Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
Intemeierea padurii


Intemeierea padurii




INTEMEIEREA PADURII

1. Generalitati

Intemeierea padurii se refera la teoria si practica reinnoirii, refacerii sau instalarii vegetatiei forestiere oriunde ai oricand aceasta devine necesara. Asadar, intemeierea padurii se impune drept mijloc indispensabil de asigurare in timp a continuitatii (perenitatii) padurii in spatiu si in timp, sau de instalare a vegetatiei forestiere cand se apreciaza ca posibila sub raport social economic si posibila, date fiind conditiile stationale.

In cele ce urmeaza ne vom rezuma doar la caile si metodele de intemeiere a padurii cultivate si la lucrarile de favorizare a instalarii si dezvoltarii populatiilor arborescente instalate pe cale naturala si mixta. Instalarea si ingrijirea culturilor forestiere artificiale sau mixte, fac obiectul impaduririlor cu care sunt chemate sa conduca la o realizare cat mai sigura, cu eforturi si riscuri cat mai mici posibile, de ecosisteme forestiere.




In padurea cultivata, intemeierea padurii este evident conditionata de calitatea actului exploatarii, care trebuie sa indeplineasca o importanta functie ecologica si silviculturala dar nu se poate rezuma numai la aceasta

Ecotehnica intemeierii padurii cultivate

Ca si in padurea virgina, intemeierea (regenerarea) padurii cultivate se poate face sub masiv, pe teren descoperit si in margine de masiv, pe cale naturala, artificiala, mixta, generativ, vegetativ sau combinat. Intemeierea padurii este conditionata de caracteristicile padurii, de natura si caracterul interventiilor silvotehnice, de metoda de regenerare adoptata, aplicarea la timp a lucrarilor de instalare si ingrijire, etc.

1. Intemeierea (regenerarea) padurii sub masiv

Regenerarea sub masiv poate fi considerata modul normal de regenerare. Considerente de natura silviculturala (valorificarea speciilor locale cele mai bine adaptate, lipsa transplantarilor specifice instalarii pe cale artificiala, desimea mai mare a puietilor care permite o selectie mai riguroasa) dar si economice (costuri mai reduse ale lucrarilor de regenerare), vor impune ca pe viitor aceasta metoda sa devina prioritara.

In principiu, instalarea unor noi generatii sub masiv se poate produce acolo si atunci cand, prin masuri tehnice adecvate, sunt valorificate aptitudinile arboretului parental de a produce samanta (lastarii) din care se va instala o noua generatie juvenila si, in continuare, prin rarirea pana la lichidarea arboretului parental se creeaza conditii tot mai prielnice e crestere si dezvoltare pentru intemeierea unui nou arboret.

Regenerarea sub masiv este de neinlocuit in cazul instalarii unor specii sensibile la actiunea unor factori perturbanti care actioneaza pe teren descoperit (ingheturi, arsite, secete, etc.) cum este in primul rand cazul la brad si fag. De asemenea, este de preferat in cazul cvercineelor care au nevoie in stadiul de semintis de o eficienta protectie laterala.

Insa, in cazul regenerarii sub masiv, lumina poate deveni un factor limitativ, daca nu se intervine in rarirea arboretului parental, avand in vedere cerintele ecologice ale semintisului speciilor dorite. Totodata trebuie avut in vedere ca intre generatia adulta si cea juvenila apar raporturi de concurenta si, daca nu se intervine corespunzator, arboretul matur va conduce la eliminarea arboretului instalat. De asemenea, daca semintisul speciilor valoroase intarzie sa se instaleze, dupa rarirea arboretului parental, atunci, in conditiile mediului intern modificat al padurii se va instala si dezvolta viguros patura erbacee, subarboretul si semintisul unor specii nedorite care vor deveni apoi concurenti de temut pentru procesul de regenerare. Semintisul principalelor specii forestiere trebuie pus complet in lumina dupa 2-6 ani la larice, dupa 2-4 ani la stejar pedunculat, dupa 3-6 ani la gorun, garnita si cer, dupa 5-8 ani la molid, dupa 6-15 ani la fag, dupa 8-15 ani la brad.

Dupa felul cum sunt conduse taierile si se asigura regenerarea se pot recunoaste mai multe forme fundamentale de regenerare sub masiv:

regenerarea sub masiv, din samanta, prin extrageri cu caracter continuu

Constituie calea cea mai intensiva de regenerare si este aplicabila arboretelor cu structura pluriena sau relativ pluriena. In astfel de arborete, an de an, dar de fiecare data in alte puncte, se extrag, selectiv, cate unul sau grupe mici de arbori grosi sau foarte grosi, imprastiati in padure, iar dupa fiecare fructificatie, in punctele deschise din arboret se instaleaza semintisul din care, prin crestere si dezvoltare se vor integra mereu noi arbori tineri in arboretul existent. In acest caz, procesele de exploatare, regenerare, crestere si dezvoltare au caracter continuu.

Regenerarea din samanta se produce aproape exclusiv pe cale naturala iar taierile de arbori exploatabili nu trebuie corelate cu mersul fructificatiei speciilor componente, daca nu se deschid decat puncte (ochiuri) mici, favorabile instalarii semintisului si nu altor etaje de vegetatie. Sunt favorizate in regenerare speciile mai rezistente la umbrire ceea ce limiteaza in mare parte sansele de extindere a acestui mod de regenerare la padurile constituite din specii de lumina.

regenerarea sub masiv, din samanta, prin rarirea progresiva si neuniforma a arboretului matur

In acest caz se urmareste ca arboretele echiene sau relativ echiene sa fie integral exploatate si regenerate intr-o anumita perioada de timp, prin rarirea progresiva si neuniforma a arboretului. Rarirea neuniforma a arboretului este impusa de exigentele variate ale speciilor dorite in actul regenerarii precum si de conditiile stationale neuniforme din padurea ce urmeaza a fi exploatata. Este de preferat in arboretele echiene amestecate pentru a folosi cat mai eficient si sigur conditiile variate de arboret si statiune in conducerea regenerarii.

De remarcat ca intervenindu-se cu taieri mai intense, acestea trebuie in mod obligatoriu corelate cu mersul fructificatiei si ritmul de crestere al puietilor speciilor valoroase. Daca regenerarea speciilor valoroase este afectata sau impiedicata, atunci devine necesar sa se apeleze la regenerarea artificiala. Este indicat ca procesul de regenerare sa se desfasoare pe ochiuri astfel amplasate initial incat instalarea semintisului sa se desfasoare independent in fiecare din ochiurile deschise, iar conducerea acestora sa se faca diferentiat, in functie de modul de instalare, crestere si dezvoltare a semintisului existent.

regenerarea sub masiv, din samanta, prin rarirea treptata si uniforma a arboretului matur

Se urmareste concomitenta a generatiei devenita exploatabila cu alta noua, valoroasa, prin rarirea cat mai uniforma a semintisului din care se va constitui noua padure tanara. In acest context, de regula, prima taiere de regenerare va avea drept scop instalarea unui semintis valoros si deci va avea in vedere mersul fructificatiei si instalarea semintisului iar urmatoarele taieri vor viza exploatarea integrala a arboretului matur si instalarea cat mai sigura a noului arboret. Acest sistem da rezultate bune daca se aplica in arborete pure sau aproape pure, situate pe statiuni mai omogene, in care nu se doreste schimbarea speciei.

regenerarea vegetativa sub masiv,in paduri de crang.



Constituie un caz particular de regenerare naturala vegetativa (lastarire, drajonare) si se bazeaza pe taierea, in arborete tinere, a unor exemplare din padurea de crang iar din cioatele ramase dupa taiere vor da lastari care se integreaza in arboretul rarit prin exploatare. La noi in tara nu a dat rezultate incurajatoare si nu se aplica deloc.

Intemeierea (regenerarea) padurii pe teren descoperit

Acest mod de regenerare devine oportun ori de cate ori se considera necesara exploatarea integrala a arboretului matur printr-o singura taiere, iar pe suprafata ramasa complet descoperita de vegetatie trebuie intemeiata o noua padure tanara. Este singurul sistem de care se poate face uz si atunci cand se decide infiintarea padurii pe alte terenuri (agricole, pasuni) lipsite anterior de padure si in care conditiile stationale permit instalarea vegetatiei forestiere.

In acest caz, actul regenerarii are loc dupa incheierea celui de exploatare, sau acesta din urma lipseste In aceste conditii este favorizata instalarea semintisului speciilor mai robuste, mai iubitoare de lumina, dar si mai rezistente la actiunea unor factori vatamatori specifici terenului descoperit.

Regenerarea pe teren descoperit devine cu atat mai nesigura si mai costisitoare cu cat suprafata este mai mare sau se intarzie mai mult dupa extragerea arboretului exploatabil si cu cat conditiile stationale sunt mai neprielnice. In schimb, regenerarea vegetativa a unor specii (salcii, plopi, anini, salcam,etc.) s-a dovedit a fi mai sigura decat sub masiv si se realizeaza cu cele mai mici costuri de regenerare. Este de remarcat insa faptul ca, desi regenerarea vegetativa a unor specii este sigura si ieftina, in practica s-a dovedit ca arboretele intemeiate raman evident inferioare ca valoare celor de codru, constituite din aceleasi specii.

regenerarea naturala din samanta pe teren descoperit.

Are loc dupa taierea rasa a unor benzi inguste din marginea masivului in care este favorizata insamantarea produsa de masivul matur alaturat, care ofera ulterior si o protectie laterala eficace semintisului instalat. Este un sistem de regenerare mai dificil de condus insa motivat de usurinta exploatarii si, mai ales de nevoia asigurarii unei eficiente protectii aboretelor noi create la actiunea unor factori perturbatori cum sunt vanturile puternice. Daca in anume imprejurari, pe banda ramasa descoperita nu se instaleaza un semintis natural viabil sau nici nu se doreste acest lucru, devine obligatorie instalarea pe cale artificiala a semintisului. In acest caz, exploatarea padurii se face numai pe benzi inguste, care inainteaza in interiorul masivului in sens invers de actiune a factorului perturbant periculos. Se poate aplica in diferite variante in molidisuri echiene, laricete si pinete.

regenerarea artificiala din samanta pe teren descoperit.

Se aplica acolo si atunci cand padurea existenta este exploatata prin taiere rasa (unica) pe suprafete mai mari sau cand anumite terenuri goale ce nu pot fi valorificate eficient prin alt mod de folosinta urmeaza a fi impadurite. Regenerarea are loc in conditiile mediului de teren descoperit care, de cele mai multe ori, sunt mai favorabile instalarii paturii erbacee, subarboretului sau unor specii pionere (mesteacan, plop, salcie capreasca, carpen s.a.) care se instaleaza si se dezvolta mai usor pe teren descoperit dar prezinta valoare ecologica si mai ales economica mai reduse.

Fundamentarea masurilor tehnice necesare pentru intemeierea vegetatiei forestiere din samanta pe teren descoperit face obiectul disciplinei impaduriri.

regenerarea vegetativa, naturala si artificiala pe teren descoperit.

Se realizeaza in urma aplicarii taierilor rase in arborete tinere, care dispun de capacitatea de a produce lastari sau drajoni, ca si in cazul in care se recurge la regenerarea vegetativa artificiala (butasire). Intemeierea unor arborete tinere pe aceasta cale este lai sigura decat regenerarea din samanta, reclama costuri mai reduse si lucrari de ingrijire a lastarisului mai putine. Deoarece insa noile arborete trebuie exploatate tot la varste mici, atat productia si productivitatea cat si calitatea masei lemnoase raman in multe cazuri inferioare arboretelor de codru. Sunt insa si exceptii cum este cazul rachitariilor, zavoaielor de plop si salcie, unele culturi de salcam la care regenerarea naturala este sustinuta deopotriva de considerente silviculturale si economice.

Cand se constata ca vigoarea de lastarire slabeste se poate si este indicat ca sa se procedeze la extragerea cioatelor necorespunzatoare si reimpadurirea prin plantatii cu puieti proveniti din samanta.

Intemeierea (regenerarea) padurii in si la margine de masiv

Constituite un sistem intermediar de intemeiere a unei paduri si consta in aceea ca procesul de regenerare incepe dintr-o anumita margine ingusta a masivului exploatabil si inainteaza in interiorul acestuia pana la epuizarea arboretului matur. Specific acestui sistem este ca fiecare banda amplasata in interiorul marginii de masiv este condusa prin doua sau mai multe taieri, urmand instalarea semintisului, dar dezvoltarea lui si constitui pe o banda exterioara, la marginea masivului rarit, care ofera protectie atat semintisului care se instaleaza in banda respectiva, cat si celui de pe banda alaturata de pe care, intre timp, arboretul matur a fost integral extras. Ca urmare, regenerarea incepe in marginea masivului, uniform sau neuniform, si se desavarseste pe teren descoperit la marginea masivului beneficiind de protectia laterala a acestuia.

In desfasurarea procesului de exploatare si regenerare s-au diferentiat doua benzi:

Banda interna este constituita dintr-o fasie ingusta, din interiorul masivului, de latime de cel mult 2H (inaltimea arboretului matur). In aceasta banda taierile sunt repetate si corelate cu mersul fructificatiei si instalarea semintisului.

Banda externa, care provine mereu dintr-o banda interna in care vechiul arboret este integral extras, iar semintisul beneficiaza de protectia laterala a arboretului.



Folosind liniile de masiv ca linii de plecare se sconteaza la realizarea unor conditii dintre cele mai favorabile de producere si conducere a regenerarii insa se ajunge la o mai mare fragmentare a masivelor forestiere care pot spori vulnerabilitatea padurii.

3. Evaluarea reusitei si calitatii regenerarilor

Reusita regenerarii in padurea cultivata este conditionata de un complex de factori favorizanti sau perturbanti ce se manifesta diferit in spatiu si in timp. De aceea, pentru dirijarea sustinuta, sigura si eficienta a procesului de regenerare este obligatorie evaluarea desfasurarii pe parcurs a acesteia.

Controlul si evaluarea regenerarii au loc anual, in perioada 1 Septembrie - 31 Decembrie, din momentul instalarii si pana cand se apreciaza reusita definitiva a regenerarii care corespunde constituirii starii de masiv si intemeierea noului arboret.

Pentru culegerea datelor din teren normele tehnice recomanda amplasarea de suprafete de control de forma dreptunghiulara de 5 m2 (5m x 1m) sau circulara (R=1,26m) numarul acestora fiind diferit, in functie de marimea suprafetei de regenerare si anume:

10 suprafete la hectar, in cazul suprafetelor regenerate sub 3 ha;

5 suprafete la hectar, in cazul suprafetelor regenerate de 3 10 ha;

2 suprafete la hectar, in cazul suprafetelor regenerate de peste 10 ha;

La controlul regenerarii in etapa a II-a, marimea insumata a suprafetelor de control trebuie sa reprezinte 8% din suprafata de regenerare daca nu depaseste 5 ha, 4% daca este intre 5 si 10 ha si 2% daca depaseste 10 ha. Suprafetele de regenerare mai mici de 2500 m.p. se vor inventaria integral.

4. Lucrari de ingrijire si conducere a regenerari naturale

4.1. Generalitati

Regenerarea naturala se impune tot mai mult prin avantajele de ordin ecologic si economic pe care le confera din care mai importante sunt:

asigura continuitatea speciilor si ecotipurilor locale, mai bine adaptate conditiilor stationale;

in semintisurile naturale selectia naturala este mai activa;

starea de masiv se inchide in mod normal mai devreme, iar desimea mai mare a arboretului nou intemeiat favorizeaza un ritm mai activ de indreptare si elagare;

mentine, conserva si amelioreaza mai bine bonitatea statiunilor forestiere;

valorifica eficient efectul protector al masivului parental;

se evita transplantarile de orice fel care provoaca defecte sau vatamari ale sistemului radicelar el puietilor;

4. Lucrari necesare pentru favorizarea instalarii semintisului

Obiectivele urmarite prin aceste interventii vizeaza crearea de conditii favorabile instalarii la timp a semintisului (lastarisului) in conformitate cu compozitia tel de regenerare si eliminare anticipata de la regenerare a speciilor nedorite in viitoarea padure.

Reusita instalarii naturale a semintisului este conditionata de intensitatea fructificatiei si calitatea semintelor, de starea arboretului, de natura, caracterul si intensitatea taierii aplicate, etc.

  1. Inlaturarea efectelor negative ale exploatarii

Se executa in cazul acelor taieri care au drept scop instalarea naturala a semintisului si constau din strangerea si inlaturarea resturilor de exploatare si iescarilor (resturi de arbori in curs de putrefactie) mai ales in portiunile favorizate in actul regenerarii. Dispunerea resturilor de exploatare se va face in asa fel incat sa nu impiedice instalarea semintisului fiind indicat ca aceste lucrari sa se execute concomitent cu executarea lucrarilor de exploatare. In cazul in care se executa exploatari in cazanire la culturile de salcam este necesara acoperirea gropilor dupa extragerea arborilor si, daca este posibil, executarea unor lucrari care au ca efect zdrelirea radacinilor superficiale si intensificarea drajonarii.

  1. Extragerea si indepartarea ierburilor, a semintisurilor neutilizabile, a subarboretului si a preexistentilor

Lucrarea se executa in portiunile rarite si numai in anul cand se va executa taierea de instalare a semintisului. Prin extragerea si indepartarea ierburilor, a semintisurilor neutilizabile, a subarboretului si a preexistentilor se reduce presiunea competitiva asupra semintisului utilizabil existent sau care se va instala, si se creeaza conditii prielnice de crestere a acestuia. Daca insa se executa lucrarea si nu se instaleaza un semintis viabil, este necesar sa se recurga la regenerare artificiala fara sa se astepte un nou an de fructificatie.



  1. Strangerea si indepartarea stratului de litiera si a humusului brut

Interventia este necesara in paduri exploatabile si in portiuni in care se constata existenta unui strat gros de litiera sau humus brut care, prin tasare, ingreuneaza germinarea semintelor si rasarirea plantulelor. Lucrarea se executa cu ajutorul greblelor doar in anii cu fructificatie, pe intreaga suprafata (care este insa foarte costisitoare), sau pe suprafete partiale.

  1. Lucrari de mobilizare a solului

Devin necesare in paduri anterior rarite si neregenerate, unde solul este tasat, acoperit cu un strat gros de humus brut, sa in cazul unor soluri compacte, grele, neprielnice unei bune rasariri si dezvoltari a plantulelor. Se executa cu putin timp inainte de rasarirea plantulelor iar din considerente economice se executa partial din suprafata, mecanizat sau semimecanizat. Cand se urmareste regenerarea prin drajonare la culturile de salcam, mobilizarea solului pe o suprafata cat mai mare favorizeaza o mai buna si mai sigura drajonare.

  1. Lucrari de drenare in statiuni cu exces de umiditate

In astfel de situatii, anticipat instalarii semintisului se vor executa lucrari de drenare a apei in exces, la nevoie lucrari de colectare a apei in drenuri. Daca sunt afectate doar suprafete mici se pot executa santuri sau canale de scurgere si o usoara suprainaltare a vetrelor sau benzilor amplasate intre canale.

4.3. Lucrari necesare pentru ingrijirea semintisului

  1. Corelarea lucrarilor de exploatare cu cele de regenerare

In cazul regenerarii sub masiv, conducerea taierilor si lichidarea arboretului parental sunt conditionate de considerente ecologice si ritmul de crestere si dezvoltare a semintisului. In acest sens, se va urmari ca doborarea, colectarea masei lemnoase si curatirea parchetelor sa nu prejudicieze buchetele, ochiurile bine regenerate.

  1. Receparea semintisului la foioase

Operatiune se executa numai la puietii raniti din speciile de foioase care lastaresc. In cazuri deosebite se recomanda receparea puietilor indiferent de calitatea lor daca acestia au suferit ingheturi tarzii sau in cazul unor primaveri excesiv de uscate si calde care ar putea provoca uscarea puietilor.

Receparea se executa spre sfarsitul repausului vegetativ sau cat mai repede dupa intrarea in vegetatie pentru a asigura o crestere normala chiar din primul sezon de vegetatie. Lucrarea consta in taierea exemplarelor cu unelte bine ascutite, deasupra coletului si cat mai aproape de sol.

  1. Descoplesirea semintisurilor naturale

Se executa anual (chiar de doua ori intr-un an daca inierbarea este puternica) si urmareste protejarea puietilor de concurenta. Daca este necesar se recurge si la extragerea in diverse proportii a subarboretului daca acesta alaturi de buruieni impiedica dezvoltarea normala a puietilor sanatosi si valorosi. Daca nu se intervine la timp se poate produce intensificarea eliminarii naturale a puietilor si chiar compromiterea regenerarii. Lucrarile se repeta in fiecare an pana cand semintisul depaseste in inaltime etajul erbaceu si este pe cale sa constituite un nou masiv arborescent.

Daca se executa doua interventii intr-un an, prima se poate planifica la circa o luna dupa intrarea in vegetatie a puietilor, iar urmatoarea in septembrie pentru a se evita ulterior pericolul culcarii puietilor de catre ierburi dupa incetarea sezonului de vegetatie.

  1. Predegajarea semintisurilor

Lucrarea devine oportuna in cazul instalarii, in afara semintisului viabil, a unui semintis coplesitor si mai ales a lastarilor unor specii secundare. Se poate executa concomitent cu descoplesirile si vizeaza numai puietii care coplesesc si impiedica buna dezvoltare a puietilor sanatosi si utilizabili.

  1. Protectia semintisurilor naturale

Se refera la prevenirea vatamarii semintisurilor prin pasunat, vanat ierbivor, daunatori ai puietilor, etc. Daca regenerarea are loc in statiuni expuse la inmlastinare sau exces de apa din inundatii se vor executa lucrari suplimentare de drenare a excesului de apa.

  1. Lucrari de completare in regenerarile naturale

Se executa numai in functie de constatarile facute cu ocazia evaluarii anuale a regenerarilor. Operatiunea devine necesara in portiunile unde semintisul nu s-a instalat, este grav vatamat sau uscat. Completarile se vor executa dupa tehnica lucrarilor de impaduriri si in perioada optima, de preferat prin plantatii. In anumite cazuri, completarile pot fi facute si prin semanaturi, in anii de fructificatie abundenta a unor specii valoroase si chiar in avans, prin plantatii in portiuni de padure in care nu se poate sconta pe instalarea naturala a acestor specii.

Completarile sunt foarte necesare in molidisuri. In acest caz este de dorit sa fie instalati puieti din alte specii rasinoase sau foioase care sa contribuie la rezistenta viitoarelor arborete la actiunea vantului.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate