LUCRARE PRACTICA LA TEHNICA CULTURILOR SILVICE

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA SILVICULTURA

LUCRARE PRACTICA LA

TEHNICA CULTURILOR SILVICE

CAP.1. DESCRIEREA GENERALA A UNITATII DE PRODUCTIE

1.1. Localizarea geografica si situatia administrativa

1.2. Studiul conditiilor stationale

1.2.1. Conditii geologige si geomorfologice

1.2.2. Conditii climatice

1.2.3. Conditii edafice

1.2.4. Sinteze stationale

1.3. Studiul vegetatiei forestiere

1.3.1. Formatii forestiere si tipuri naturale fundamentale de padure

1.3.2. Analiza structurii actuale a fondului forestier

CAP.2. FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE IMPADURIRI

2.1. Identificarea si caracterizarea unitatilor de cultura forestiera

2.2. Situatia actuala a terenurilor de impadurit

2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrari de impaduriri

2.4. Esalonarea interventiilor cu lucrari de regenerare artificiala in cadrul u.c.f.-urilor

CAP.3. STABILIREA SOLUTIILOR TEHNICE DE INSTALARE A

CULTURILOR FORESTIERE

3.1. Stabilirea interventiilor artificiale pe categorii (natura) de lucrari de impaduriri

3.2. Alegerea speciilor pentru impadurire si justificarea lor silvo-economica

3.3. Alcatuirea compozitiilor de regenerare si stabilirea compozitiilor de impadurire

3.4. Metode si procedee de impadurire

3.5. Scheme de impadurire

3.6. Pregatirea terenului si a solului

3.7. Materialul de impadurire

3.8. Epoca de instalare a culturilor si tehnica de executie

CAP.4. URMARIREA, CONTROLUL SI INGRIJIREA CULTURILOR

4.1. Planificarea aplicarii lucrarilor de ingrijire pe u.c.f.-uri in perioada de la instalarea culturilor pana la atingerea reusitei definitive

CAPITOLUL I

DESCRIEREA GENERALA A UNITATII DE PRODUCTIE

Localizarea geografica si situatia administrativa

Este situata in partea centrala a Ocolului silvic Buzau, padurile fiind raspandite pe raza comunelor : Pogoanele, Bradeanu, Cilibia si Galbinasi.

Geografic se situeaza in Campia Buzaului.

Vecinatati:

• Est- u.p I Rusetu -vecinatati artificiale :c.f.r. Cotu Ciorii, Cilibia, drum judetean Cilibia, Pogoanele, Slobozia;
• Sud - o.s Slobozia- vecinatate conventionala : limita judet;

o.s Urziceni

• Nord - o.s Ramnicu Sarat : vecinatate raul Buzau si naturala Cotu Ciorii

Elemente privind cadrul natural specifice unitatii de productie

Padurile din aceasta unitate de productie sunt situate in Campia Buzaului si cuprind zone de lunca si campie ale acesteia. Altitudinile variaza intre 70 si 80 metri iar forma de relief este plana.

Tipuri de padure ce compun unitatea de productie

Unitatea de productie II Pogoanele este administrata de Ocolul silvic Buzau, subunitate a directiei silvice Bz, este situate in partea centrala a ocolului avand o suprafata de 1199,6 ha . Organizarea teritoriala s-a facut in 85 de parcele si 481 subparcele ( u.a mediu 2,5 ha)

1.2. Studiul conditiilor stationale   

1.2.1. Conditii geologige si geomorfologice

Geologia

Teritoriul studiat cuprinde 2 zone cu structura morfologica distincta a caror limita de separare corespunde cu limita structurala dintre zona interna, cutata a avant - fosei (Subcarpatii Buzaului ) si cea externa necutata.

Aceasta structura a aparut la inceputul cuaternarului ca urmare a diferitelor plicative aparute in zona de curbura a avant-fosei.

Formatiunile geologice de suprafata apartin perioadelor Halocen, Pleistocen si Miocen.

Geomorfologie

Teritoriul Ocolului silvic Buzau este situat in provincia podisurilor si campiilor extracarpatice si aparine Tinutului Campia Romana , Subtinutului Campia Dunarii, Districtul Campia Baraganului , pe care exista urmatoarele tipuri morfogenetice de campie : Pitesti, Baragan, Titu si Balta Ialomitei.

Tipul Pitesti este situat in zona de contact cu dealurile si se caracterizeaza prin campii piemontane joase, usor inclinate si cu fragmentare moderata .

Tipul Titu cuprinde campiile din zonele de subsidenta actuala , caracterizandu-se prin acumularea de mari cantitati de aluviuni si halocene - partial acoperite cu depozite loessoidale , prin vai putin adanci , albii parasite si terase ingropate . Aria lor corespunde cu cea a depozitelor de tip aluvial - aluvial proluvial frmate in Halocenul superior .

Tipul Baragan este reprezentat prin interfluvii largi, slab fragmentate , cu microrelief de crovuri si valcele sau din forme pozitive de microrelief de tip duna. Pe acest timp morfogenetic sunt situate si padurile care apartin unitatii de productie II Pogoanele

Tipul Balta Ialomitei cuprinde campiile aluviale de lunca situate de-a lungul Buzaului si Calmatuiului .

Altitudinea in raza Ocolului silvic Buzau este de 160 metri in Campia Romana si cea maxima de 700m ( pe culmea Istritei ); predomina culturile la altitudinile intre 200m si 400 m ( 64% )

Energia de relief este relativ mare predominand versantii cu pante cuprinse intre 16 si 30 grade.

Hidrografia. Hidrologia

Principalul curs de apa este raul Buzau care limiteaza teritoriul ocolului in partea de est.acesta primeste pe partea dreapta apele paraului Sarata, colector al vailor de sud-est al dealurilor Istritei si Saratii

Buzaul, principala artera a bazinului hidrografic al Subcarpatilor Buzaului prezinta importanta pentru padurile din lunca sa . Alimentarea sa, ca si a intregii retele hidrografice din zona colinara este pluvio-nivala. Aproximativ 75-80% din ape provin din ploi iar restul din topirea zapezilor. Alimentarea subterana reprezinta 20-30% din scurgerea anuala si are loc mai mult in perioada apelor scazute din vara

Interfluviul dintre Ialomita si Buzau este interrupt de raul Calmatui care este alimentat de panza freatica a campiei de subsidenta de la sud-vest de municipiul Buzau.

Regimul hidrologic prezinta o periodicitate in functie de anotimp: debite foarte scazute in lunile secetoase (iulie-august) si depide foarte mari in perioada martie-mai,cand la cantitatea precipitatiilor cazute se adauga si apele rezultate din topirea zapezilor; in aceasta perioada se realizeaza circa 50% din scurgerea anuala.In rest, scurgerea de vara reprezinta circa 25% , cea de toamna circa 12% iar cea de iarna 15-17 %.

Scurgerea maxima -sub forma de "unda" rar de "unda mare", are loc i perioada aprilie-noiembrie la intarvale relativ variabile. Aceste scurgeri pot produce inundatii daunatoare, resimtite si la culturile forestiere situate in lunaca Buzaului.

Scurgerea minima se produce la sfarsitul verii si inceputul toamnei, datorita deficitului de precipitatii atmosferice si epuizarii rezervelor de apa subterana

Regimul hidrochimic al retelei hidrografice este in stransa dependenta de natura

zonelor pe care le strabatesi de conditiile climatice. Pentru vegetatia forestiera prezinta o mare importanta regimul hidrochimic al raurilor Buzau si Calmatui .

1.2.2. Conditii climatice

Regimul termic

Sub raport termic, teritoriul unitatii de produtie este caracterizat prin:

• Temperatura medie anuala: 10.5 grade Celsius
• In perioada cea mai rece (ianuarie-februarie) temperatura medie variaza intre -3,2 si 1,2 grade C iar in perioada cea mai calda(iulie- august) in jurul valorii de 22,5 grade Celsius
• Data medie a primului inghet : 23 octombrie ;
• Data medie a ultimului inghet : 13 aprilie ;
• Temperatura maxima absoluta : 40.9 grade Celsius ;
• Temperatura minima absoluta : -30.0 grade Celsius ;
• Numarul mediu anual al zilelor de inghet : 113.8;
• Numarul mediu al zileleor de iarna : 33.5;
• Numarul mediu al zilelor de vara : 111.3
• Numarul mediu anual al zilelor tropicale : 51.4
• Durata perioadei de vegetatie : 193-195 de zile

Repartitia temperaturilor medii lunare inregistrate la statia Grivita ( alt de 50 de metrii ) este prezentata in urmatorul tabel:

Repartitia temperaturilor medii lunare

Regimul pluviometric

Cantitatile de precipitatii care cad in zona inregistreaza in medie 511.0 mm

In sezonul cald ( aprilie - septembrie ) cad peste 60% din totalul de precipitatii, valoarea lor fiind in jur de 350 mm.

Primele ninsori se produc in prima decada a lunii decembrie, iar ultima ninsoare se produce in a doua decada a lunii martie, grosimea medie a stratului de zapada fiind de 5 cm.

Mediile precipitatiilor atmosferice lunare

Nebulozitatea medie anuala este cuprinsa intre 5.2 si 5.5.

Numarul mediu anual al zilelor cu cer senin ( nebulozitate cuprinsa intre 0.0-3.5 ) -111.8

Numarul anual al zilelelor cu cer noros( nebulozitate 3.6-7.5) 123.2

Numarul anual al zilelor cu cer acoperit ( nebulozitate 7.6-10.0) 130.0

In perioada de vegetatie se realizeaza cca 30% din numarul zilelor cu cer acoperit

Nebulozitatea medie lunara

Regimul eolian

Particularitatea circulatiei aerului in zona studiata , exprimata prin frecventa "calmului"indica valori cuprinse intre 23% in subzona sudica si 29% in subzona nordica , ceea ce arata ca in jumatatea sudica a zonei de campie circulatia aerului este destul de intansa , linistindu-se inspre partea nordica.

Cel mai linistit anotimp este toamna cand perioada de calm este de 31-39% iar cel mai agitat anotimp este primavara, perioada de calm fiind de 16-23%.

Numarul mediu al zilelor cu vanturi puternice ( Vm≥11 m/sec) 71.3

Numarul mediu al zilelor cu furtuni (Vm ≥m/ sec) - 12.8

Valorile medii ale frecventei si vitezei vantului

Caracterizarea generala a climei

Climatologie

Pentru caracterizarea climatica a Ocolului Silvic BZ si a unitatilor ecosistemice forestiere, s-au folosit datele inregistrate la unitatea meteorologica Grivita.

Dupa raionarea climatica, teritoriul ocolului se incadreaza in urmatoarele unitati climatice:

Climat continental de campie ( IIAs3) si anume Tinutul Sud-Est, Districtul estic , in care se deosebeste o varianta IIAf- climat continental de campie colinara (100-150m) cu efecte de foehn

Climat continental de dealuri ( IIBp5) si anume tinutul Subcarpatilor de Curbura cu predominarea efectelor de foehn

Dupa koppen , teritoriul Ocolului Silvic buzauapartine urmatoarelor provincii climatice: - Df ax -zona de campie ;

- Df bx - zona de dealuri, incepand de la altitudinea de 130-150m in sus.

1.2.3. Conditii edafice

Pentru determinarea conditiilor pedologice s-au executat cartari stationale la scara mijlocie.S-au sapat si interpretat un numar de 12 profile de sol. Acestea au fost amplasate in functie de diferitele substrate litologice, tipuri de padure, factori stabilizatori sau limitativi.

Concomitent cu lucrarile de descriere parcelara au fost executate si profile de soluri , a fost stabilit tipul genetic de sol, la nivel de subtip cu principalele lui caracteristici , tipul de humus ceficientul mediu de acumulare a humusului , grosimea stratului de acumulare , grosimea fiziologica, textura , regimul de umiditate , roca de solificare , gradul de aciditate (ph) , volumul fiziologic util si in final , ca un corolar alacestora potentialul natural al statiunii.

Situatia solurilor in cadrul unitatii de productie

Cel mai raspandit tip de sol este dupa cum se poate observa si din tabelul anterior

cernoziomul cambic, urmat de protosol aluvial tipic cu 400.7 ha si de solul aluvial tipic cu 183.4 ha

1.2.4. Sinteze stationale

In urma lucrarilor de cartare stationala s-au identificat sapte tipuri de statiune diferentiate prin rezultanta ecologica si silvoproductive a determinarilor fizico-geografice, pedologice si fitotehnice

Cel mai raspandit tip de statiune este 9.3.2.0 ( slvostepa mijlocie de stajerete xerofile de stejar brumariu ) cu 475,5 ha , ocupand 42% din suprafata paduroasa a unitatii. Compozitia de regenerare - 7Stb 2-3 Te Ju AR Pa sau 8 Sc 2Gl Sf

Tipul de statiune destul de raspandit este 9.6.1.1 ( silvostepa lunca zavoi de plop alb) a fost identificat pe 297.7 ha ( 26 % din suprafata )

Un alt tip de statiune destul de raspandit , 183,4 ha - reprezentand 16% din suprafata totala cu paduri este 9.6.1.

In urmatorul tabel vor fi redate tipurile de statiuni intalnite , precum si categoriile de bonitate in care se incadreazA

Tabel l.2.4 Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie

Climatul specific zonei de silvo-stepa , regimul de inundatii foarte variabil in timp si spatiu, capacitatea redusa a solurilor aluviale de retinere a apei pe profil si nivelul apei freatice in estival determina variatii mari ale conditiilor ecologice in cadrul aceleasi statiuni , legate in principal de regimul apei in sol.In aceste conditii , formatia forestiera trebuie sa fie constituita din specii cu amplitudine ecologica mare , adaptate la conditiile stationale specifice unitatii de productie . In tabelul urmator este prezentata bonitatea statiunilor in raport cu productivitatea arboretelor.

Analizand datele prezentate in tabelul anterior se constata unele diferente ale potentialului productiv al statiunilor si modul de valorificare de catre arborete exprimate prin productivitatea lor actuala.

Astfel desi exista 44,8 ha ocupate de statiuni de bonitate superioara se constata ca exista o suprafata de 101.1 ha arborete care realizeaza productivitate superioara , acestea fiind arborete artificiale de varsta tinara.

De asemeanea se constata o diferenta intre suprafata ocupata de statiunile de bonitate mijlocie (786.1 ha) si suprafata ocupata de arborete de productivitate mijlocie care ocupa numai 438.2 ha pe diferenta de suprafata de 347,9 ha vegeteaza arborete de productivitate inferioara. In acest scop se constata ca arboretele nu valorifica potentialul stational , principalele cauze fiind lipsa de precipitatii din sezonul de vegetatie, aparitia fenomenului de uscare a arboretelor.

1.3. Studiul vegetatiei forestiere

1.3.1. Formatii forestiere si tipuri naturale fundamentale de padure

Conditiile stationale favorizeaza evolutia unui numar redus de specii forestiere, care formeaza tipuri de padure caracteristice etajului fitoclimatic de silvostepa ( Ss) din luncile ocolului.vegetatia forestiera naturala a suferit mari modificari in decursul anilor ca urmare a metodelor de gospodarire aplicate.

Principalele formatiuni forestiere care alcatuiesc fondul forestier a unitatii de productie II Pogoanele sunt dupa cum urmeaza:plopisuri pure de plop alb( 52%) , stajerete pure de stejar brumariu (40%) si frasinete ( 2%)

Din totalul suprafetei acoperite cu padure, 92% sunt arborete naturale si numai 3% arboreta natural fundamentale si 5% tinere nedefinite datorita faptului ca la precedenta reamenajare 9% din suprafata era reprezentata de terenuri destinate impaduririi.

O suprafata foarte mare este ocupata de arborete artificiale de productivitate inferioara ( 50%) iar cele de productivitate superioara si mijloci reprezinta ( 42%) .prin lucrarile de ingrijire se poate modifica procentual suprafata arboretelor de productivitate inferioara spre mijlocie si superioara.

In raport cu formatiile forestiere arboretele artificiale reprezinta 85 si 99 % din suprafata impadurita , in cazul stajeretelor pure de stejar brumariu , plopisurilor pure de plop alb si al frasinetelor. Explicatia consta in tendinta inlocuirii a speciilor autohtone cu specii productive superioare , in special plopi selectionati .

Simplificat situatia fondului forestier a unitatii de productie se prezinta astfel :

1% arborete natural fundamentale de productivitate superioara (7.4ha)

3% arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie (23.0 ha)

2 % arborete natural fundamentale de productivitate inferioara (8.2 ha)

arborete natural fundamentale subproductive ( 2.6 ha)

41 % arborete natural fundamentale de productivitate superioara si mijlocie ( 458.0 ha)

40% arborete artificiale de productivitate inferioara ( 458.0 ha)

8 % arborete tinere nedefiniote (57.1 ha)

Tabel 1.3.1 FORMATII FORESTIERE SI TIPURI NATURALE FUNDAMENTALE DE PADURE

1.3.2. Analiza structurii actuale a fondului forestier

Pentru gospodarirea diferentiata a padurii in vederea realizarii functiilor prioritare atribuite s-au constituit urmatoarele subunitati:

• S.U.P "A"- CODRU REGULAT CU SORTIMENTE OBISNUITE -322.0 HA
• S.U.P "Q"- CRANG SIMPLU SALCAM    - 508.0 HA
• S.U.P "X"- ZAVOI DE PLOPI    INDIGENI 255.0 HA
• S.U.P "K"REZERVATII DE SEMINTE 8.5 HA

! C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L *

FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI-! ! NURI ! *

! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! ! ! *

FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! *

! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % *

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 76.0 !

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 !

*04FRASINETE ! 3.4 ! ! ! ! ! ! ! ! 13.5! 5.5! ! 22.4! !

! 1.5 ! ! ! ! ! ! ! ! 60 ! 25 ! ! 100 ! !

*81STEJARETE ! 2.2 ! 2.2! ! 2.6! ! ! ! ! 252.2! 213.2! ! 472.4! 1.4 !

*PURE DE STb ! ! ! ! 1 ! ! ! ! ! 54! 6 ! ! 99 ! 4 !

*91PLOPIS PUR ! 5.2 ! 17.4! 8.2 ! ! ! ! ! ! 192.3! 330.3! 51.1 ! 610.5 ! 15.2 !

* CIMPIE DE ST! 1 ! 3 ! 1 ! ! ! ! ! ! 31 ! 55 ! 9 ! 98 ! 2 !

*TOTAL ! 7.4 ! 23.0! 8.2 ! 2.6 ! ! ! 458.0! 549.0! 57.1! 1105.3! 94.5 !

! 1 ! 2 ! 1 ! ! ! 41 ! 50 ! 5 ! 92 ! 9 !

= = = =*

CAP.2. FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE IMPADURIRI

2.1. Identificarea si caracterizarea unitatilor de cultura forestiera

Prin impadurire , in sens larg, se intelege instalarea vegetatie forestiere pe un teritoriu pe care lterior a fost instalata padurea, cu material de impadurire produs in pepiniere silvice si/sau din samanta recoltata in acest scop. Ele au rolul de a reda circuitului economic suprafete despadurite sau neregenerate.

2.1. Identificarea si caracterizarea unitatilor de cultura forestiera

In alegerea unitatii de cultura forestiera s-a tinut cont de urgenta de regenerare. Suprafetele alese au avut un grad de urgenta ridicat prin urmare s-au constitutit in u.c,f-uri. Acestea sunt constituite in primul rand din suprafetele exploatate fie in anul curent fie in anul anterior.

2.2. Situatia actuala a terenurilor de impadurit

Tabel 2.2 SITUATIA ACTUALA A TERENURILOR DE IMPADURIT(incadrarea u.c.f. - urilor pe categorii de terenuri de impadurit)

2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrari de impaduriri

Principiile care stau la baza gestionarii durabile a u.c.f-urilor 22A, 67C, 69F, 27E

din cadrul Unitatii de Productie II Pogoanele sunt :

- asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii;

-promovarea tipului natural fundamental de padure si asigurarea diversitatii biologice;

- primordialitatea obiectivelor ecologice ale culturii;

Pe parcursul a 2-3 ani de la exploatare se va impaduri suprafata padurii taiate pentru a nu se influenta in sens negativ mediul specific al padurii urmarindu-se totodata obtinerea unei productivitati mari (codul silvic-legea 46 /2008).

2.4. Esalonarea interventiilor cu lucrari de regenerare artificiala in cadrul u.c.f.-urilor

CAP.3. STABILIREA SOLUTIILOR TEHNICE DE INSTALARE A

CULTURILOR FORESTIERE

3.1. Stabilirea interventiilor artificiale pe categorii (natura) de lucrari de impaduriri

Interventiile artificiale pe categorii (natura) de lucrari de impaduriri au fost stabilite in functie de categoria de teren de impadurit:

Suprafete lipsite de vegetatie forestiera aflate in fond forestier( poieni si goluri)

Suprafete parcurse anterior cu taieri rase si neregenerate

Alegerea speciilor pentru impadurire si justificarea lor silvo-economica

In alegerea speciilor s-a tinut cont de tipul natural fundamental de padure prin care se promoveaza speciile autohtone precum si de compozitia de regenerare ce reiese din descrierea parcelara din amenajament.

Speciile pentru care s-a optat sunt valoroase ( frasin, salcam) ele ocupand un procent ridicat in compozitia de impadurire.

Factorii secundari ce au fost luati in considerare in alegerea speciilor au fost :

- factorii climatici;

-edafici ;

- hidrografici ;

Este de mentionat ca speciile selectate au o productivitate ridicata ( asa cum reiese din amenajament) si valorificarea lor pe piata locala este una insemnata.

3.3. Alcatuirea compozitiilor de regenerare si stabilirea compozitiilor de impadurire

Pentru alegerea speciilor pentru impadurire este deosebit de important sa se asigure o corespondenta stransa intre cerintele speciilor si specificul conditiilor naturale.

Grupa ecologica se identifica pe baza determinarilor etajului de vegetatie, precum si prin determinarea tipului de statiune si a tipului natural fundamental de padure.

In continuare, dupa stabilirea grupei ecologice si a facorilor limitativi, s-a trecut la stabilirea compozitiei-tel si a compozitiei de regenerare.

Compozitia de regenerare este de regula , mai bogata in specii urmand ca proportia lor sa fie modificata pe parcurs in raport cu nevoile silvoculturale si in sensul obtinerii compozitiei tel care constituie obiectivul final al gospodaririi.

Prin compozitia de regenerare si procentul de participare a speciilor s-a urmarit crearea unor eco-sisteme cat mai stabile cu functii cat mai complexe.

S-a avut in vedere introducere in compozitie a speciilor de ajutor pentru a evita inierbarea solului si pentru a grabi elagajul natural.

3.4. Metode si procedee de impadurire

Instalarea culturilor forestiere in u.c.f.-urile identificate si care urmeaza a fi impadurite s-a realizat prin plantare - metoda de impadurire ce presupune folosirea puietilor.

3.5. Scheme de impadurire

Schemele de impadurire indica dispozitivul de amplasare pe teren a speciilor din compozitia de impadurit, precum si numarul de puieti pe unitatea de suprafata.

Factorii care influenteaza alegerea unei scheme de impadurit pot fi de natura silvobiologica, ecologica, tehnico-economica.

La stabilirea numarului de puieti la unitatea de suprafata s-a luat in considerare caracteristicile speciei principale.

Schema de impadurire aleasa are distanta intre randurile de puieti mai mare decat distanta intre puieti pe randuri. Aceasta pentru a facilita intretinerear puietilor .

Pe randuri intretinerea se va executa manual iar intre randuri intretinerea se va executa mecanizat.

Distante de plantare:

- 2,0 x 1,0 adica:

2 metri intre randuri

1 metru intre puieti pe rand

Aceasta schema de impadurire se aplica in cazul u.c.f-urilor 22A,69f si 67C

La hectar rezulta un numar de 5000 de puieti.

In cadrul u.c.f-ului 37° nu se executa lucrari de pregatire a solului iar impadurirea se face in vetre distanta de plantare fiind : 40 x 60 (cm)

La hectar rezulta 5000 de vetre .

3.6. Pregatirea terenului si a solului

Terenul nu se pregateste in 27 E si 22A . In celelalte ucf-uri se va pregati solul.

S-au folosit urmatoarele tehnologii de pregatire a terenului si a solului:

- pregatirea solului se va executa pe toata suprafata ucf-ului, mecanizat sau hipo( dupa caz);

Lucrarea pe toata suprafata solului este necesara pentru a mari capacitatea de infiltrare si inmagazinare a apei, asigurarea unei bune aeratii in adancime, intensificarea activitatii microorganismelor.

3.7. Materialul de impadurire

In tabelul 3.7 este redata atat cantitatea necesara de puieti la unitatea de suprafata (ha), cat si cantitatea necesara de puieti la suprafata fiecarei unitati de cultura forestiera.

Materialul necesar va fi livrat de catre pepiniera silvica din raza ocolului silvic Buzau, material ce va respecta toate STAS-urile in vigoare.

3.8. Epoca de instalare a culturilor si tehnica de executie

Epoca de instalare, precum si tehnica de executie reprezinta un aspect deosebit de important la infiintarea unei culturi forestiere.

Intrucat plantarea s-a realizat cu puieti cu radacini neprotejate, epoca optima de plantare a fost in afara sezonului de vegetatie (primavara - pana la desfacerea mugurilor).

Epoca de plantare din primavara prezinta avantajul unui surplus de umiditate din sol si totodata faciliteaza contactul strans intre radacini si sol. Este vital si se va acorda o atenie sporita la batatorirea cat mai buna a pamantului in jurul puietilor plantati. Pentru a nu exista aer in sol, si pentru a se realiza un contact cat mai bun intre pamant si radacina solul va fi bine presat.

Tehnica de executie s-a aplicat manual.

CAPITOLUL 4

URMARIREA, CONTROLUL SI INGRIJIREA CULTURILOR

4.1. Planificarea aplicarii lucrarilor de ingrijire pe u.c.f. - uri in perioada de la instala- rea culturilor pana la atingerea reusitei definitive

In momentul in care puietii plantati reusesc sa atinga starea de masiv procesul de instalare artificiala a culturii s-a incheiat.

Lucrari de ingrijire si intretinere necesare :

- revizuiri (depistarea si remedierea problemelor ce pot aparea in dezvoltarea plantatiei peste iarna);

- descoplesiri;

- mobilizari;

Se va pune accent foarte mare pe mobilizari, ce se efectuaza pe perioada de vara, deoarece atunci se indeparteaza vegetatia erbacee ce tinde sa copleseaca puietii, si se va afana solul in vederea cresterii capacitatii de captare si stocare a apei. In primii ani s-au prevazut cate 3 mobilizari.

Frecventa si esalonarea lucrarilor de ingrijire incepand cu anul de infiintare si pana la reusita completa a lor este prezentata in tabelul urmator: