de amenajare a padurilor pe grupe de paduri, cu respectarea severa a prevederilor amenajamentelor;

-extinderea suprafetelor impadurite, bazate pe studii amanuntite legate de categoria (zona) in care se impun aceste lucrari;

-asigurarea unei paze permanente a fondului forestier

Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ buna, iar in urma verificarilor efectuate in acestea de catre personalul comp. Protectia naturii, nu au fost constatate aspecte de pasunat excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.    

Impactul silviculturii asupra naturii si mediului

Consideram ca la nivelul judetului Teleorman se poate vorbi de un impact pozitiv al silviculturii asupra mediului tocmai datorita conditiilor biogeografice si mai ales climatice. Climatul continental poate fi ameliorat numai prin existenta padurilor, iar actiunile de impadurire pe o suprafata de 199 ha vor conduce la o conservare a unui important patrimoniu natural floristic si faunistic regasit in habitatele de padure.

Influentele biologice si fizice ale covorului vegetal, in special ale covorului de arbori si arbusti forestieri, in raporturile lui cu conditiile climatice si cu ceilalti factori ai mediului prezinta o importanta deosebita. Padurea, datorita structurii, formei si densitatii arborilor care o compun modifica climatul zonei in care se gaseste si creeaza in jurul sau un microclimat cu unele caractere diferite de cele ale terenului descoperit.

In totalitatea lor padurile au un rol in pastrarea echilibrului ecologic al mediului, dar sunt paduri care indeplinesc un rol de protectie deosebit, si anume:

-paduri cu functii de protectie a apelor;

-paduri cu functii de protectie a solului;

-paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori;

-paduri cu functii de recreere;

-paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier.

Cunoasterea ecologica a padurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologica a masurilor silvotehnice si a altor masuri de gospodarire, constituie mijloacele cele mai eficace de a ghida interventiile in sensul de a evita degradarea treptata a ecosistemelor forestiere prin recoltarea produselor padurii, de a mentine capacitatea lor mediogena si conservatoare de mediu.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate