Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Modelele de debitare a bustenilor de stejar


Modelele de debitare a bustenilor de stejar


Modelele de debitare a bustenilor de stejar

Bustenii de stejar se debiteaza numai pe plin, exceptand cazul obtinerii de grinzi si traverse de cale ferata. Acoperirea modelului de taiere in acest caz este 2A=0,91d. Bustenii de stejar se debiteaza si in doage de butoaie. Doagele au grosimi identice ca cele ale scandurilor si dulapilor, doar utilizarea la butoaie face sa se schimbe denumirea (mai apare deosebirea ca aceste scanduri se spinteca la latimea necesara viitoarelor doage de butoaie). La acestea se mai adauga si faptul ca aceste doage se debiteaza radial, deoarece piesele debitate tangential vor crapa usor sub forma de solzi la incovoierea de formare a butoiului, cum se observa in figura 4.1.



Fig 4.1. Desprinderea in solzi a doagelor debitate tangential in timpul incovoierii

La debitarea stejarului se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnologice:

zona de calitate superioara a sectiunii transversale este cea centrala, de duramen, din aceasta obtinandu-se piese de calitate, alburnul fiind inferior calitativ;

frizele pentru fabricarea parchetului, sub forma de scanduri de 20 si 25 mm, vor reprezenta 25-30 % din total;

bustenii cu diametrul pana la 30 cm se vor debita in principal pe plin, pentru a se obtine grosimi de 20 si 25 mm (asemanator cu debitarea fagului), care se vor spinteca apoi in frize de parchet la ferastraul circular;

bustenii cu diametre peste 30 cm se vor folosi in special pentru doage cu debitare radiala cel mult semiradiala

Fig 4.2.     Debitarea pe plin a stejarului

  • la bustenii de clasa a II a, zona centrala se va ocupa cu 1, 3, 5, 7 grosimi de doage (scanduri), urmate cu grosimile obisnuite de scanduri de 40, 50, 32 si 25 mm, pana la acoperirea totala a modelului (0,91 d), dupa cum se observa in Figura 4.2;
  • bustenii calitativ clasa a I a permit obtinerea unei cantitati marite de doage si de aceea se debiteaza dupa metoda slavona (Fig 3). Aceasta metoda presupune ca din zona centrala sa se obtina cateva piese de cherestea pentru doage, iar in zona treimii mijlocii se vor pune piese cu grosimea minima de 60 mm, cu trepte din 10 in 10 mm, pana la 100 mm, corespunzatoare viitoarelor latimi de doage, care se vor sectiona ulterior si se va obtine grosimea doagelor radiale;

Fig 4.3. Debitarea slavona a stejarului

se recomanda ca doagele de 40 si 50 mm grosime sa se obtina din grupa de diametre 31-40 cm, iar cele cu grosimea de 50, 60, 70 si 80 mm din bustenii cu diametrul superior lui 41 cm;

flancurile bustenilor se debiteaza in scanduri cu grosimea de 20 si 25 mm;

traversele si grinzile, debitate prin metoda pe prisma (ca la rasinoase), se vor obtine din busteni de clasa a I a cu diametrele de 26-30 cm si 31-35 cm.

Exemplul 1: Sa se stabileasca modelul de taiere pentru stejar, grupa de diametre d=41-45 cm.

Se va folosi debitarea pe plin, in doage. Acoperirea va fi :

2A=0,91d=0,91·41=37,31 cm=373,1 mm.

Din partea centrala a busteanului se vor extrage cateva piese de doage, dintr-o acoperire de 40 %:

C=0,4·d=0,4·41=16,4 cm=164 mm.

Din aceasta zona se poate taia 3 piese de 50 mm, avand acoperirea :

2A=150 +150·0,07+3(3-1)=166,7 mm.

Treimea mijlocie va fi :

TM=(373,1-166,5)/2=103,3 mm.

Din aceasta parte se pot obtine 3 piese de 32 mm.

De aceea modelul de taiere va fi:

3/50* 3/32 R/25

Al doilea rand de piese de cherestea 3/32 a fost ales diferit de primul rand de piese 3/50 pentru a nu se incurca doagele (3/50*) cu scandurile.

Daca fabrica are comenzi mari de frize, bustenii se vor transforma integral in scanduri subtiri de 25 mm, modelul de taiere in acest caz fiind :

12/25 R/25

Acoperirea acestui model va fi :

12/25 12·25+12·25·0,07+3(12-1)=354 mm

2A=0,91d=373,1 mm. Corespunde.

Exemplul 2 : Sa se stabileasca modelul de taiere pentru stejar, grupa de diametre d=46-50 mm, cu obtinerea unei cantitati marite de doage.

Pentru cantitate marita de doage, se va folosi metoda slavona (Figura 4.3).

Acoperirea va fi :

2A=0,91d=0,91·46=41,86 cm=418,6 mm

Din zona centru cu 40 %, avem:

C=0,4d=0,4·46=18,4 cm=184 mm

Se pot alege 3 piese de 50 pentru doage, cu urmatoarea acoperire :

3/50 2A=3·50·1,05+3,0(3-1)=166,5 mm.

Treimea mijlocie va avea o acoperire :

TM=(418,6-166,5)/2=63,02 mm.

Se va alege dimensiunea de 60 mm, ca viitoare latime a doagelor.

De aceea modelul de taiere in acest caz va fi:

3/50* 1/60* R/25

Ambele stelute * semnifica faptul ca acestea se vor spinteca radial (piesele centrale paralel cu taietura gaterului, iar cele laterale perpendicular pe taietura gaterului) cu un ferastrau circular sau ferastrau panglica, pentru obtinerea de doage (Figura 4.2).

Exemplu 3: Sa se stabileasca modelul de taiere pentru stejar, grupa de diametre 26-30 cm, cu obtinerea in cantitate marita de frize de parchet.

Deoarece nu se spune clasa de calitate a bustenilor, debitarea se face pe plin (daca era stipulata clasa I a de calitate, se folosea debitarea pe prisma, cu obtinerea de traverse sau grinzi). Prin aceasta metoda se obtin scanduri de 25 mm, care se vor transforma in frize de parchet prin spintecare. Ca si in cazul fagului, exista doua variante de debitare :

- Varianta 1, prin transformarea intregului bustean in scanduri. Acoperirea in acest caz va fi

2A=0,91·d=0,91·26=23,66 cm=236,6 mm.

Modelul de taiere in acest caz va fi :

9/25* R/25

Verificarea acoperirii :

9/25 2A=9 9-1)=264,75 mm. Depaseste val de 236,6 mm.

Se alege un nou model de taiere:

8/25* R/25

Acoperirea 2A=8·25+8·25·0,05+3,0(8-1)=235 mm. Verifica.

- varianta 2, cu alegerea unui dulap central, nu se poate folosi, deoarece se cere o cantitate marita de frize.

Exemplu 4: Sa se elaboreze modelul de taiere pentru busteni de stejar, clasa a I a, grupa de diametre d=26-30 cm.

Deoarece bustenii sunt clasa a I a de calitate si diametrele grupei intre 26-56 cm, se foloseste metoda de debitare pe prisma cu obtinerea de grinzi. Grosimile uzuale ale grinzilor sunt: 110, 120, 150, 200, 250 si 300 mm.

Acoperirea va fi:

2A=0,91d=0,91·26=20,7 cm=207 mm.

Se adopta o latime a grinzii de 200 mm.

Modelul de taire la prima trecere prin gater va fi:

I 1/200 R/20

Pentru a doua trecere prin gater, se calculeaza h:

h=110,3 mm.

Ȋnaltimea prismei va fi de 110 mm, iar modelul de taiere la a II a trecere prin gater va fi :

II 1/110 R/20

Acest model va fi fortat, deoarece are o acoperire de :

2A=110 +110·0,05=115,5 mm.

Exemplu 5: Sa se determine grupa de diametre a bustenilor debitati si sa se elaboreze modelul de taiere pentru fabricarea grinzilor de stejar cu sectiunea 200×300 mm.

Debitarea se va face pe prisma, cu doua treceri prin gater. Se calculeaza diametrul bustenilor:

d=1,41b=1,41·30=42,3 cm=423 mm.

Se alege grupa de diametre d=41-45 cm, clasa a I a de calitate.

La prima trecere prin gater se realizeaza latimea de 300 mm, respectiv modelul de taiere va fi :

I 1/300 R/25

La a doua trecere prin gater, se determina inaltimea prismei:

h=265 mm

Aceasta valoare este acoperitoare pentru inaltimea de 200 mm a grinzii. Modelul de taiere la cea de-a doua trecere prin gater va fi:

II 1/200 R/25





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate