Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Silvicultura


Index » business » » agricultura » Silvicultura
» Descrierea generala a unitatii de productie - fondul forestier


Descrierea generala a unitatii de productie - fondul forestier


DESCRIEREA GENERALA A UNITATII DE PRODUCTIE

1.1. Localizarea geografica si situatia administrativa

1.1.1. Elemente de identificare a unitatii de productie

Fondul forestier proprietate publica a statului din unitatea de productie I Buiasca, in suprafata totala de 1315,1 ha este administrat de Ocolul Silvic Slobozia din cadrul Directiei Silvice Slobozia, ca subunitate a Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva.



Teritorial UP I Buiasca se intinde pe raza comunelor: Perieti, Andrasesti, Albesti, si Ciochina din judetul Ialomita.

Din punct de vedere geografic padurile din unitatea de productie I Buiasca sunt situate in zona de est a Campiei Romane, in bazinul inferior al raului Ialomita, de o parte si de alta a acestuia, respectiv pe prima si a doua terasa. Din punct de vedere fitoclimatic padurile unitatatii de productie sunt situate in silvostepa.

Principala cale de acces in unitatea de productie I Buiasca este drumul national Bucuresti - Constanta, care trece prin partea de est a unitatii de productie.

1.1.2. Vecinatati, limite, hotare

Vecinatatile, limitele teritoriale, hotarele unitatii de productie si protectie I Buiasca sunt prezentate in tabelul 1:

Tabelul 1

Puncte

cardinale

Vecinatati

Limite

Hotare

Felul

Denumire

NORD

O.S. Buzau

O.S. Ianca

Conventionala

Soseaua asfaltata Reviga-Milosesti-Grivita

Liziera padurii

si borne

SUD

O.S. Urziceni

O.S. Lehliu

Conventionala

Soseaua asfaltata Marsilieni-Ciulnita

Liziera padurii

si borne

EST

UP II Slobozia

Conventionala

Soseaua asfaltata Buiesti-Gh. Doja

Liziera padurii

si borne

VEST

U.P. VI Balaciu

Conventionala

Soseaua asfaltata Ciochina-Reviga

Liziera padurii

si borne

1.1.3. Trupuri de padure (bazinete) componente

Unitatea de productie I Buiasca este constituita din 14 trupuri de padure (tabelul 2) dupa cum urmeaza:

Tabelul 2

Nr

crt

Denumirea

trupului

de padure

Parcele

componente

Supra-

fata

- ha-

Localitatea

in raza careia

se afla trupul .

Distanta in km pana la

Ocol

Comuna

sau oras

Gara

CFR

Buiasca Mica

Buesti

Zavoi Albesti 1

Albesti

Zavoi Albesti 2

Albesti

Cotul Caramizii 1

Albesti

Cotul Caramizii 2

Albesti

Cotul Caramizii 3

Albesti

Orboesti

Orboesti

Ciochina 1

Ciochina

Ciochina 2

Ciochina

Zavoi Orboesti

Orboesti

Andrasesti

Andrasesti

Buiasca Mare

Andrasesti

Perieti

Perieti

Livada cu peri

Perieti

Total

Sediul Ocolului silvic Slobozia se afla in orasul Slobozia. Gara cea mai apropiata este gara C.F.R. Andrasesti. Toata unitatea de productie se afla in judetul Ialomita.

1.1.4. Administrarea fondului forestier

Padurile proprietate publica de stat ce compun U.P. I Buiasca in suprafata de 1315,1 ha sunt administrate de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva prin Directia Silvica Slobozia, respectiv Ocolul Silvic Slobozia din cadrul acesteia.

Pe teritoriul unitatii de productie I Buiasca padurile apartinand altor proprietari decat statul insumeaza 74,2 ha (u.a. 5A, B, 6A%, B%, 7A%, B%, C%, 11A%, J%, 22A%, B%, 23A, B, 112A%, 112B%, D,E,F,N,113A,B,C,D,E,117A%,B,C%,E,119A%,B%,E%,F) ce au fost cedate in baza Legii nr.1/2000 si 6,8 ha (u.a. 118 A,B,C,D,E,F,G%,H) ce au fost cedate in baza Legii 18/1991. Acestea sunt administrate de proprietari particulari avand obligatia respectarii regimului silvic precum si celelalte prevederi ale legislatiei din domeniul silvic. Aceste paduri au fost retrocedate in perioada de aplicare a amenajamentului anterior.

1.1.5. Terenuri acoperite cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier

In limitele teritoriale ale unitatii de productie I Buiasca, Ocolul Silvic Slobozia nu are in evidenta terenuri acoperite cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier national.

1.2. Studiul conditiilor stationale

1.2.1. Conditii geologice si geomorfologice

Forma de relief predominanta este lunca inalta alaturi de care mai apare depresiunea si versantul . Ca urmare a amplasarii lor, padurilor din aceasta unitate de productie se afla in climatul caracteristic silvostepei.

Fata intregii Campii Romane (in care se afla si O. S. Slobozia) este acoperita de depozite de argila cuaternara-loess si depozite loessoide de terase si aluviuni recente. Sub acest strat se afla depozite mezozoice (cretasice, jurasice si triasice superioare) asezate peste cristalin.

In general predomina aluviunile cu procese de argilizare frecvente.

In apropierea talvegului se gasesc aluviunile cele mai recente si mai groase, aceasta zona fiind frecvent inundata si cu apa freatica aproape de suprafata. Urmeaza de obicei un grind de aluviuni mai putin argiloase cu apa freatica la adancime mai mare. Dupa acest grind apare lunca cu cele mai argiloase sedimente.

Formatiile geologice amintite sunt cele care au furnizat materialul din care s-au format depozitele litologice de suprafata care constituie materialul parental care a stat la baza genezei solurilor din aceasta regiune.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul UP I BUIASCA este situata, parte in Campia Romana de o parte si de alta a raului Ialomita pe cursul inferior al acestuia, respectiv pe prima si a doua terasa a Ialomitei. Configuratia terenului este in general plana, fragmentarea este redusa, altitudinea variind cu 10 m. . Ca forme negative de teren se intalnesc depresiunile unele dintre ele chiar cu apa stagnanta, cu conditii necorespunzatoare vegetatiei forestiere si care sunt terenuri neproductive. In zona unitatii de productie malul drept al raului Ialomita este abrupt,iar malul stang are aspect de terasa. Pe categorii de altitudine, intreaga unitate de productie este situata in prima clasa (0-200 m) altitudinea medie este de 35m ajungand pana la 40m in lunca inalta.

In raport cu expozitia situatia este urmatoarea:

expozitii insorite 1314,5 ha 100 %

expozitii umbrite 0,6 ha -
TOTAL 1315,1 ha 100 %

In raport cu inclinarea suprafetele se grupeaza astfel:

0 -15g 1312,0 ha 100 %

16-30g 3,1 ha -
TOTAL 1315,1 ha 100 %

Repartizarea pe categorii de altitudine este urmatoarea:

0 - 200 m 1315,1 ha 100 %
TOTAL 1315,1 ha 100 %

Conditii climatice

Datele climatice prezentate in continuare au fost preluate din "Clima RSR volumul II" pentru intervalul 1866-1955 la statiile meteorologice Slobozia si Grivita. Lipsa datelor ulterioare precum si schimbarile climatice globale survenite in ultimele decenii ne fac sa privim cu prudenta aceste date in special pentru valorile absolute.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Ialomita alte cursuri de apa care sa influenteze dezvoltarea vegetatiei forestiere neexistand. Regimul hidrologic al Ialomitei este in general normal cu deficit in timpul verii. Inundatiile sunt rare iar apa nu are perioada mare de stagnare.

In apropierea raului se gasesc lacuri si balti - garle cu regim hidrologic variabil care au influente asupra vegetatiei forestiere prin faptul ca modifica regimul apei freatice.

Cursul Ialomitei a prezentat frecvente modificari si aceste tendinte se mentin in continuare. Depunerile Ialomitei sunt in general aluviuni carbonatice fine cu textura lutoasa sau luto+argiloasa.

In zona de lunca vegetatia este influentata direct de regimul hidrologic. In general a scazut nivelul apei freatice si frecventa inundatiilor. In acest fel mari portiuni de lunca au suferit o inrautatire a conditiilor stationale.

1.2.2.1. Regimul termic

Temperatura medie a aerului (tabelul 3):

Tabelul 3

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

anual

Co

temperatura medie pe anotimpuri:

primavara  +11,3 o C vara +22,1 o C
toamna +12,4 o C iarna -0,6 o C

amplitudinea anuala a temperaturii: + 25,9oC;

numarul mediu de zile cu temperatura medie mai mare de 5oC este de 242; perioada incepe la 19 martie si se termina la 15 noiembrie;

numarul mediu de zile cu temperatura medie mai mare de 10 o C(perioada de vegetatie) este de 195; perioada incepe la 12 aprilie si se termina la 23 octombrie;

primul inghet apare in jurul datei de 17-23 octombrie;

ultimul inghet are loc in jurul datei de 13-18 aprilie;

durata medie a intervalului fara inghet este de 193 zile;

temperatura maxima absoluta inregistrata a fost de 41oC in luna iulie;

temperatura minima absoluta inregistrata a fost de -31 o C in luna ianuarie.

Din datele prezentate se remarca potentialul termic ridicat al verilor si perioada de vegetatie lunga. De asemenea se poate observa ca in lunile de iarna temperaturile medii nu sunt foarte coborate.

Nu s-au constatat geruri tarzi sau timpurii care sa fi avut influente negative asupra vegetatiei forestiere, ele avand loc de regula inainte si dupa terminarea sezonului de vegetatie. Se poate trage concluzia ca perioada de vegetatie este destul de lunga si regimul termic este favorabil vegetatiei forestiere.

1.2.2.2. Regimul pluviometric

Precipitatii atmosferice (tabelul 4):

media anuala: 456 mm;

medii lunare:

Tabelul 4

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

mm

media pe anotimpuri:

iarna: 145,2 mm;  primavara: 122,2 mm;
vara: 165,9 mm; toamna: 117,9 mm.
in perioada de vegetatie:285,1 mm

Stratul de zapada persista in medie timp de 40 zile si nu prejudiciaza vegetatia forestiera.

Evapotranspiratia potentiala: anuala: 465mm

deficit anual: 9 mm.

1.2.2.3. Regimul eolian

Frecventa medie a vantului pe directii (tabelul 5):

Tabelul 5

Directia

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Frecventa calmului: anual 23,4%;

Vanturile predominante: N(31,5%), V(13,7%) si NE(7,9%);

Viteza medie a vantului pe directii variaza intre 2,9-E si 5,2-N;

Intensitatea maxima a vantului se realizeaza iarna (crivatul) atingandu-se 6 m/s;

Numarul anual al zilelor cu viteza vantului mai mare sau egala cu 11m/s este de 71;

Intensitatea maxima se produce pe o durata medie de 12 zile anual, in rest vantul avand intensitati mai scazute (tabelul 6).

Tabelul 6

Directia

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

m/s

Crivatul ca vant uscat, agraveaza mult deficitul de umiditate din sol prin reducerea umiditatii relative a aerului si prin marirea evapotranspiratiei. Vanturile din alte directii nu prezinta importanta mare fiind cu frecvente mai mici sau cu intensitate slaba.

1.2.2.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne:

media anuala: I=22

Curba indicilor de ariditate prezinta doua minime si doua maxime, valorile minime inregistrandu-se in timpul sezonului estival iar cele maxime se inregistreaza iarna (tabelul 7).

Tabelul 7

luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Pp (mm)

Tml (0C)

ial

Teritoriul U.P. I Buiasca se afla in etajul silvostepei, fiind acoperit de paduri de cvercinee (stejarete). In aceasta zona precipitatiile atmosferice prezinta o deosebita importanta din punct de vedere climatic cantatitatea redusa a acestora fiind un factor limitativ. Din analiza regimului pluviometric se observa ca exista un deficit hidric anual de 9 mm, el fiind maxim in lunile de vara. Precipitatiile medii anuale sunt de 456 mm, maximele lunare fiind la inceputul verii (mai-iulie) si toamna (septembrie).

Din punct de vedere termic nu se observa mari diferentieri pe teritoriul unitatii de productie. Verile sunt calduroase iar temperatura medie a lunilor de iarna nu este foarte scazuta. In timpul verii se inregistreaza zile in care temperatura depaseste 300 C, cu consecinte directe asupra vegetatiei forestiere.

Dupa K ppen teritoriul U.P. I Buiasca apartine provinciei climatice B.s.a.x, caracterizata printr-un climat uscat, cu precipitatii insuficiente si seceta vara.

Dupa Monografia Geografica a R.S.R. teritoriul U.P. I Buiasca se incadreaza in sectorul A.53 climat continental de campie de stepa districtul Baragan.

In zona de lunca vegetatia este influentata direct de regimul hidrologic.

1.2.2.5. Favorabilitatea factorilor si determinantilor climatici

pentru principalele specii forestiere

In UP I Buiasca favorabilitatea pentru principalele specii forestiere (salcam, stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin) este redata in tabelul 8:

Tabelul 8

Factori Caracteristici

Favorabilitatea pentru speciile

Salcam

Stejar brumariu

Stejar

Frasin

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Ridicata si f. ridicata

Mijlocie

Scazuta si f. scazuta

Tempera-tura medie anuala (00C)

Cerinte

<7,5

< >

<7,5 >10,8

6,0-8,0

<6,0

Conditii

-

-

-

-

-

-

-

-

Precipita-tii medii anuale (mm)

Cerinte

>500

<420

>500

<450

>600

<520

<530

Conditii

-

-

-

-

-

-

-

-

Suma tempera-turilor medii diurne -



00C

Cerinte

-

-

<3200

<2800 3500-4200

<2700

Conditii

-

-

-

-

-

-

-

-

Suma tempera-turilor medii diurne ≥100C

Cerinte

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Conditii

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Durata perioadei de vegetatie (luni)

Cerinte

<6

<6

<6

<5

Conditii

-

-

-

-

-

-

-

-

Continutul de argila fina <0.002mm %

Cerinte

>44 <3,5

>45

<42

>51

10-15

<50 <10

Conditii

Volum edafic (m3/m2)

Cerinte

>0,85

<0,45

>0,95

<0,55

<0,6

>0,70

<0,30

Conditii

Gradul de saturatie (V) %

Cerinte

>80 <30

-

-

-

<55

<35

>65

<45

Conditii

Adancimea apei freatice (m)

Cerinte

>1,0

<0,5

>0,80

<0,60

<0,6

-

-

-

Conditii

Baze de schimb

Cerinte

>63 <4

-

-

-

-

-

-

>14

<7

Conditii

Continutul de saruri solubile mg/100g sol

Cerinte

lipsa

<50

<100

<100

>150

-

-

-

Conditii

Continutul de CaCO3 %

Cerinte

>10

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Conditii

Umezeala atmosf. relat. luna iulie %

Cerinte

-

-

-

-

-

-

<65

-

-

-

Conditii

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus favorabilitatea factorilor climatici pentru principalele specii forestiere variaza intre scazuta si superioara. Pentru stejar brumariu favorabilitatea este mijlocie-superioara, cu mentiunea ca unii factori limitativi sunt la limita si pot deveni stresanti. Factorii limitativi pentru stejar brumariu sunt cantitatea mica de precipitatii (precipitatiile sunt la limita inferioara) si troficitatea solului. Pentru salcam factorul limitativ este constituit in special de continutul de argila, aceasta specie dezvoltandu-se mai dificil pe soluri grele, compacte. Pentru frasin factorul limitativ este tot cantitatea mica de precipitatii.

1.2.3. Conditii edafice

1.2.3.1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol

In cadrul U.P. I Buiasca s-au identificat urmatoarele tipuri si subtipuri de sol (tabelul 9):

Tabelul 9

Nr. crt.

Clasa

Tipul si subtipul de sol

Codul

Succesiunea orizonturilor

Suprafata

ha

Soluri neevoluate

Protosol aluvial

tipic

Ao - C

Total protosol aluvial

Erodisol

tipic

Ap - C

Aluvial

tipic

Ao - C

molic

Am - C

gleizat

Ao-Go

salinizat

Aosc - C

Total aluvial

Total soluri neevoluate

TOTAL UP

1.2.3.2. Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol

Analiza evidentei si raspandirii teritoriale a tipurilor de sol arata ca cel mai raspindit tip de sol de pe cuprinsul UP I Buiasca este solul aluvial tipic (69%), fiind urmat de protosolul aluvial tipic (17%) si aluvial salinizat (10%). Solurile aluvial gleizat si aluvial molic ocupa 4% din suprafata.

1. Solul aluvial tipic (cod 9501): - Ao-C: format in lunca centrala a raului pe aluviuni diverse excluzand pietrisurile, este moderat la puternic alcalin cu pH=7,9-8,8, moderat humifer cu un continut de humus pe grosimea de 25-30 cm de 2,2%, mijlociu aprovizionat in azot si fosfor si foarte bine in potasiu, nisipo-lutos la luto-nisipos, de bonitate mijlocie pentru plopul alb (negru) si salcam si inferioara pentru plopi euramericani. Bonitatea acestui sol este determinata de regimul de umiditate cu usor deficit in estival si troficitatea mijlocie (continutul de humus si azot, fosfor).

Deasemenea ca factor compensator este faptul ca aprovizionarea cu apa a solului este mare deoarece solul are o textura mijlocie luto-nisipoasa. Speciile mai xerofite - plop alb (negru), salcam pe acest sol vor realiza o productivitate mijlocie iar plopii euramericani numai inferioara. Este raspindit pe 69% din suprafata.

2. Protosol aluvial tipic (cod 9401) cu profil Ao-C, format in lunca si uneori lunca centrala, cu aluviuni de dimensiuni diverse. Este slab acid la moderat alcalin cu pH = 6,0-7,8 slab humifer cu un continut de humus pe grosimea de 18 cm de 1,29%, foarte slab carbonatic in profunzime (1,8%),

fara saruri usor solubile (cloruri, sulfati, soda), foarte slab aprovizionat in azot si fosfor si mijlociu in potasiu, nisipos la nisipo-lutos, de bonitate inferioara pentru salcie plop alb si negru si salcam. Bonitatea inferioara este determinata de lipsa umiditatii din sol in sezonul de vegetatie si troficitatea scazuta. Avand in vedere lipsa precipitatiilor si umiditatea scazuta din sol nu se recomanda cultura salciei ci numai a plopului alb si negru si a salcamului. Este raspandit pe 17% din suprafata.

3. Subtipul aluvial molic ( cod 9502) : - Am-C: format in lunca pe aluviuni alternante de lut, luturi nisipoase si nisipo-lutoase, moderat humifer , mijlociu aprovizionat cu azot total; nisipo-lutos la lutos, de bonitate superioara pentru plop alb si negru. Bonitatea superioara este determinata de volumul edafic mare, cu un orizont de suprafata bine structurat, lutos cu capacitate mare de retinere si de cedare a apei, moderat humifer, care reduce evaporarea apei din sol si cu troficitate moderata (continut de humus si azot). In aceste conditii edafice se recomanda cultura plopilor euramericani care vor valorifica superior conditiile stationale descrise. Este raspindit pe 4% din suprafata

4. Subtipul aluvial salinizat (cod 9507 ): - Aosc - C : asemanator celui tipic dar cu orizont sc in primii 100cm. Este raspandit pe 10% din suprafata.

5. Subtipul aluvial gleizat (cod 9506) cu profil Ao-Go. Orizontul A0 mai gros de 20 cm este de culoare bruna in functie de proportia de humus si de natura materialelor pedogenetice, sedimentare in lunca. Este raspandit pe 1,4 ha.

6. Erodisol tipic (cod 9601) cu profil Ap-C. Este superficial sau moderat superficial (profilul avand pana la 50 cm grosime) lipsit de structura cu continut mic de humus si elemente nutritive cu activitate biologica slaba cu reactie foarte variata (de la acida la alcalina) si textura nisipoasa. Un rol important il are reconstituirea vegetatiei naturale in special a padurilor, asigurarea perenitatii padurilor existente. Este raspandit pe 3,1 ha.

1.2.4. Sinteze stationale

1.2.4.1. Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

Tipurile de statiune si raspandirea teritoriala a acestora sunt prezentate in tabelul 10.

Tabelul 10

Nr. crt.

Tipul de statiune

Suprafata

Categoria de bonitate

Tip si subtip de sol

sup

mijl

inf.

Codul

Diagnoza

ha

ha

Silvostepa puternic erodat, Pi, sedimentar calcaros. Statiuni pe versanti puternic inclinati de pe malul drept al raului Ialomita, soluri excesiv erodate (regosoluri), cu volum edafic mic, estival uscat la uscat - reavan. Substrat litologic cu roci de natura calcaroasa sau bogat in CaCO statiuni de productivitate inferioara pentru salcam, cvercinee si alte specii de sleau.

erodisol tipic

Silvostepa - lunca de zavoi de plop alb Bi, aluvial profund umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil.

9401 protosol aluvial tipic

9501 - aluvial tipic

9502 - aluvial molic

9507-aluvial salinizat

Silvostepa - lunca de zavoi de plopi Pm-i, aluvial, temporar slab umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil.

9401 protosol aluvial tipic

9506 - aluvial gleizat

9501 - aluvial tipic

9507-aluvial salinizat

Silvostepa - lunca de sleau de bonitate mijlocie, sol zonal freatic umed.

9501 - aluvial tipic

9502 - aluvial molic

9507-aluvial salinizat

Silvostepa - lunca de zavoi de salcie, Bs, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil.

9501 - aluvial tipic

9502 - aluvial molic

Silvostepa - lunca depresionata, bonitate inferioara soluri aluviale salinizate, slab umezite freatic

9507-aluvial salinizat

Total tipuri de statiune

Statiunile identificate in cuprinsul unitatii de productie apartin in totalitate zonei forestiere de silvostepa, caracterizata de substrate alcatuite predominant din loessuri si materiale loessoide, luturi, luturi argiloase, argile si uneori depozite aluviale fine; Factori limitativi: regimul alternant de umiditate (deficit si exces de apa in sol), deficitul de aer in sol datorat excesului prelungit de apa, slab fenomen de salinizare sau solonetizare in profunzime.

Cel mai intalnit tip de statiune este 9.6.4.1 -' Silvostepa - lunca de sleau de bonitate mijlocie, sol zonal freatic umed ' ce ocupa un procent de 45% urmat de tipurile 9.6.1.1 - ' Silvostepa - lunca de zavoi de plop alb Bi, aluvial profund umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil ' cu 42%, 9.6.1.2 - ' Silvostepa - lunca de zavoi de plopi Pm-i, aluvial, temporar slab umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil ' cu 6%, 9.6.4.2 - ' Silvostepa - lunca de zavoi de salcie, Bs, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil ' cu 6%, - 'Silvostepa puternic erodat, Pi, sedimentar calcaros. Statiuni pe versanti puternic inclinati de pe malul drept al raului Ialomita, soluri excesiv erodate (regosoluri), cu volum edafic mic, estival uscat la uscat - reavan. Substrat litologic cu roci de natura calcaroasa sau bogat in CaCO statiuni de productivitate inferioara pentru salcam, cvercinee si alte specii de sleau' cu mai putin de 1% din suprafata unitatii de productie si 9.6.5.4 -' Silvostepa - lunca depresionata, bonitate inferioara, soluri aluviale salinizate, slab umezite freatic, care ocupa mai putin de 1% din suprafata unitatii de productie.

1.2.4.2. Descrierea tipurilor de statiuni cu factori limitativi si masurile de gospodarire impuse de acesti factori

Tabelul 11

Etajul fitoclimatic

Indicativul de clasificare si descrierea concisa a tipului de statiune

Tipul natural de padure si productivitatea acestuia

Factori si determ. ecologici limitativi, riscuri

Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri

Recomandari

Compozitia optima Compozitia de impad. in terenuri goale

Tratament

Ss - SILVOSTEPA

Silvostepa puternic erodat, Pi, sedimentar calcaros. Statiuni pe versanti puternic inclinati de pe malul drept al raului Ialomita, soluri excesiv erodate (regosoluri), cu volum edafic mic, estival uscat la uscat - reavan. Substrat litologic cu roci de natura calcaroasa sau bogat in CaCO statiuni de productivitate inferioara pentru salcam, cvercinee si alte specii de sleau

822.4. Stejar pufos cu carpinita din silvostepa (i)

614.3. Stejaret de terasa de productivitate inferioara (i)

- continutul slab moderat de humus,

- deficitul de precipitatii.

Mentinerea arboretelor actuale si refacerea celor degradate.

3-5STB,STP; 3-4PIN;1-4DT(TE,MJ,CR)

70STB,STP;20-30PIN;10DT(TE, MJ,CR)

T. progresive T. rase de refacere-substituire

T. crang

9.6.1.1-Silvostepa - lunca de zavoi de plop alb Pi, aluvial profund umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil, oligomezotrofic, oligomezohidric, estival uscat-reavan, TII, HII, Ue1, aluviuni si soluri aluviale nisipoase si nisipo-lutoase stratificate, uneori slab si moderat salinizate, protosoluri aluviale. Bonitate inferioara pentru zavoaie de plop alb si negru.

041.5 - Frasinet de lunca de productivitate inferioara(i)

911.5-Zavoi de plop alb de productivitate inferioara din luncile apelor interioare (i)

921.5 - Zavoi de plop negru de productivitate inferioara din luncile apelor interioare(i)

-regim aerului

din sol, troficitate scazuta;

- fluctuatia apei freatice

Mentinerea si regenerarea arboretelor actuale.
Culturi de plop alb

8FR2DT

80FR20DT

10pla(10pln)

100PLa(100pln)

T. crang



T. rase

9.6.1.2. Silvostepa - lunca de zavoi de plopi Pm-i, aluvial, temporar slab umezit freatic in substrat, rar scurt inundabil.

041.4 - Frasinet de lunca de productivitate mijlocie (m)

051.3 - Ulmet de lunca de productivitate mijlocie (m)

911.2 - Zavoi de plop alb de productivitate mijlocie (m)

931.2 - Zavoi amestecat de plop alb si negru de productivitate mijlocie (m)

- continutul slab moderat de humus,

- deficitul de precipitatii.

efectuarea de drenuri pentru scoaterea apei din adancituri

8FR2DT

80FR20DT

6FR4DT

60FR40DT

10PLA(10PLEA)

100PLA (100PLEA)

10PLN(10PLEA)

100PLN (100PLEA)

5PLA5PLN(10PLEA)

50PLA50PLN (100PLEA)

T. crang

T. rase

Etajul fitoclimatic

Indicativul de clasificare si descrierea concisa a tipului de statiune

Tipul natural de padure si productivitatea acestuia

Factori si determ. ecologici limitativi, riscuri

Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri

Recomandari

Compozitia optima Compozitia de impad. in terenuri goale

Tratament

Ss - SILVOSTEPA

Silvostepa - lunca de sleau de bonitate mijlocie, sol zonal freatic umed gleizat si semigleic, neinundabil sau rar scurt inundabil.Se intalneste in incinte, pe terenuri plane, orizontale, depresiuni usoare, neinundabile, fara stagnari de apa, cu soluri aluviale tipice, molice, gleizate, vertice, cu apa freatica la adancimi variabile, vara la 3-6 m, mijlociu bogate in humus si elemente nutritive.

Bonitatea este mijlocie pentru sleurile de lunca cu stejar, stejar brumariu, garnita.

633.3 - Sleau de lunca din silvostepa si stepa din sudul tarii (m)

753.3 - Cero-sleau de silvostepa (i)

nivelul apei freatice;

- continutul moderat de humus;

- prezenta carbonatilor pe profilul solului;

- introducerea speciilor de amestec amelioratoare, rezistente la conditiile stationale exsistente, in proportii corespun-zatoare.

7CE3DT

70CE30DT

6ST,STB,GI 4FR,JU,ULC

60ST,STB,GI 40FR,JU,ULC

T. progresive T. rase de refacere-substituire

T. crang

Silvostepa - lunca de sleau, Bs, sol zonal freatic umed, neinundabil sau foarte rar si scurt inundabil. Se intalneste pe terenurile plane orizontale, depresiuni usoare, lunca sau terase de lunca, rar inundabile, fara stagnari de apa, cu soluri aluviale molice sau tipice, luto-nisipoase la luto-argiloase, cu apa freatica la adancimi variabile, umede, bogate in humus si elemente nutritive, cu troficitate ridicata.

Bonitatea este superioara pentru stejarete si sleauri de lunca.

633.1 - Sleau de lunca din silvostepa si stepa din sudul tarii (s)

- deficit de precipitatii

Mentinerea arboretelor actuale si refacerea celor degradate.

5-6ST,STB 2-3FR,TE 2DT

50-60ST,STB 10-15FR,TE 10-15DT 20arb

T. progresive T. rase de refacere-substituire

T. crang

9.6.5.4-Silvostepa - lunca depresionata, Pi, soluri aluviale salinizate,slab umezite freatic. Terenuri joase cu soluri aluviale slab si mediu salinizate la baza profilului sau in jumatatea inferioara a acestuia; bonitate inferioara.

623.3- Stejareto-sleau de depresiune de productivitate inferioara (i)

Saturare prelungita cu apa.

Mentinerea si regenerarea sau refacerea arboretelor de tip fundamental

4-5ST,STB 3-4PLA,FR,ULC.JU,GL,PR, 2DT

40-50STB 30-40PLA,ULC,FR,JU,GL 20 arbusti(sanger,salba moale)

T. progresive T. rase de refacere-substituire

T. crang

1.3. Studiul vegetatiei forestiere

1.3.1. Formatii forestiere si tipuri naturale fundamentale de padure

In unitatea de productie I Buiasca au fost identificate 13 tipuri de padure (tabelul 12) prezentate in functie de productivitatea naturala.

Tabelul 12

Nr. crt.

Tip de stat.

Tip de padure

Suprafata

Productivitate naturala

Codul

Diagnoza

ha

Super

Mijl.

Infer.

ha

Stejaret de terasa de productivitate inferioara (i)

Stejar pufos cu carpinita din silvostepa (i)

Frasinet de lunca de productivitate inferioara(i)

Zavoi de plop alb de productivitate inferioara din luncile apelor interioare (i)

Zavoi de plop negru de productivitate inferioara din luncile apelor interioare(i)

Frasinet de lunca de productivitate mijlocie (m)

Ulmet de lunca de productivitate mijlocie (m)

Zavoi de plop alb de productivitate mijlocie (m)

Zavoi amestecat de plop alb si negru de productivitate mijlocie (m)

Sleau de lunca din silvostepa si stepa din sudul tarii (m)

Cero-sleau de silvostepa (i)

Sleau de lunca din silvostepa si stepa din sudul tarii (s)

Stejareto-sleau de depresiune de productivitate inferioara (i)

Total tipuri de padure

1.3.2. Analiza structurii actuale a fondului foretier

Tabelul 13

CRT

U N I T A T I A M E N A J I S T I C E

1 B 2 C 4 C 4 D 6M 7M 9 B 9C 12V 13V1 13V2 22M1 22M2 25R 42N1 42N2 50 F 52N 58 D 59 E 59M 60M 63N 64 D 64N 69V 77 J 77C 80N 82N 83 F 83V1 83V2 84N 85N 86N 91N 92N 93 D 93N 94N 95N 96P 97P 101 C 102C 103P 105 F 111 H 116C 116N 120D

Total: 52 UA 70.5 HA

Natural fundamental de productivitate superioara

63 D

Total: 1 UA 10.7 HA

Natural fundamental de productivitate mijlocie

4 F 5 B 19 F 21 A 21 D 44 C 47 A 47 D 48 C 48 E 49 D 51 A 55 A 56 A 57 B 65 A 67 F 67 G 71 G 72 A 73 A 73 D 73 F 73 G 73 H 75 E 76 A 77 A 77 E 80 F 82 A 86 A 86 B 90 A 96 A 102 C 104 110 A 111 B 111 D 112 A 112 D 112 E 114 B 115 A

Total: 45 UA 163.4 HA

Natural fundamental de productivitate inferioara

2 E 2 F 3 B 9 D 9 E 9 G 11 H 12 A 13 C 13 D 14 E 18 F 19 A 20 D 21 B 24 25 A 41 A 41 C 42 A 42 B 44 A 45 C 46 B 49 A 49 E 49 F 50 A 51 D 54 D 54 E 61 A 62 A 72 B 78 A 79 F 85 A 94 F 96 B 97 A 102 A 107 A 111 A 111 C 111 I

Total: 45 UA 133.2 HA

Natural fundamental subproductiv

9 C 48 F 48 G 48 H 49 B 49 C 51 E 52 A 52 C 55 B 55 C 57 C 57 D 58 A 58 B 58 C 59 C 64 A 64 C 67 E 68 E 68 G 69 B 70 A 80 G 82 B 82 C 83 A 83 B 87 A 88 A 93 B 112 C 114 A 116 A 116 F 116 G 116 L

Total: 38 UA 98.5 HA

Total derivat de productivitate mijlocie

2 G 67 C 71 F 80 C

Total: 4 UA 6.9 HA

Total derivat de productivitate inferioara

1 A 55 F

Total: 2 UA 2.8 HA

Artificial de productivitate superioara

3 C 5 A 11 A 11 E 15 G 17 G 18 B 18 D 18 E 20 A 44 B 45 B 50 E 52 B 53 A 53 D 54 B 55 D 58 E 63 C 65 B 66 B 72 E 73 B 77 C 82 D 83 J 84 A 89 C 92 B 92 F 101 D

Total: 32 UA 91.0 HA

Artificial de productivitate mijlocie

1 C 1 D 1 F 1 G 2 D 11 B 11 C 15 A 15 B 15 E 15 F 15 L 16 A 16 E 16 F 16 G 17 A 17 C 17 F 19 B 19 D 19 E 20 C 45 A 45 E 47 B 48 A 49 G 49 H 50 B 50 C 50 D 50 G 52 D 52 E 56 E 57 A 58 F 59 A 59 B 59 F 63 B 65 C 65 D 67 A 68 B 68 D 69 H 71 B 71 E 71 H 71 M 71 N 74 I 75 A 75 D 75 F 76 B 76 C 77 B 77 F 77 K 77 L 80 H 86 D 87 B 87 E 88 E 88 F 88 G 90 F 91 G 92 E 94 D 98 B 99 100 A 101 B 105 H 105 J 107 B 109 B 109 C 111 F 112 B 115 C 117 118

Total: 88 UA 198.7 HA

Artificial de productivitate inferioara

1 E 2 A 2 B 3 A 4 A 4 B 4 E 8 9 A 9 F 10 A 10 B 11 D 11 F 11 G 12 B 12 C 13 A 13 B 14 A 14 B 14 C 14 D 14 F 14 G 15 C 15 D 15 H 15 I 15 J 15 K 16 B 16 C 16 D 17 B 17 D 17 E 18 A 18 C 19 C 20 B 21 C 25 B 25 C 41 B 43 45 D 46 A 47 C 48 B 48 D 51 B 51 C 53 B 53 C 53 E 54 A 54 C 55 E 56 B56 C 56 D 56 F 56 G 57 E 58 G 59 D 61 B 62 B 63 A 64 B 64 E 65 E 66 A 67 B67 D 68 A 68 C 68 F 68 H 69 A 69 C 69 D 69 E 69 F 69 G 69 I 69 J 69 K 70 B70 C 70 D 70 E 71 A 71 C 71 D 71 I 71 J 71 K 71 L 71 O 72 C 72 D 73 C 73 E 74 A 74 B 74 C 74 D 74 E 74 F 74 G 74 H 74 J 74 K 74 L 75 B 75 C 77 D 77 G77 H 77 I 78 B 79 A 79 B 79 C 79 D 79 E 80 A 80 B 80 D 80 E 80 I 81 A 81 B 81 C 83 C 83 D 83 E 83 G 83 H 83 I 85 B 85 C 85 D 85 E 85 F 85 G 86 C 87 C 87 D 88 B 88 C 88 D 89 A 89 B 90 B 90 C 90 D 90 E 90 G 90 H 90 I 91 A 91 B91 C 91 D 91 E 91 F 92 A 92 C 92 D 93 A 93 C 93 E 93 F 93 G 93 H 94 A 94 B 94 C 94 E 94 G 95 A 95 B 95 C 95 D 96 C 96 D 96 E 97 B 97 C 98 A 98 C 98 D 98 E 98 F 100 B 100 C 100 D 101 A 101 E 101 F 102 B 105 A 105 B 105 C 105 D 105 E 105 G 105 I 105 K 105 L 106 A 106 B 106 C 106 D 106 E 107 C 108 A 108 B 108 C 108 D 108 E 108 F 108 G 108 H 108 I 108 J 109 A 110 B 111 E 111 G 115 B 116 B 116 C 116 D 116 E 116 H 116 I 116 J 116 K 116 M 116 N 116 O 119 A 119 B 119 C 119 D

Total: 249 UA 539.4 HA

TOTAL: UP 556 UA 1315.1 HA

In raport cu caracterul actual al tipului de padure se constata ca 66% din arborete se incadreaza in categoria tipurilor artificiale. Acestea sunt in cea mai mare parte arborete constituite din sleauri de lunca de productivitate mijlocie si inferioara si de plopisuri pure de plop alb de productivitate mijlocie si inferioara. Arboretele natural fundamentale au o pondere de numai 25 % (tabelul 14).

Tabelul 14

Formatia forestiera

Caracterul actual al tipului de padure

Total padure

Terenuri goale

Total

Natural fundamental

Derivat

Artificial

Nedefi-nit

ha

De productivitate

Subproductiv

Partial

Total - de productivitate

de productivitate

Sup.

Mijl.

Infer.

Sup.

Mijl.

Infer.

Sup. +Mijl.

Infer.

Frasinete

Ulmete

Stejarete pure de stejar

Sleau de deal

Campie de stejar

Sleauri de lunca

Cero-sleau

Garniteto-sleau

Stejarete pure de STP

Plopisuri pure de PLA

Plopisuri pure de PLN

Plopisuri amestecate de PLA si PLN

Total

Alte terenuri

Total U.P.



Bonitatea statiunilor are urmatoarea distributie: % superioara, 51% mijlocie si 43% inferioara. Productivitatea arboretelor nu este apropiata de bonitatea statiunilor astfel : 7% reprezinta arborete de productivitate superioara, 29% mijlocie si 64% inferioara. Acestea nu valorifica potentialul stational, o parte din ele urmand sa fie refacute in deceniul urmator sau in alte decenii.Arboretele total derivate reprezinta 1% din suprafata

In tabelul 15 se prezinta structura fondului de productie si protectie pe clase de varsta si clase de productie:

Tabelul 15

SUP

Gr. de specii

Suprafata -ha-

Clase de varsta*

Clase de productie

I

II

III

IV

V

VI

VII T

I

II

III

IV

V

A

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

K

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

M

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

O

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

* Clase de varsta de 5, 10, respectiv 20 ani.

(continuare) Tabelul 15

SUP

Gr. de specii

Suprafata -ha-

Clase de varsta*

Clase de productie

I

II

III

IV

V

VI

VII T

I

II

III

IV

V

Q

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

X

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL

U.P.

Cvercinee

DR

DT

DM

TOTAL U.P.

* Clase de varsta de 5, 10, respectiv 20 ani.

Din analiza tabelului anterior putem observa ca speciile principale sunt diversele tari (salcam, frasin, artar tataresc, ulm, mojdrean) ce ocupa 50% din suprafata unitatii de productie. Pe langa acestea o intindere mare o au cvercineele (stejar pedunculat, stejar brumariu, cer) care ocupa 36% din U.P. I Buiasca si diversele moi (plopalb, plop negru, salcie) cu 14%.

Dupa cum era de asteptat se observa de asemenea ca in cadrul SUP A cea mai mare parte a suprafetei este ocupata de cvercinee cu 63% urmate de diverse tari cu 36% si de diverse moi cu 1%. La SUP Q predomina diversele tari (salcam,ulm) cu 96% si la SUP X diversele moi (plopii) cu 93%.

Analiza fondului de productie si protectie pe clase de varsta releva in SUP A ca 98% din paduri sunt incadrate in clasele I-IV existand diferente semnificative fata de o repartizare normala. Astfel in viitor sunt de asteptat diferente mari intre posibilitatile decenale pana cand se va ajunge la normalizarea claselor de varsta.

Din punct de vedere al productivitatii arboretelor, 30% sunt incadrate in clasa a III-a de productie (39% pentru SUP A, 14% pentru SUP Q, 24% pentru SUP X), iar 63% sunt in clasele a IV-a si a V-a de productie (49% la SUP A, 85% pentru SUP Q, si 76% pentru SUP X). Numai 7% dintre arborete sunt in clasele I-a si a II-a de productie (12% la SUP A, 1% la SUP Q).

Arboretele exploatabile in deceniul I se intind pe o suprafata de 234,5 ha, cu un volum de 24158 mc, pentru deceniul II pastrandu-se continuitatea in ceea ce priveste suprafata, cat si volumul arboretelor ce vor ajunge la exploatabilitate.

In tabelul 16 este prezentata structura fondului forestier dupa compozitie, clase de productie, consistenta, varsta medie, cresterea curenta si volumul mediu pe specii si pe total.

Tabelul 16

Structura fondului forestier

Specii

Total UP

ST

SC

PLA

FR

AR

ULC

CE

MJ

DT

DM

Compozitia (%)

Clasa de productie

Consistenta

Varsta medie (ani)

Crest. curenta (m3/ an / ha)

Volum mediu (m3/ ha)

Volum total (m3)

Se observa ca pe total U.P clasa de productie medie este 3,7, corespunzatoare unei productivitati mijlocii. Consistenta medie pe U.P. este de 0,81, variind pe specii intre 0,72 si 0,87. Cresterea curenta medie este de 4,9 mc/an/ha. Volumul mediu variaza intre 35 mc/ha la salcam si 177 mc/ha la stejar, media pe U.P. fiind de 111 mc/ha.







Politica de confidentialitate



});


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate